Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)

1971-07-24 / nr. 388

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 388 SIMBATA, 24 iulie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi in­dustriale ale municipiului Con­stanţa — portul şi Şantierul na­val — au fost vizitate de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul ge­neral a­l partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Vasile Vîlcu, Petre Bla­­jovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în a­­ceastă săptămână cînd condu­cători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, intjude­­ţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiective­le de perspectivă ale planului cincinal, întâlnirile de lucru ale secretarului general al partidu­lui cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specia­lişti din industrie şi agricultu­ră au un puternic efect mobili­zator, duc la descoperirea unor soluţii mai adecva­te, mai valoroase, pentru solu­ţionarea unor probleme impor­tante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretaru­lui general al partidului cu rea­lizatorii proiectului de extin­dere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu cons­tructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pina la Con­stanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi L­azu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetă­ţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă,, prin strada Tra­­ian, către port. Este zona de unde, spre măre, se desfăşoară vM-iirr,r ; r­ f o rlom­inată /"I .o n îa rl TI _ fjiivcw9icj UUUUHUI.U uo­rea de catarge şi­ macarale a modernei porţi maritime româ­neşti, în faţa Gării Maritime, oas­peţii sunt aşteptaţi de un ma­re număr de muncitori portuari, navigatori, constructori na­vali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu". Se aplaudă îndelung, se ovaţionea­ză pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi condu­cători de partid şi de stat. O companie de onoare, for­mată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă to­varăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se in­tonează Imnul de Stat­ al Re­publicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare, în holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvol­tare a portului şi a Şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dez­bătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conduce­re ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria (Continuare în pag. a 2-a) intîlnire cu activul judeţean de partid După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de par­tid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comite­tului Executiv al G.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean Constanţa al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, din adîn­­cul inimii, cele mai calde senti­mente de preţuire ale­j comunişti­­lor, ale tuturor­­oam­enilor­ muncii din judeţul .Co­nstanţa, pentru e­­forturile pe care le depuneţi, pen­tru ajutorul neprecupeţit pe care ne acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noas­tră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în aceas­tă vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeţi, asupra îndepli­nirii planului producţiei industria­le pe primul semestru al aces­tui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lu­crări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţe­nesc. El a subliniat apoi, că or­ganizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, ma­­nifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziunea faţă de documentele­­program elaborate de conducerea partidului privind educarea comu­nistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. Au mai luat apoi cuvântul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de Reţele Electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele Cooperati­vei Agricole de Producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, di­rectoarea întreprinderii integrate de lână şi Marin Croitoru, secre­tarul Comitetului U.T.C. de la Şantierul Naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvântul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvântarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subliniată în repetate rânduri de aplauze pre­lungite. biblioteca _____________ Cu­vintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, precum şi ce­lor 60 000 de comunişti ai organi­zaţiei judeţene, tuturor locuitori­lor municipiului şi judeţului Con­stanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guver­­nului României socialiste. (Aplauze puternice). în aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eli­berării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările a­­dînci care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţământului şi culturii, în ridicarea