Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)

1971-10-27 / nr. 470

La C.A.P. Brateș se lucrează de zor la însilozarea cartofilor pen­tru sămînță. JRIn paginile 2*5 LEGEA cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico - materială Ca in fiecare an, în perioada 25—31 octombrie 1971 se organi­zează în întreaga ţară „Săptămîna economiei". Spiritul de economie, stimulat de necesitatea asigurării unei convie­ţuiri familiale la un grad de con­fort mai ridicat, a determinat, ca majoritatea populaţiei din oraşe­le şi satele noastre,­ să realizeze din surplusul de venituri, însem­nate economii băneşti la CEC, ca­re, ulterior, majorate cu dobânzile şi câştigurile ce sunt acordate, să le folosească pentru procurarea­­le bunuri de valoare mai mare, cum ar fi : construirea de locuinţe proprietate personală, cumpărare de mobilă, de autoturisme, sau pentru alte scopuri. Pe lângă toate acestea, depunăto­rilor le mai sunt asigurate de Ca­sa de Economii şi Consemnaţiuni o serie de alte drepturi şi avantaje privind : — garantarea de către stat ,a sumelor depuse, a dobânzilor şi câştigurilor, ele putind fi restitu­ite și achitate oricând . Un eveniment important „Săptămîna economiei“ — păstrarea secretului privind numele depunătorilor şi a opera­ţiunilor efectuate ■, — dreptul de a dispune după cum cred de cuviinţă de sumele de­puse ; — dreptul de a împuternici şi alte persoane să dispună de sume­le păstrate la CEC 1 — scutirea de orice fel de im­pozite şi taxe a depunerilor, do­bânzilor şi cîştigurilor. Acţiunea de economisire la CEC, a căpătat în judeţul nostru un pro­nunţat caracter de masă fiind a­­t­raşi numeroşi oameni ai muncii, vârstnici şi tineri, de la oraşe şi sate. Soldul general al depunerilor de exemplu, este în anul 1971 cu 45% mai mare faţă de anul 1968. în prezent, la fiecare 3 locuitori din judeţul nostru revine un libret de economii.La fel, în ultimii ani a crescut soldul depunerilor pe un libret cu circa 8 la sută. Indiferent de instrumentele de e­­conomisire prin mijlocirea cărora populaţia apelează la serviciile u­­nităţilor CEC, prin economiile e­­fectuate se realizează cu consec­venţă programul de dezvoltare a ţării noastre, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., reflectîndu-se spiritul de prevedere, de bună gos­podărire şi, totodată, spiritul de independenţă al poporului nostru. ATTILA SZIGHETL directorul Direcţiei judeţene C.E.C. I III iii litliu­lu­l III III II ............................................................................. PROLETARI DIN TOATE TARILE, INTIl-VA I Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV nr. 470 MIERCURI, 27 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Situaţia lucrărilor agricole la 25 octombrie 2006 §1 1 0i)îB So­s IIi O U CI fir 1. Ghelinţa 2. Mereni 8.­­Ojdula 4. Zagon 5. Lunga 6. Moacşa 7. Păpăuţi­­ 8. Catalina 9. Chilieni 10. Lemnia 11. Sînzieni 12. Martineni 13. Bicsad 14. Bălanii Mari 15. Chiciliş 16. Tamaşfalău 17. Dalnic 18. Ozun 19. Tîrgu Secuiesc 20. Poian 21. Sfintu Gheorghe 22. Esternic 23. Arcuş 24. Reci 25. Valea Crişului 26. Covasna 27. Turia 28. Cernat 29. Petriceni 30. Alta Seacă 31. Zăbala 32. Brateş 33. Aninoasa 34. Sîntionlunea 35. Brăduţ 36. Belin 37. Baraolt 38. Arad­ 39. Boroşneul Mare 40. Bodoc 41. Micfalău 42. Căpeni 43. Ghidfalău 44. liderii 45. Lisnău 46. Biborțeni 47. Hăghig 48. Alta Mare 49. Virghiş­u 51­. Malnaș 100 100 100 100 100 100 98 97 97 97 97 95 94 92 91 90 90 89 89 86 85 84 83 79 78 78 77 77 76 75 73 71 69 69 66 63 62 60 60 57 56 55 54 53 52 52 51 48 45 38 100 100 100 100 94 94 100 100 100 98 68 88 87 98 100 88 72 100 90 86 100 100 100 90 100 94 88 82 76 91 70 82 83 79 88 91 100 98 87 97 94­­ 100 100 100 99 97 94 100 WifiP.