Cuvîntul Nou, august 1971 (Anul 4, nr. 395-421)

1971-08-01 / nr. 395

Participare generală, organizare riguroasă - garanţia Încheierii rapide a lucrărilor de recoltare a păioaselor în după-amiaza zilei de 30 iulie a. c. cooperatorii au ieşit în număr mare la muncă, dar, din păcate, în unele locuri mai per­sistă încă deficienţe de natură or­ganizatorică, ce se repercutează în mod nefavorabil asupra ritmu­lui recoltării. S-a observ­at că a­­co­ 1­0 unde consiliile de conducere a cooperativelor, consiliile popu­lare­ precum şi toţi factorii de răspundere din comună au respec­tat Decizia nr. 258/71 a Comitetu­lui executiv, a Consiliului popular judeţean Covasna şi măsurile privind, desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de vară, ritmul de recoltare este alert. Totodată, trebuie menţionat şi faptul că în multe dintre co­mune, au ieşit la strînsul recoltei de pe lanurile C.A.P., muncitorii, elevii, pensionarii şi salariaţii. Tractoarele şi combinele func­ţionează bine, dar totuşi se mai pot constata unele stagnări din cauza lipsei pieselor de schimb sau­­ a înlăturării defecţiunilor cu întîrziere. UNII MUNCESC ALŢII. .. Arcuş. Sediul C.A.P. Aici întîl­­nim pe tovarășa Ana Bedo, conta­bil care „acoperită" de un mal­dăr de hîrtii lucra de zor. Ne interesăm pe ce tarla poate fi tovarăşul preşedinte sau tovară­­şul inginer-şef. Primim un răs­puns prompt: — Nu știu ! . •— Pe ce tarlale a început sece­­rişul ? — Nu știu ! — Cite hectare sînt s­emănate cu grîu ? — Nu ştiu ! — Citi membri cooperatori are C.A.P. Arcuş? — Nu ştiu . — Care e planul la grîu? — Nu ştiu . — Ce salariu aveţi ? — 1640 lei pe lună. Am purtat această discuţie cu tovarăşa Ana Bedo în timp ce pe tarlalele cooperativei agricole de producţie, cooperatorii participau în număr mare la recoltarea griu­­ lui După deziluzia pe­ care am a­­vut­-o la „sediu", putem consem­na un fapt îmbucurător Pe tarlaua ,Pîrîul uscat" încă de di­mineaţă a început recoltatul griu­lui. în lan lucrau două combine, productivitatea fiind mare, dar trebuie dată o mai mare atenţie reglării combinelor, deoarece­­ am­­constatat, în unele porţiuni ale miriştii numeroase spice cu boabe. Mecanizatorul László Incze , de la I.M.S.- Sfîntu Gheorghe, ne asi­gură că ritmul în care se lucrează creează condiţii ca această tarla să fie terminată cu o zi mai re­­p­ede, dacît a fost stabilit, iar re­glajul combinelor se va executa imediat. Sîntem­ mulţumiţi de mecani­zatori — ne-a spus brigadierul de cîmp Gabor Balog ; muncesc fene şi se străduiesc să termine­­cît­ mai repede recoltatul în gos­podăria noastră, dar... să ştiţi că există un dar. Aici trebuiau să lucreze 3 combine, dar în prezent sunt numai două. Una s-a defectat, urtaţi-o lîngă şosea. Cred că nece­­sită intervenţia ■ unui­ atelier mo-“ bi.­ . . care, cine ştie ,­pe unde se afle imobilizat. într-adevăr, combina tractată de tractorul 41 C.V 840 ,era defectă. Sa stricase mecanismul de manipu­lare a masei­ de tăiere. Conside­răm că întreprinderea de meca­­n­i­are a agriculturii Sfîntu Gheor­ghe ar trebui să se preocupe în mai mare măsură de asigurarea operativă a reparaţiilor utilajelor agricole ce se defectează în cîmp. ŞEDINŢELE ŞI ORGANIZAREA CAMPANIEI Ghidfalău. Ora 17. Intrăm în sediul C.A.P. fără speranţa de a-1 găsi acolo pe inginerul-şef. Ne gîndeam că este pe cîmp, acolo unde,­­la această oră se dă bătă­lia recoltei. Eroare! Inginerul-şef K­­lemen Vendel se află împreună cu alti doi­ oameni ,în birou, îi ară­tă i­ scopul vizitei noastre, însă, primim un răspuns dezarmant: „Nu am timp pentru aşa ceva! Nu ve­deţi, sintem­ în... şedinţă! Reveniţi peste o oră. (?!?)" Aflăm­­ că are loc o. . importantă consfătuire cu brigadierii zootehnişti. Acuta cîrid lucrările de recoltat abia au în­ceput, şi cînd ar fi nevoie de o mai mare îndrumare şi organizare Raid-anchetă realizat de D. TOMA ŞI M. DEAC (Continuare în pag. a 3-a) , în decorul estival ofe­rit de Valea Zînelor, azi la orele 10, va începe tradiţio­nala nedee a mocanilor din Covăsna-Voineşti. Petitul fe­tei, întreceri de călărie, trîn­­ta feciorilor şi renumita „Ho­ră mocănească".