Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)

1971-09-01 / nr. 422

Plenara Comitetului de partid de la Fabrica de confecţii Tîrgu Secuiesc Sarcinile şi responsabilităţile concrete — trepte sigure spre realizarea programului de educare politico-ideologică De la particular la general şi apoi din nou la particular, iată un „itinerariu" pe care ni-1 arată materialismul dialectic în­ vehicu­larea ideilor şi legilor sociale şi economice, iată o cale neabătut urmată de partidul nostru. Măsu­rile adoptate de Comitetul Execu­tiv­­al C.C. al P.C.R.,­­ iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii ipolitico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, expunerea secretarului gene­ral al partidului la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activi­tăţii politice şi cultural-educative constituie o etapă deosebit de im­portantă în drumul spre realiza­rea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea, cărora li s-au conferit noi valenţe, spre transpunerea lor în practică. Dezbaterile și măsurile concrete ce se adoptă în aceste zile in plenarele comitetelor de partid din întreprinderi, nu constituie altce­va decît continuarea acestui drum de la general la particular. La această atmosferă au avut loc şi dezbaterile de la Plenara Comitetului de partid de la Fabri­ca de confecţii din Tîrgu Secu­iesc, unde, punîndu-se în discuţie informarea şi planul de măsuri prezentat, comuniştii care au luat cuvântul nu au pregetat să arate că elementul concret trebuie să fie mai „omniprezent" în anali­zarea activităţii şi a deficienţelor semnalate pînă în prezent, în con­cretizarea planului de măsuri pre­zentat. Ne-ar fi oprit asupra acestui as­pect pentru că el a fost sesizat în mod deosebit, de participanţi, punîndu-se punctul pe „i" cum se spune. Comuniştii de la această a­­dunare nu s-au mulţumit, pe bu­nă dreptate, că planul de măsuri prevedea că pînă la 20 septembrie se va organiza o brigadă de agi­taţie, o echipă de, dansuri, un cor şi o echipă de teatru de către comitetul sindical şi cel al U.T.C.­­ului, ci au cerut să se precizeze concret care anume tovarăşi au sarcina de­ a organiza aceste echi­pe. O intervenţie foarte bună pen­tru că nu numai la Fabrica de confecţii, dar în , multe alte ins­tituţii, programe de certă valoa­re au rămas nerealizate tocmai datorită unor „rezolvări"... co­lective. De altfel, acesta trebuie să fie şi motivul pentru care în informarea prezentată, nu s-au no­minalizat tovarăşii care se fac de­­exemplu răspunzători pentru fap­tul că brigada artistică există de un an de zile. .. doar pe hîrtie. Cerând concretizare, comuniştii Ioan Toth şi Emeric Füzesi, au pro­pus totodată ca sfera de cu­prindere a celor ce se fac răs­punzători de realizarea planului de măsuri să fie mult mai mare, să se renunţe la practica ca doi­­trei oameni să facă (şi practica a­­rată că nu pot face — n.n.) totul, iar alţii să nu facă nimic. „De ce nu ar participa şi personalul teh­­­nico-admimistrativ la activitatea culturală?" — iată o întrebare ■ just pusă de tovarăşul Füzesi, ca­re, suntem­ siguri că va găsi un e­­cou favorabil. Un loc important în discuţiile participanţilor l-a ocupat şi anali­za modului cum s-a desfăşurat în­văţământul de partid, propuneri HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIIl-VA I Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Să pregătim furaje însilozate de bună calitate Metoda cea mai eficientă pentru conservarea furajelor bogate în constă din, însilozarea lor. Conservarea prin însilozare pre­zintă importanţă nu numai dato­rită faptului că compoziţia fura­jului seamănă foarte mult cu cea a furajelor verzi, dar se obțin pierderi deosebit de mici prin păs­trarea lor. Printre avantajele oferite de metoda însilozării putem enume­ra posibilitatea asigurării unor cantităţi mari de furaje ieftine în perioada de iarnă. Prin însiloza­re valoarea nutritivă a furajelor rămâne aproape neschimbată. Da­că în condiţiile obişnuite de re­coltare, a finului se înregistrea­ză o pierdere de 30c— 40 la sută din valoarea nutritivă a masei verzi, prin însilozare, această pierdere se reduce sub 10 la su­tă, iar pierderile în albumină sunt aproape nule. Pentru