bunăstării oa­menilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cît şi organizaţii­le municipiului şi comitetului ju­deţean vor acţiona în aşa fel încît programul de dezvoltare a şantie­relor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiu­ne în care s-a terminat cooperati­vizarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperati­ve, o întreprindere de stat, o sta­ţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succe­sele remarcabile obţinute în do­meniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia ve­getală, rezultatele în zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agri­cole , pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre ju­deţele fruntaşe în agricultură din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industri­ei, agriculturii şi în celelalte do­­m­enii de activitate fac parte inte­grantă din măreţele victorii obţi­nute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transforma­rea României într-o ţară cu o in­dustrie dezvoltată, cu o agricultu­ră în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organiza­ţiile de partid, de comitetul jude­ţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă mun­citoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politi­ca Partidului Comunist Romi , ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplau­­ze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de­­viaţă. To­varăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din jude­ţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumnea­voastră, putem afirma că Constan­ţa ilustrează în mod grăitor trans­formările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în a­­gricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se re­liefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creş­terea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce în­treprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi feri­cirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest pri­lej, călduroase felicitări comu­niştilor, muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constan­ţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în pri­mele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvol­tare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sar­cini mari ; în acest cincinal, în ju­deţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un vo­lum important reprezintă dezvol­tarea portului şi a şantierului na­val. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone ,şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răs­pundere, a căror îndeplinire pre­supune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea orga­nizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul na­val, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oameni­,­lor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Mini­sterului Industriei Construcţiilor de Maşini; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului na­val să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Con­stanţa va realiza în întregime sar­cinile ce-i revin în domeniul in­dustriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pen­tru a îndeplini şi de­păşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor ! (Aplauze puter­nice). În agricultură, judeţul Constan­ţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele iri­gate vor fi aici cele mai mari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem­ convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agri­cultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci în aşa fel încît să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la pro­ducţia animalieră. După cite ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angaja­mentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri un­de s-au obţinut, anul trecut, peste­ 10 000 kg la hectar şi cu acest pri­lej tovarăşii m-au asigurat că, a­­nul acesta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite su­prafeţe de sute sau, poate, de mii de h­ectare. Judeţul Constanţa va avea­, însă, la sfârşitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea pro­ducţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari su­prafeţe, pînă la sfârşitul cincina­lului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate mă­surile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. A­­■­­ceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contri­buţie tot mai puternică la dez-vol­­tarea societăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agri­cultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregă­tirea cadrelor, precum şi, în gene­ral, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, in­tr-un ritm rapid, a marinei noas­tre comerciale necesită măsuri­­ de pregătire a cadrelor — atît a ma­rinarilor, cît şi a cadrelor de co­mandă, a ofiţerilor de marină. Pro­babil că