Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-24 / nr. 388
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 388 SIMBATA, 24 iulie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi Şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămână cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, intjudeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal, întâlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai adecvate, mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pina la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă,, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre măre, se desfăşoară vM-iirr,r ; r f o rlominată /"I .o n îa rl TI _ fjiivcw9icj UUUUHUI.U uorea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti, în faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare, în holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a Şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria (Continuare în pag. a 2-a) intîlnire cu activul judeţean de partid După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al G.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire alej comuniştilor, ale tuturoroamenilor muncii din judeţul .Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ne acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeţi, asupra îndeplinirii planului producţiei industriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi, că organizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziunea faţă de documenteleprogram elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. Au mai luat apoi cuvântul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de Reţele Electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lână şi Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Şantierul Naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvântul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvântarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subliniată în repetate rânduri de aplauze prelungite. biblioteca _____________ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). în aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţământului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cît şi organizaţiile municipiului şi comitetului judeţean vor acţiona în aşa fel încît programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultură din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Romi , ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului deviaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone ,şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oameni,lor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor ! (Aplauze puternice). În agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci în aşa fel încît să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cite ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfârşitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafeţe, pînă la sfârşitul cincinalului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. A■ceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dez-voltarea societăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Probabil că vatrebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea , marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat pri (Continuare în pag. a 2-a) Un nou obiectiv se conturează sub mâinile harnice ale constructorilor. Foto : A. BARTHA In spiritul programului de pregătire ideologico-educativă Casa de cultură - f actor important In educarea politico-ideologică a oamenilor muncii In cadrul vastului program propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind creşterea nivelului politico-ideologic al membrilor de partid, al tuturor oamenilor muncii, casei de cultură şi nu numai ei, tuturor aşezămintelor culturale, li se acordă un loc deosebit, creîndu-se astfel premisele de principii şi practici ale unei activităţi politicoideologice eficiente, permanent angajate. La recenta expunere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Poporul trebuie să acţioneze conştient pentru rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să-şi făurească în mod conştient viitorul. Aceasta impune luarea tuturor măsurilor pentru intensificarea activităţii ideologice şi educative, activitate care trebuie să aibă un rol tot mai important în formarea omului nou, în dezvoltarea " conştiinţei socialiste, în întreaga activitate de edificare a societăţii noastre noi". Eficienţa casei de cultură, în acest vast program, poate creşte într-adevăr, doar dacă este cum se cuvine înţeleasă esenţa îndatocirilor sale. Astfel, ea nu trebuie să rămînă, prin mijloacele şi formele de care dispune, doar un instrument care să asigure omului o hrană spirituală. Planul de muncă şi aplicările lui faptice, nu pot fi deci rezumate numai la activitatea unor formaţii artistice sau a unor echipe de dansuri, de exemplu. Şi nici nu trebuie ca activitatea cultural-artistică de masă să fie transformată într-o îndeletnicire oarecum profesionistă, care ar obliga astfel scoaterea oamenilor din producţie. Aşadar, între activitate educativă şi mişcarea artistică nu trebuie să existe o ruptură care ar duce la unilateralitate, ci e essenţial ca prima activitate şi cea mai însemnată — cea politico-ideologică — să-şi capete locul ce i se cuvine, ea reflectîndu-se în orice manifestare cultural-artistică. Numai aşa activităţile vor da- WENTZEL KAROLY, directorul Casei de cultură Sf. Gheorghe (Continuare în pag. a 3-a) Adunarea generală a salariaţilor de la I. M. Căpeni Exigenţa muncitorească şi-a spus cuvîntul ! Ieri, a avut, loc adunarea generală a salariaţilor de la întreprinderea minieră Căpeni, care şi în acest an s-a impus printre „protagonistele" întrecerii socialiste din judeţul nostru, prin rezultatele de seamă, obţinute în primul semestru al acestui an. Astfel, planul de producţie la cărbune net şi la brichete a fost îndeplinit cu 4 zile înainte de termen, respectiv 12 zile, obţinîndu-se peste plan 17.675 tone cărbune şi 3 510 tone brichete. Prin modul de prezentare a dării de seamă şi prin cuvîntul participanţilor la discuţii, adunarea generală a salariaţilor de la I.M. Căpeni a constituit o form activă, un mijloc eficace de ridicare a conştiinţei şi responsabilităţii fiecărui miner, atît pentru activitatea sa sau a echipei din care face parte, cît şi pentru activitatea întregii întreprinderi. Minerii au dat adunării generale un profund caracter de lucru, în care s-a exercitat efectiv controlul muncitoresc asupra activităţii comitetului de direcţie şi,mai mult, au venit cu propuneri directe care vizează mobilizarea susţinută a tuturor rezervelor la fiecare loc de muncă, în vederea îndeplinirii exemplare a planului de producţie în condiţii de calitate şi eficacitate sporita. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Arcadie Boroş, — directorul întreprinderii — a constituit un adevărat raport de activitate care a arătat muncitorilor modul cum s-au rezolvat propunerile lor făcute cu ocazia precedentei adunări. Astfel, din cele 23 de obiective cuprinse în planul de măsuri cu termen de realizare în semestrul întâi, nu s-a realizat cea privind reparaţia capitală a fluidizorului. Minerii nu s-au mulţumit numai cu o simplă autocritică din partea conducerii, ci au cerut să li se dea explicaţii cu privire la nerealizarea acestui punct din planul de măsuri. în cuvîntul său maistrul Alexandru Guzs de la staţia de brichetare a criticat comitetul de direcţie că nu s-a preocupat îndeajuns pentru asigurarea pieselor necesare reparării fluidizorului nr. 2. „Este necesar, arată vorbitorul, ca de urgenţă acesta să fie reparat pentru că imobilizarea lui duce la mari pierderi de producţie şi nu ne este indiferent acest lucru". Mai mulţi mineri, între care Aurel Pantilimon, au scos în evidenţă că în activitatea de producţie se întîmpină numeroase greutăţi care diminuează realizările, deoarece unele utilaje nu au asigurate piesele de schimb şi arată că activitatea la serviciul aprovizionare „şchioapătă". ,,Nu e admisibil, spune minerul Aurel Pantilimon, ca acum, cînd am trecut la lucru în patru schimburi şi cînd fiecare minut are mare importanţă pentru asigurarea unei producţii ritmice, să întîmpinăm greutăţi din lipsa unor piese de schimb. Ba, mai mult, ne lipsesc uneori chiar şi lopeţile. Propun să se analizeze în amănunţime modul în care îşi face datoria serviciul aprovizionării şi să se studieze posibilitatea execuţiei unor piese de schimb în atelierele proprii". Tot la problema aprovizionării s-a referit şi Ioan Mathe , maistru minier, inginerul Alexandru Cibi, şef de sector şi alţii. Arpad Iager, lăcătuş auto la cariera Racoş, arată că darea de seamă prezentată a analizat în profunzime, într-un spirit critic şi autocritic, activitatea economică desfăşurată în primul semestru al anului, a arătat succesele obţinute şi a dat pe faţă cauzele unor neajunsuri precum şi ce trebuie făcut în continuare pentru eliminarea lor. „Propun, avînd în vedere că la cariera Racoş muncesc mulţi tineri, ca activitatea acestora atît în timpul producţiei, cît şi în timpul lor liber să fie mai bine organizată. Nu ne putem permite să stăm pasivi la unele manifestări necorespunzătoare ce se mai manifestă, din păcate, uneori. E și vina noastră". D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) CRASI .acto A I . Reuşita campaniei agricole de vară pretinde: Mobilizare maximă de forţe Lipsa unui soare dogoritor, abundenţa de umezeală şi răcoarea din timpul nopţii contribuie în mod natural la întîrzierea coacerii spicelor, în special în zona Baraoltului dar şi în celelalte părţi ale judeţului. Astfel, declanşarea propriu-zisă a campaniei recoltărilor va avea loc doar în ultimele zile ale acestei luni. Din convorbirea purtată cu inginerul Ladislau Vereş a rezultat însă că această stare de lucruri nu trebuie să influenţeze nefavorabil executarea celorlalte lucrări agricole ci dimpotrivă. Răgazul ivit trebuie folosit din plin, în fiecare unitate agricolă, pe de o parte pentru pregătirea campaniei de recoltări, iar pe de altă parte pentru strîngerea, transportarea şi depozitarea furajelor, precum şi pentru sporirea eficienţei în îngrijirea animalelor. Zilele prielnice pe care le crează din cînd în cînd lipsa precipitaţiilor, aşa-zisele „ferestre" care există în anumite perioade ale zilei, sînt perfect folosibile pentru „finisarea" pregătirilor, de acum efectuate...şi pentru recuperarea unor întârzieri existente în special la cosit. PE PRIMUL LOC FORŢA MOBILIZATOARE A COLECTIVELOR. Luat în ordinea importanţei, în mod normal, pe prim-plan se situează pregătirea colectivelor de muncă în vederea începerii la timp optim şi cu toate forţele a recoltărilor, astfel încît ele să poate fi terminate grabnic şi cerealele să ajungă cît de curînd din câmp în magazii. In vederea realizării acestui deziderat major cooperatorii trebuie să ţină cont de condiţiile speciale din acest an, să acţioneze în funcţie de ele, şi să fie gata oricînd să adapteze metodele de lucru folosite, la cerinţele imediate ale situaţiei create. Momentan, în multe dintre terenurile cultivate există un exces de umiditate. Dacă starea timpului se menţine în continuare asemănătoare, atunci se poate prevedea L. CIANU (Continuare în pag. a 3-a) zi 9 Cursa Braşov-Miercurea Ciuc care ajunge la orele 7,58 în Sfîntu Gheorghe, şi-a prelungit traseul pînă la Piatra Neamţ. Voiaj plăcut ! # Femeile au pornit în bejenie. ,.Ce facem cu tenul dom’ le ? !" în magazinele de produse cosmetice nu se găseşte de foarte mult timp : lapte nutritiv „Doina" şi lapte vitaminizat „Mimoza" . La C.A.P. Covasna au început pregătirile pentru tradiţionala „Nedeie Mocănească", în vederea acestui eveniment popular, cooperatorii covăsneni vor produce peste plan. 100 kg pastrama de oaie, 60 kg brînză de burduf 20 kg caş afumat, 40 kg caş proaspăt, 30 kg urdă dulce şi alte delicatesuri specifice. Poftă bună şi distracţie plăcută la ... Voineşti (I. Garcea), în cartierul Simeria din Sfîntu Gheorghe, nu funcţionează nici una dintre cele două cabine telefonice instalate aici. Nu vă plîngeţi oameni buni! Acum poate va asculta de cerinţele dumneavoastră şi P.T.T.R. Sfîntu Gheorghe. Poa ’ te ... ? ! O Duminică dimineaţă la orele 10 selecţionata naţională de handbal — tineret —, care-şi face antrenamentele în judeţul nostru, se va întîlni cu echipa „Victoria" din Sfîntu Gheorghe. Va ploua cu goluri. Vă spunem noi! Numai că, încă nu știm în a cui poartă ? !