­­T12 TOT­A­L Încheierea recoltatului cartofilor si insămintărilor,­­ 1­7 impune o mobilizare a întregului potenţial tehnic şi uman Un raid-anchetă întreprins, re­cent, de către redacţia noastră prin unele cooperative situate la „subsolul" operativei, demonstrea­ză că şi în aceste unităţi s-au luat măsurile necesare pentru terminarea grabnica a lucrărilor din acest sezon, fapt ce confirmă că restanţele înregistrate îşi au rădăcinile numai în slaba organi­zare a muncii. Eliminîndu-se fisu­rile de organizare a crescut şi ritmul de recoltare a cartofilor şi însămînţărilor. CONCENTRARE DE FORŢE — RITM ALERT Poposim la C.A.P. Cernat — cooperativă care are suprafaţa cea mai mare din judeţ cultivată cu cartofi, 870 hectare, pentru re­coltarea cărora este necesară o mare concentrare de forţe. Reve­nim la acest C.A.P. deoarece în ziarul nostru am criticat deseori conducerea cooperativei, că în acest sezon nu a organizat munca în condiţii corespunzătoare, fapt ce a determinat serioase restanţe, atît la recoltatul cartofilor, cît şi la însăminţări. Consemnăm bucuroşi că aici s-a produs un adevărat reviriment, în special în organizarea muncii al cărei rezultat, indiscutabil, se reflectă în suprafaţa recoltată zil­nic — în medie 49 hectare. Aici, lucrează aproape 450 de cooperatori, iar „zestrea" tehnică, de asemenea este mare : 11 ma­şini de recoltat, 4 combine, 15 au­tocamioane şi 90 atelaje. Notăm şi faptul că atelierul de reparaţii al staţiunii de maşini a fost „în­tărit" cu încă patru mecanici din cadrul C.A.P., pentru ca reparaţii­le să se execute cît mai operativ. Avînd în vedere că cea mai mare parte dintre, forţe, în cursul zilei, sunt concentrate la recoltatul car­tofilor, consiliul de conducere al cooperativei a hotărît ca între orele 18—23 să se lucreze în schimburi prelungite la arat şi semănat. Rezultatele acestei „stra­tegii" se materializează în 25—30 hectare însămînţate zilnic şi ast­fel, după cum ne confirmă tova­răşul Ştefan­­Varadi, secretar al Comitetului comunal de partid, atît însămîntările cît și­­recoltatul cartofilor se vor încheia în cel mai scurt timp. REVENIRE PUTERNICĂ înregistrăm o revenire puternică și la C.A.P. Turia. Aici, al­ vărul mare de utilaje — 36 tractoare, 5 combine și 9 recoltatoare —­­precum şi circa 500 membri coo­peratori — sunt o garanţie că lucrările din această campanie se vor încheia neîntârziat. Tovarăşul secretar comunal de­­ partid, ludovic Boricz, ne precizează că participarea în număr mare la lucru a cooperatorilor este rodul unei intense munci politice şi al exemplului personal al comuniş­tilor. — Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresată tuturor lu­crătorilor din agricultură, ne-a spus tovarăşul secretar, a avut un larg ecou în rândul tuturor lo­cuitorilor comunei. Drept urmare, participarea la lucru a cooperato­rilor a fost peste aşteptări, în acelaşi timp s-a declanşat spon­tan o adevărată întrecere între brigăzi. Şi acum, cîţiva coopera­tori care se menţin în fruntea în­trecerii : Ferenc Feier, Mihály Bálint, Incze Janosné, Bartalis Ferencz şi alţii. Recolta este bogată ca nicioda­tă­­ după preliminări sunt şanse ca să se obţină în medie circa 25 tone pe hectar. în atare situaţie avînd în vedere şi suprafaţa de 650 hectare cultivată cu cartofi se naşte firesc întrebarea­­ cum se desfăşoară transportul cartofi­lor de pe cîmp la centrele de preluare sau la beneficiari ? I.V.I.L.F. — NU AUDE, NU VEDE Se ştie că C.A.P. Turia produ­ce pe