­­ în unită­ţile aparţinînd cooperaţiei de consum s-au pus în vînzare noi articole : ceşti pentru ca­fea cu farfurii (din R.P.D. Coreeană), cămăşi bărbăteşti (Ungaria), şampon, rujuri, pantaloni supraelastici pen­tru femei şi, pentru prima oară , motociclete I.J. cu ataş (U.R.S.S.). „ Un grup de elevi din Micfalău con­­duşi de profesorul Acaţiu Feher, va porni astăzi într-o excursie cu bicicletele, în R.P Polonă, 30 de zile, în­toarcerea prin U.R.S.S. • Marţi dimineaţă, trei grupuri de elevi din judeţul Covas­na vor pleca în taberele de odihmă din : Bucşoaia — jud. Suceava, Păuşa — jud. Vîl­­cea, Bran — jud. Braşov. „ Peste cîteva zile vor începe adunările generale din ca­drul Cooperaţiei­ de consum. ® O iniţiativă valoroasă a locatarilor blocului 16 — cartierul Simeria ; _ curăţarea scărilor se face de către lo­calnici. ® La magazinul nr. 10 din Tîrgu Secuiesc, recent deschis, s-au pus în vînzare sandale de damă, poşete, pan­tofi şi sandale bărbăteşti, genţi voiaj, în modele şi cu­lori diferite. @ Începînd de luni, Agenţia judeţeană Co­vasna a Biroului de Turism, pentru Tineret se va muta în noul său sediu din strada" Şcolii, ". PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Mátyás Anna Maria, de la Fabrica textilă „Oltul", controlînd cali­tatea țesăturilor. In pagina a 2-a Magazin ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ Anul IV Nr. 395 DUMINICĂ, 1 august 1971 4 pagini 30 bani La Fabrica de confecţii 9 „Secuiana“ 1.570.000 lei peste plan Şi în luna iulie colectivul Fabricii de confecţii din Tîrgu Secuiesc a înregistrat o importantă depăşire a sar­cinilor de plan. Astfel, pla­nul producţiei globale a fost depăşit cu 1.570.000 lei, li­­vrîndu-se comerţului peste plan 3.000 pantaloni bărbă­teşti, 800­0 costume uniforme şcolare şi alte produse. Tot­odată, s-au îmbunătăţit indi­catorii economici ai între­prinderii, printre care redu­cerea preţului de­ cost, fapt ce a determinat obţinerea u­­nor beneficii suplimentare. Printre muncitorii ce s-au evidenţiat în întrecerea so­cialistă se numără componen­ţii prum­urilor I şi II confec­ţii, dintre care menţionăm pe Iosif Zonda,­­ Iancu Gheorghe, Nagy Árpád, G. Kovács, Emeric Koss şi Ist­ván Sima. A. SOLOMON, corespondent. ............... Pe tarlalele C.A.P. Chilieni, secerișul este un toi, în imagi­ne, cooperatorii Bertalan Ist­ván­ și Vités András. De pe cuprinsul patriei Potrivit datelor centralizate de Uniunea Naţională a Cooperative­lor Agricole de Producţie, coope­rativele şi asociaţiile intercoopera­­tiste, de reparaţii şi construcţii­­montaj au prevăzut să realizeze în acest an, din activităţi industriale şi prestări de servicii o producţie în valoare de circa 2.700.000.000 lei, dublu faţă de anul precedent. In acest scop, ele au organizat, cu mijloace proprii sau prin coope­rare o serie de noi activităţi ane­xe cu caracter permanent şi le-au dezvoltat pe cele existente. Este vorba de prelucrarea unor produse agricole, producerea de materiale de construcţie, de împletituri, ţe­sături, obiecte de ceramică, de artizanat etc., activităţi menite să pună mai bine în valoare resursele l­ocale, precum şi forţa de muncă din unităţi. ★ Peste­ trei milioane de tineri par­ticipă, anul acesta, la excursii or­ganizate in pitoreşti localităţi din tară sau îşi petrec vacanţa în ta­bere special amenajate. în actualul sezon estival, baza materială a Biroului de turism pentru tineret cunoaşte o extindere simţitoare. în localităţile Orşova, Săcele şi Baru, au fost create noi puncte turistice. La Costineşti au fost date în folosinţă noi vile, un teatru de vară şi un club, la Izvo­rul Mureşului — terenuri sportive, iar în Delta Dunării, noi cabane. (Agerpres), laizio­riaiziaaciaaaaacs­ aaaanni Casa de Cultură a Sindicatelor din Mediaş. Probleme de interes major „pulverizate“ în noianul amănuntelor