va­­trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregăti­rea , marinarilor şi a ofiţerilor pen­tru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe punc­te de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de or­ganizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sec­toare. Cunoaşteţi preocupările con­ducerii de partid şi de stat pri­ (Continuare în pag. a 2-a) Un nou obiectiv se con­turează sub mâinile har­nice ale constructorilor. Foto : A. BARTHA In spiritul programului de pregătire ideologico-educativă Casa de cultură - f actor important In educarea politico-ideologică a oamenilor muncii In cadrul vastului program propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind creşterea nive­lului politico-ideologic al mem­brilor de partid, al tuturor oa­menilor muncii, casei de cultură şi nu numai ei, tuturor aşeză­mintelor culturale, li se acordă un loc deosebit, creîndu-se ast­fel premisele de principii şi prac­tici ale unei activităţi politico­­ideologice eficiente, permanent angajate. La recenta expunere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sub­linia : „Poporul trebuie să acţio­neze conştient pentru rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică în procesul făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, să-şi făurească în mod conştient viitorul. Aceasta impune luarea tuturor măsurilor pentru intensifi­carea activităţii ideologice şi edu­cative, activitate care trebuie să aibă un rol tot mai important în formarea omului nou, în dezvolta­rea " conştiinţei socialiste, în în­treaga activitate de edificare a so­cietăţii noastre noi". Eficienţa casei de cultură, în acest vast program, poate creşte într-adevăr, doar dacă este cum se cuvine înţeleasă esenţa înda­­tocirilor sale. Astfel, ea nu tre­buie să rămînă, prin mijloacele şi formele de care dispune, doar un instrument care să asigure o­­mului o hrană spirituală. Planul de muncă şi aplicările lui fap­tice, nu pot fi deci rezumate nu­mai la activitatea unor formaţii artistice sau a unor echipe de dansuri, de exemplu. Şi nici nu trebuie ca activitatea cultural-ar­­tistică de masă să fie transfor­mată într-o îndeletnicire oarecum profesionistă, care ar obliga ast­fel scoaterea oamenilor din pro­ducţie. Aşadar, între activitate e­­du­cativă şi mişcarea artistică nu trebuie să existe o ruptură care ar duce la unilateralitate, ci e es­senţial ca prima activitate şi cea mai însemnată — cea politico-i­deologică — să-şi capete locul ce i se cuvine, ea r­eflectîndu-se în orice manifestare cultural-artisti­­că. Numai aşa activităţile­ vor da- WENTZEL KAROLY, directorul Casei de cultură Sf. Gheorghe (Continuare în pag. a 3-a) Adunarea generală a salariaţilor de la I. M. Căpeni Exigenţa muncitorească şi-a spus cuvîntul ! Ieri, a avut, loc adunarea genera­lă a salariaţilor de la întreprinde­rea minieră Căpeni, care şi în a­cest an s-a impus printre „protago­nistele" întrecerii socialiste din judeţul nostru, prin rezultatele de seamă, obţinute în primul semes­tru al acestui an. Astfel, planul de producţie la cărbune net şi­ la brichete a fost îndeplinit cu 4 zi­le înainte de termen, respectiv 12 zile, obţinîndu-se peste plan 17.675 tone cărbune şi 3 510 tone briche­te. Prin modul de prezentare a dării de seamă şi prin cuvîntul par­ticipanţilor la discuţii, adunarea generală a salariaţilor de la I.M. Căpeni a constituit o form acti­vă, un mijloc eficace de ridicare a conştiinţei şi responsabilităţii fie­cărui miner, atît pentru activita­tea sa sau a echipei din care face parte, cît şi pentru activitatea în­tregii întreprinderi. Minerii au dat adunării generale un profund ca­racter de lucru, în care s-a exerci­tat efectiv controlul muncitoresc asupra activităţii comitetului de direcţie şi,­­mai mult, au venit cu propuneri directe care vizea­ză mobilizarea susţinută a tuturor rezervelor la fiecare loc de muncă, în vederea îndeplinirii exemplare a planului de producţie în condiţii de calitate şi eficacitate sporita. Darea de seamă prezentată de to­varăşul Arcadie Boroş, — directo­rul întreprinderii — a constituit un adevărat raport de activitate care a arătat muncitorilor modul cum s-au rezolvat propunerile lor fă­cute cu ocazia precedentei adu­nări. Astfel, din cele 23 de obiective cuprinse în planul de măsuri cu termen de realizare în semestrul întâi, nu s-a realizat cea privind reparaţia capitală a fluidizorului. Minerii nu s-au mulţumit numai cu o simplă autocritică din partea conducerii, ci au cerut să li se­­ dea explicaţii cu privire la nerea­­lizarea acestui punct din planul de măsuri. în cuvîntul său maistrul Alexan­dru Guzs de la staţia de bricheta­­re a criticat comitetul de direcţie că nu s-a preocupat îndeajuns pentru asigurarea pieselor necesa­re reparării fluidizorului nr. 2. „Es­te necesar, arată vorbitorul, ca de urgenţă acesta să fie reparat pen­tru că imobilizarea