a realiza o însilozare corectă, economică este necesar să se cunoască, şi să se ţină seama de anumite condiţii dintre care menţionăm : — Asigurarea unui conţinut de zahăr fermentescibil în masa în­­silozată; plantele leguminoase a­­vînd zahăr mai puţin, însilozarea lor trebuie făcută cu mai multă atenţie. De asemenea, şi gradul de umiditate influenţează­­ calitatea silozului. Aceasta este în strictă dependenţă de momentul recoltă­rii, plantele trebuind recoltate în faza de dezvoltare o­ptimă adică atunci cînd ele dau­­cea mai ma­re cantitate de masă verde şi con­ţin cele mai multe substanţe nutri­tive digestibile, cînd umiditatea lor variază în general între 65 şi 75 la sută. O altă condiţie este mărirea to­­căturii, care nu trebuie să depă­şească 3—5 cm, şi care se rea­lizează foarte bine cu combinele C.S.U. Tocată mărunt, masa însilo­­zată se poate presa bine evacu- Ind complet aerul d­in siloz. Cînd presarea se face cu tractoarele pe şenile avem garanţia că realizăm sigur o fermentaţie anaerobă, în special atunci dacă după presare masa însilozată se acoperă cu un strat gros de 20—30 cm de tăiţei de sfeclă sau pleavă umezită în care se însămânţează boabe de ce­reale care prin rădăcinile lor dese închid aproape ermetic silozul. In întreprinderile agricole de stat anual se însilozează cantităţi foar­te mari de furaje şi s-a acumulat deja o experienţă bună în privin­ţa producerii silozului, în fermele I.A.S. silozurile în general se pre­gătesc în incinta fermei cît mai aproape de grajdurile de vaci. Se alege un loc plan sau cu o pantă de 2—3 la sută, avînd grijă ca locul stabilit să fie ferit de stag­nări de apă. Se curăţă locul, după care se văruieşte întreaga supra­faţă. Mărimea silozului depinde de cantitatea furajelor ce se vor în­­siloza, în general lungimea silozu­lui este de 40 metri, lăţimea 10—15 metri, iar înălţimea după însiloza­re de 3—4 metri. Ştiind că greu­tatea unui m.c. de siloz este de 800 kg, într-o asemenea platfor­mă putem, însiloz­a 960 tone pînă la 1920 tone masă verde. Aceste silozuri-platforme dau rezultate foarte bune şi nu necesită nici in­vestiţii suplimentare. Recoltarea propriu-zisă se face cu combine de siloz C.S.U. care au o capacitate de 80—100 tone la o producţie de 30.000 kg la ha. Silo­zul tocat se transportă la locul depozitării cu remorci. După atingerea înălţimii de 3—4 metri, silozul se poate considera terminat. Se taie marginile, iar masa ce rezultă din­ tăiere se a­­runcă pe siloz. Pentru reducerea pierderilor marginile se văruiesc, iar acoperi­rea silozului se face cu pleavă u­­medă. în astfel de silozuri­­pier­derile se reduc la 3—5 la sută fa­ța de silozurile în pământ unde pierderile ating 10—­15 la sută. Faza optimă pentru recoltarea porumbului-siloz este perioada în care bobul este în lapte, pînă la lapte ceară. Perioada respectivă corespunde unui conţinut de 70— 75 la sută umiditate. Amânarea recoltării duce la obţinerea unui nutreţ fibros cu un conţinut redus de apă, la obţinerea unui furaj de calitate inferioară. Operativitatea la însilozare înseamnă şi cheia succesului. Atunci cînd începem siloz­area, trebuie să concentrăm toate forţele la această lucrare, fiindcă realizarea planului de producţie în sectorul zootehnic depinde în foarte mare măsură de calitatea silozului. Ing. ERNEST URBANOVICI, de la Direcţia generală a agriculturii la ferma nr 4 din comuna Leţ, se recoltează cartofii de vară din soiul „Desfide”, cu o producţie de 30.000 kg. ha. Foto : A. BARTH­A Aiuri IV Nr 422 MIERCURI, 1 septembrie 1971 4 pagini 30 bani Flacăra arde mereu. Cli­pele trăite se string în noi. Amintiri. Creştem mereu. Dar flacăra arde. E ascunsă undeva, în fiinţa noastră destinată vieţii, timpului. Ne întregim. Şi în vremea a­­ceasta, nisipul auriu al clep­sidrei se scurge... .. .Hala luminoasă a unei uzine. Peste strung stă aple­cat un tânăr. Concentrarea îl maturizează. Un om şi o maşină. Şi un nume fără re­zonanţe deosebite: Gheorghe Boriceanu. Un început de drum : 25 de ani. „Făurito­rul“ mîngîie „sufletul“ strungului. Munceşte... A iubi, a munci, a trăi... .. .A mai trecut o zi. „E­­levii“ de peste 20 de ani se-n­­dreaptă spre ieşirea liceului din Intorsura Buzăului. Printre