Vorbind despre adunarea geme­­rală a salariaţilor din cadrul O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe, trebuie să arătăm încă de la început, că­ res­pectiva dezbatere şi-a atins scopul doar în parte. De ce spunem acest lucru? Fiindcă este știut că me­nirea acestor dezbateri colective este de a analiza în spirit critic şi autocritic, cu o înaltă exigenţă partinică, felul în care s-au înde­plinit sarcinile de plan, angaja­­mentele, prevederile din contac­tul colectiv pe primele şase luni din­ acest­ an. Darea de seamă pre­zentata, de către tovarăşul Alexan­dru Józsa, directorul comercial al întreprinderii, a oferit, ce-i drept, o seamă de atuuri pentru susţinerea unor discuţii vii, la obiect, prezen­­tînd, pe lingă rezultatele economi­ce bune obţinute în primul semes­tru şi o parte din cauzele care au dus la înregistrarea unor defici­ente în munca lucrătorilor din co-ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR DE LA O.C.L. MIXT SFÎNTU GHEORGHE m­mmmmmmmmmmmsatr mert. Asupra realizărilor optime­­­­în sectorul alimentar planul a fost îndeplinit în proporţie de 109,1 la sută, iar în cel de alimentaţie pu­blică 105,9 la sută — s-a insistat mai puţin, darea de seamă a condu­­s, în principal, pe relevarea cau­zelor ce au dus la neîndeplinirea planului în serterul nealimentar (99,4 la sută), precum şi pe nomi­nalizarea salariaţilo­r „certaţi" cu corectitudinea, amabilitatea și dis­ciplina în munca, elemente de prim rang în activitatea cotidiană a celor ce lucrează în comerț. S-a arătat în darea de seamă, că unul din motivele principale ale nerealizării planului în sec­torul nealimentar, l-a consti­tuit livrarea cu indiziere de către I.C.R.T.I. şi I.C.R.M. Braşov a unor mărfuri mult solicitate de cumpărători­­ s-au făcut apoi refe­riri la gestionarii care nu se inte­resează de articolele noi sosite în depozite, făcînd de cele ,nis, multe ori vizite sporadice,­­superficiale, în sectorul alimentaţiei publice au­ fost înregistrate o serie de recla­maţii din partea consumatorilor, re­clamaţii în urma cărora com­itetul de direcţie a luat măsuri de sanc­ţionare şi de schimbare a gestio­narilor sau vînzătorilor incorecţii Din păcate, darea de seamă nu s-a referit de loc şi asu­pra altor as­pecte esenţiale ale activităţii de­­comerţ. De pildă, problema recla- HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 3-a) Educaţia prin muncă a tineretului „Noi trebuie să avem un liceu care să educe tine­retul nostru în spiritul muncii, să-l înveţe să mun­cească în orice domeniu de activitate, pentru că orice muncă folositoare societăţii este o muncă de onoare; în acest spirit trebuie să formeze şcoala noastră ţine­ (Din Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educa­tive), în societatea so­calistă, fiecare­­ om trebuie să participe efectiv la producerea bunurilor materiale şi spirituale, să devină un adevă­rat constructor al prezentului şi viitorului poporului­­şi patriei noastre. Pentru aceasta, el trebuie să se pregătească temeinic, încă din anii adolescenţei, ,an­i în care se­­ prefigurează drumul său în viaţă. Devenită tradiţie, practica şcola­ră de la sfîrşitul anului de­­învăţă­­mînt prilejuieşte o confruntare a tineretului studios cu munca, cu efortul fizic, cu una sau alta din nenumăratele meserii şi locuri de muncă. Practica şcolară poate fi considerată o „lecţie" de educaţie prin muncă şi pentru muncă, o­­ „lecţie" de la care nu trebuie să ■lipsească nici un elev. Marea majoritate a celor 216 elevi ai Liceului de cultură gene­rală din intorsura Buzăului, precum şi părinţii lor, au înţeles adevăra­tul sens şi scop al acestei acţiuni. Rodnicia muncii elevilor a găsit teren propice în mai multe puncte de lucru : sala de sport a­­liceului, secţia de cărămidă a I.I.L. „Bazal­tul", gara C.F.R. din localitate, amenajarea trotuarelor ş.a. Din păcate, au existat şi cîţiva care au privit practica şcolară ca o acţiune lipsită de importanţă, care poate fi, dacă nu