lui duce la mari pierderi de producţie şi nu ne este indiferent acest lucru". Mai mulţi mineri, între care Aurel Pantilimon, au scos în evi­denţă că în activitatea de producţie se întîmpină numeroase greutăţi care diminuează realizările, deoa­rece unele utilaje nu au asigurate piesele de schimb şi arată că ac­tivitatea la serviciul aproviziona­re „şchioapătă". ,,Nu e admisibil, spune minerul Aurel Pantilimon, ca acum, cînd am trecut la lucru în patru schimburi şi cînd fiecare minut are mare importanţă pentru asigurarea unei producţii ritmice, să întîmpinăm greutăţi din lipsa unor piese de schimb. Ba, mai mult, ne lipsesc uneori chiar şi lopeţi­­le. Propun să se analizeze în amă­nunţime modul în care îşi face datoria serviciul aprovizionării şi să se studieze posibilitatea execu­ţiei unor piese de schimb în ate­lierele proprii". Tot la problema aprovizionării s-a referit şi Ioan Mathe , maistru minier, ingine­rul Alexandru Cibi, şef de sec­tor şi alţii. Arpad Iager, lăcătuş auto la ca­riera Racoş, arată că darea de sea­mă prezentată a analizat în pro­funzime, într-un spirit critic şi au­tocritic, activitatea economică des­făşurată în primul semestru al a­­nului, a arătat succesele obţinute şi a dat pe faţă cauzele unor nea­junsuri precum şi ce trebuie fă­cut în continuare pentru elimina­rea lor. „Propun, avînd în­ vedere că la cariera Racoş muncesc mulţi ti­neri, ca activitatea acestora atît în timpul producţiei, cît şi în timpul lor liber să fie mai bine organiza­tă. Nu ne putem permite să stăm pasivi la unele manifestări neco­respunzătoare ce se mai manifes­tă, din păcate, uneori. E și vina noastră". D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) CRASI .act­o A I . Reuşita campaniei agricole de vară pretinde: Mobilizare maximă de forţe Lipsa unui soare dogoritor, abundenţa de umezeală şi ră­coarea din timpul nopţii con­tribuie în mod natural la întîr­­zierea coacerii spicelor, în special în zona Baraoltului dar şi în cele­lalte părţi ale judeţului. Astfel, de­clanşarea propriu-zisă a campaniei recoltărilor va avea loc doar în ultimele zile ale acestei luni. Din convorbirea purtată cu ingi­nerul Ladislau Vereş a rezultat însă că această stare de lucruri nu trebuie să influenţeze nefavorabil executarea­­ celorlalte lucrări agri­cole ci dimpotrivă. Răgazul ivit trebuie folosit din plin, în fiecare unitate agricolă, pe de o parte pen­tru pregătirea campaniei de recol­tări, iar pe de altă parte pentru strîngerea, transportarea şi depo­zitarea furajelor, precum şi pentru sporirea eficienţei în îngrijirea a­­nimalelor. Zilele prielnice pe care le crează din cînd în cînd lipsa precipitaţiilor, aşa-zisele „ferestre" care există în anumite perioade ale zilei, sînt perfect folosibile pentru „finisarea" pregătirilor, de acum efectuate...şi pentru recupe­rarea unor întârzieri existente în special la cosit. PE PRIMUL LOC FORŢA MOBILIZATOARE A COLECTIVELOR. Luat în ordinea importanţei, în mod normal, pe prim-plan se situ­ează pregătirea colectivelor de muncă în vederea începerii la timp optim şi cu toate forţele a recol­tărilor, astfel încît ele să poate fi terminate grabnic şi cerealele să ajungă cît de curînd din câmp în magazii. In vederea realizării aces­tui deziderat major cooperatorii trebuie să ţină cont de condiţiile speciale din acest an, să acţioneze în funcţie de ele, şi să fie gata oricînd să adapteze metodele de lucru folosite, la cerinţele ime­diate ale situaţiei create. Momentan, în multe dintre tere­nurile cultivate există un exces de umiditate. Dacă starea timpului se menţine în continuare asemănă­toare, atunci se poate prevedea­­ L. CIANU (Continuare în pag. a 3-a) zi 9 Cursa Braşov-Miercurea Ciuc care ajunge la orele 7,58 în Sfîntu Gheorghe, şi-a prelungit traseul pînă la Pia­tra Neamţ. Voiaj plăcut ! # Femeile au pornit în bejenie. ,.Ce facem cu tenul dom’ le ? !" în magazinele de pro­duse cosmetice nu se găseşte de foarte mult timp : lapte nutritiv „Doina" şi lapte vita­­minizat „Mimoza" . La C.A.P. Covasna au început pregătirile pentru tradiţiona­la „Nedeie Mocănească", în vederea acestui eveniment popular, cooperatorii covăs­­neni vor produce peste plan. 100 kg pastrama de oaie, 60 kg brînză de burduf 20 kg caş afumat, 40 kg caş proas­păt, 30 kg urdă dulce şi alte delicatesuri specifice. Poftă bună şi distracţie plăcută la ... Voineşti (I. Garcea),­­ în cartierul Simeria din Sfîn­­tu Gheorghe, nu funcţionează nici una dintre cele două ca­bine telefonice instalate aici. Nu vă plîngeţi oameni buni! Acum poate va asculta de ce­rinţele dumneavoastră şi P.T.T.R. Sfîntu Gheorghe. Poa­ ’ te ... ? ! O Duminică dimi­neaţă la orele 10 selecţiona­ta naţională de handbal — tineret —, care-şi face antre­namentele în judeţul nostru, se va întîlni cu echipa „Vic­toria" din Sfîntu Gheorghe. Va ploua cu goluri. Vă spu­nem noi! Numai că, încă nu știm în a cui poartă ? !

Next