ei, silueta parcă ti­midă a unui tînăr. O obo­seală dulce se ghiceşte pe obrazul încă adolescent. In liniştea înstelată, Gheorghe Boriceanu, elev în clasa a Xl-a a cursurilor serale, se destăinuie : „Niciodată nu înveţi destul... şi a stu­dia înseamnă a te îmbogăţi, a putea răspunde la cît mai multe întrebări. « munci DAN FOCŞENEANU _ _______ . . . (Continuare în pag. a 3-a) Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. In ziua de 31 august 1971, a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P­ C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. In cadrul şedinţei au fost examinate şi apro­bate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de învăţământ social-politic „Ştefan Gheorghiu", lărgirea şi reorganizarea şcolilor in­terjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai a­­doptat hotărîri cu privire la executarea unor lu­crări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. De pe cuprinsul patriei Porțile de fier — vedere parțială. în preajma deschiderii noului an şcolar îndrumat de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, dacă de la închiderea anului şco­lar trecut, Inspectoratul şcolar a luat toate măsurile în vederea deschiderii şcolilor de toate gra­dele în cele mai bune condiţii. Pentru a cunoaşte stadiul­­ în care se găsesc pregătirile în preajma deschiderii noului an şco­lar, am stat de vorbă cu profeso­rul Sorin Teodorescu, inspector şcolar-şef. — Ne apropiem de deschi­derea noului an de învăţămînt. Cîteva cuvinte despre reţeaua şcolară a judeţului... — în judeţul nostru, o atenţie deosebită s-a acordat problemei dezvoltării învăţământului general de 10 ani. Reţeaua şcolară a fost defalcată pe unităţi preşcolare şi şcolare, în funcţie de numărul pro­babil al elevilor şi al posturilor şi catedrelor. L­a clasele I,IV şi V, efectivele de elevi vor fi ce­le stabilite de regulamentul şcoli­lor de cultură generală. Reţeaua claselor a IX-a generală s-a stabi­lit în aşa fel încât elevii rămaşi necuprinşi în vreo formă de în­văţământ post generală să fie înscrişi şi şcolarizaţi în clasa a IX-a. Situaţia exactă se va cu­noaşte abia după 10 septembrie, cînd se vor termina concursurile de admitere. — Vă rugăm să ne vorbiţi şi despre învăţămîntul liceal. — La liceele de specialitate au fost ocupate toate locurile tacă din sesiunea de vară, ceea ce de­notă atragerea tineretului spre munca practică, productivă, în schimb la liceele de cultură gene­rală 225 locuri au rămas pentru a doua sesiune de admitere, care va avea loc între 1—10 septembrie. In reţeaua şcolară, începând cu data de 1­ septembrie, va fi cu­prinsă şi o şcoală sportivă de e­­levi cu, 3 secţii, curg. Va , funcţie­ cu prof. SORIN TEODORESCU, Inspector-şef la Inspectoratul şcolar judeţean ca pe lângă Liceul din Tîrgu Se­cuiesc, o şcoală generală de artă plastică (an de început, cu clasa a V-a, cu 30 de elevi talentaţi) şi o clasă specială de liceu avînd ca profil economia turismului la Li­ceul din oraşul Covasna, în ceea ce priveşte învăţământul profesional, după prima sesiune de admitere, au rămas vacante 171 de locuri la şcolile profesionale din judeţ şi 178 de locuri la şcolile din afara judeţului Covasna. S-au luat măsuri în vederea recrutării ab­solvenţilor clasei a VIII-a pentru aceste şcoli, locurile vacante fiind afişate la fiecare şcoală. — V-am ruga să vă referiţi şi la modul de încadrare a uni­tăţilor cu personal calificat. — încadrarea unităţilor cu per­sonal didactic şi de conducere s-a făcut conform regulamentului. După terminarea lucrărilor de transferare, au rămas vacante 163 de posturi şi catedre, care au fost publicate pentru a fi ocupa­te de noii absolvenţi. Pînă la data de 15 august din cei repartizaţi ju­deţului nostru s-au prezentat, ori au trimis repartizarea 72 de noi cadre, educatoare, învăţători şi profesori. — Perfecţionarea cadrelor didactice constituie o proble­mă de mare actualitate. Cum a fost ea rezolvată de către Inspectoratul şcolar ? Convorbire consemnată de: GHEORGHE BRIOTA (Continuare în pag. a 3-a) FETELE MAMEI „Fetele mamei" stau de cîte­va ore la „Şugaş", sorbindu-și pe îndelete licoarea aburindă. Picior peste picior, împrumu­­tînd o ab­ură „savantă", își ro­tesc nerăbdătoare privirea. Doar, doar s-o ivi vreun par­tener. Cea mică, frumușică foc, privește insistent prin lentile­le „de-o șchioapă". Ambele trag cu nesaţ din ţigară. Zâm­besc, trag odriade băieţilor de la masa vecină. Deodată cea mare se ridică şi fără prea mul­te „fasoane" ocupă loc pe un scaun. Un schimb de cuvinte și gata, prietenia s-a „cimentat". Fetele rîd, comentează, gesticu­lează, se simt în elementul lor. Compania se dovedeşte utilă, băieţii comandă coniac, cafea, arahide... întrebate cu ce ocazie prin Sfîntu Gheorghe, ne-au răspuns cît se poate de „natural"­ .