ignorată, cel puţin... „ocolită". Iată un caz flagrant, în care este implicat — fapt regi­slabil — şi un organism al conducerii locale de stat. Pe adresa liceului din întor­­sura Buzăului a fost trimisă, de către Consiliul popular al comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov, o­­adeverinţă" din care rezultă că Gheorghe Bularca din satul Acriş îşi construieşte, în vara aceasta un.... grajd, adeverinţă eliberată... „pentru a servi fiului său" Ioan Viorel Bu­larca, elev în clasa a X-a a liceului". Pentru a-i servi la ce? La „scutire" de practică ,soc­­ială? Cert e că băiatul nu a fost prezent pe­­nici unul din­­şantierele unde se aflau colegii lui., — Mai avem, şi asemenea sur­prize ! —, ne­­spune tovarăşul Du­mitru Popa, instructor judeţean U.T.C. Alţii ne-au trimis, nouă sau şcolii, certificate medicale, pe care sîntem nevoiţi să le considerăm nevalabile. Cum se explică faptul că, chiar în perioada de practică, respectivii elevi s-au îmbolnăvit ?! Și chiar dacă acesta ar fi adevă­rul­­— urmează să se facă cerce­tări — după însănătoşire ei puteau să se prezinte la o altă serie de practică. Iată, aşadar, cîteva aspecte ca­re vor trebui să stea în atenţia tuturor celor ce au obligaţii sau care pot influenţa, într-un fel sau altul, organizarea şi desfăşurarea D. E. POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ Rolul opiniei publice In apărarea avutului obştesc Orice acţiune prin care avutul obştesc este păgubit înseamnă o atingere a intereselor generale ale societăţii şi prin aceasta, implicit, a intereselor fiecărui membru al ei. Acţiunile îndreptate împotriva proprietăţii socialiste, lovind­­ în­tr-un interes fundamental al socie­tăţii, prezintă­ prin aceasta un ca­racter deosebit de grav. De aici rezultă şi obligaţia pentru toate organele de stat şi toţi cetăţenii de a desfăşura o luptă permanentă şi organizată de prevenire a unor fap­te prin care se aduc prejudicii a­­vutului obştesc. Masele largi de oameni ai mun­cii constituie, alături de organele de stat, o forţă activă în prevenirea şi combaterea oricăror manifestări antisociale, în apărarea şi utiliza­rea proprietăţii socialiste, în res­pectarea normelor de conduită so­cială. Toţi lucrătorii din: întreprin­zi, instituţii şi organizaţii ec- -g­. uice adoptă o poziţie fermă şi in­transigentă faţă de orice acţiuni care lezează proprietatea socialis­ta. Organele şi organizaţiile de par­tid, sindicate, organizaţiile de ma­să şi obşteşti desfăşoară o intensă muncă educativă în rîndul salaria­ţilor pentru apărarea, păstrarea şi întărirea proprietăţii socialiste. Rolul major al opiniei publice în apărarea fermă a proprietăţii so­cialiste se manifestă în formarea unei atmosfere împotriva lipsei de răspundere în administrarea ave­rii publice, în cheltuirea nesocoti­tă a fondurilor statului, a tendin­ţei de risipă şi căpătuială pe sea­ma avuţiei poporului, informarea, la fiecare cetăţean, a unei atitu­dini juste faţă de îndatorirea lui privind consolidarea şi întărirea proprietăţii socialiste, , , , Opinia publică se manifestă ca o forţă activă în desfăşurarea ac­ţiunii generale de apărare a avutu­lui obştesc, stimulînd prin colecti­vele din întreprinderi,­­instituţii, organizaţii economice, şi obşteşti, respectul faţă de avutul­ obştesc. Controlul­ obştesc,­­ urmărind respectarea dispoziţiilor­­­lega­le şi întărirea disciplinei în toate sectoarele economice, are un incon­testabil rol preventiv, contribuind la înlăturarea cauzelor prin care se prejudiciază avutul obştesc. Adunările­ obşteşti, prin activita­tea desfăşurată şi-au dovedit capa­citatea de­ atragere a maselor în acţiunea de respectare a legalităţii socialiste şi apărare a avutului ob­ştesc. .. în majoritatea unităţilor econo­mice există o preocupare perma­nentă şi se desfăşoară o largă ac- IOAN LASCU, procuror (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 4.-a COMUNICATUL AGENŢIEI T.A.S.S. CU PRIVI­RE LA SITUAŢIA DIN SUDAN. MISIUNEA „APOLLO—15“.

Next