— în excursie. — Şi pe unde aţi colindat? — Pe la „Sfînta Ana", Cristu­­ru Secuiesc, Miercurea-Ciuc... — Părinţii ştiu ? — Nu. Ei locuiesc la Bălanii Mari, iar noi la Braşov. Primim explicaţii amănunţite cu privire la rostul, preocupă­rile şi gândurile lor. Rămînem uluiţi urmărind firul vieţii ce­lor două surori care, deşi abia a început să se depene (Etel­ka avînd 20 de ani, iar Ildiko 17 ani), duc o viaţă dubioasă, lipsită de sensuri, de aspiraţii. Le ascultam cu luare-aminte. Etelka Balazs, a urmat liceul teoretic la Sfîntu Gheorghe, în­că de pe atunci se dovedise superficială, neatentă cu cole­gele şi profesorii. N-a mai a­­juns să-şi susţină examenul de care bacalaureat. A renunțat. A ple­cat cît mai departe posibil de casa părintească. S-a angajat ca laborantă la o întreprindere, numai pentru scurt timp. Acum nu-i mai place aici. —­ Motivul? — Nu mă împac cu colegii. — Și acum ce faci ? în atitudinea ei se simte to­tuși mocnind ceva dincolo de liniştea aparentă. Fata nu e mulţumită totuşi cu viaţa uşu­ratică pe care o duce acum, dar s-a deprins cu ea şi nu mai poate renunţa. — Ai renunţat definitiv muncă ? — Ştiţi, aş vrea ceva­, mai u­­şor, să n-am prea multă bătaie de cap. —■ Şi Ildikó ce fa­ce acum ? — Ea e în vacanţă... adică nu, a renunţat şi ea la şcoală.. — Nu-mi plecd munca la fa­brică, motivează Ildikó. La 17 ani s-a plictisit de muncă (!?), ar vrea, dacă se poate tot „ceva mai uşor"... Stau şi le privesc, le ascult şi mă tot gândesc de unde au împrumutat ele asemenea men­talităţi, cine le-a inoculat unor fete de 17 şi respectiv 20 de ani, concepţia că se poate trăi fără muncă? Răspunsul îl gă­sesc mult mai tîrziu făcînd o trecere în revistă a „cunoştin­ţelor" şi cercului lor de prie­teni, oameni fără scrupule, inşi de „bani gata" care le-a ade­menit şi otrăvit conştiinţa im­­presionîndu-le cu „perspicaci­tatea" lor. Scăpate de sub su­pravegherea părintească, Ildikó şi Etelka, au încăput pe mâi­nile „grijulii" ale unor borfaşi, care le-au târât în mocirlă pînă la gît. Iar părinţii stau liniş­tiţi, împăcaţi că fetele sunt îm­preună, lucrează şi învaţă. AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) . BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ i! !! ! * 1­1 ® La 29 august a plecat în tabăra de la Costineşti, un grup de elevi din judeţul nos­tru. Este o răsplată bineme­ritată pentru rezultatele op­time înregistrate la învăţătu­ră.­­ Ieri, unităţile­ I.J.V.L.F. au primit: struguri —, 5000 kg, pepeni — 5000 kg, mere — 1000 kg, pere — 800 kg, roşii — 4000 kg, vinete — 3000 kg, gogoşari — 6000 kg, ardei graşi — 3000 kg, cea­pă, varză, cartofi, în canti­tăţi mari.­­ O.C.L. ne anun­ţă : la magazinele de desfa­cere din Sfîntu Gheorghe au fost puse­­în vânzare­ urmă­toarele sortimente de încăl­ţăminte : pantofi de lac pen­tru femei (5 modele), pantofi şi ghete pentru copii (3 mo­dele), precum şi pantofi băr­băteşti. La magazinele de­­confecţii pentru femei şi co­pii se vînd uniforme şcolare pentru băieţi şi fete, toate mărimile. De subliniat faptul că „numerele mari" pot fi a­­justate pe loc.­­ Au fost puse în vânzare în cantităţi suficiente următoarele Sorti­mente de combustibil: lemne de foc (categoriile A şi B), cărbune brichete şi lignit. „ Azi la ora 17 are loc la C.J.E.F.S. şedinţa de progra­mare a meciurilor şi a arbi­trilor etapei viitoare din ca­drul campionatului judeţean de fotbal, precum și omolo­garea rezultatelor etapei tre­cute.­­ La magazinul „Elec­trotehnica" s-au­ adus frigide­re de 4800 lei, mașini de spăl­at. Nu se găses­c: frigi­dere de 2500 lei, aparate de călcat, reșouri..

Next