o mare suprafaţă cartofi pentru săminţă, preluarea ur­­mînd să se facă prin întreprinde­rea de valorificare şi industriali­zare a legumelor şi fructelor. Din păcate, o parte din coopera­tivele cărora C.A.P. Turia le li­vrează cartofi pentru sămînţă cum ar fi cele din Petriceni, Lun­ga, Tîrgu Secuiesc nu îşi ridică cantitatea contractată făcând astfel greutăţi cooperativei. Totodată, I.V.I.L.F nu-şi trimite un delegat pentru preluarea cartofilor, aşa că circa 400 tone de cartofi zac pe cîmp, în saci. De asemenea, cum e posibil ca I.V.I.L.F. sa nu repartizeze şi aici o maşină de sortat cartofi? Să admitem că, lipsa maşinii­ de sortat e suplinită de numărul mare de cooperatori prezenţi la lucru, dar I.V.I.L.F. trebuie în acelaşi timp să asigure cooperativei un număr mare de saci, lucru pe care nu l-a făcut, creînd, astfel, mari stocări de cartofi aflaţi în cîmp. Dar ce este mai grav, este faptul că I.V.I.L.F. nu e­­receptiv la sesizările consi­liului de conducere al cooperati­vei, nu caută să se achite de obliga­ţiile pe­ care le are — nu aude, nu vede nimic. D. TOMA Tovarăşului MAO TZE-DUN, Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luind cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de­­ rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, doriim ca în numele Parti­dului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor român şi al nostru personal, să vă adre­săm , dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chine­ze şi poporului frate chinez cele mai calide felicitări cu prilejul re­stabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Orr­ganiizaţia­­Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Ghiţteze în drepturile ..sale la O.N.U. constituie un act de drep­tate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, pentru cauza pro­gresului şi păcii în lume; ea constituie o victorie a politicii jus­te de recunoaştere a rolului şi im­portanţei deosebite a Republicii Populare Chineze în viaţa interna­ţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile popoare­lor a marilor probleme ale contem­poraneităţii nu poate fi, concepută fără participarea, cu drepturi ega­le, a Chinei Populare, a tuturor statelor •— fie ele mari, mijlocii sau micii Această hotărîre consa­cră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republi­cii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului po­por chinez. Ne exprimăm profunda încrede­re că prezenţa Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuţie esenţială la respecta­rea normelor dreptului interna­ţional, la creşterea rolului Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite in promo­varea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale,­ deplinei egalităţi în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, avantaju­lui reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma c­onvingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multila­terală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe sti­mă şi respect reciproc, pe princi­piile marxism-leninismului şi inter­naţionalismului socialist, vor cu­noaşte o dezvoltare ,continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Uram din toată inima succes de­plin în activitatea pe­­care Repu­blica Populară Chineză o va des­­făşura in Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme in­ternaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEQRGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România •4 I CU PLANUL PE 10 LUNI ÎNDEPLINIT DE LA FORESTIERII DIN COVASNA, AFLĂM : Colectivul sectorului de exploatare a lemnului din o­­raşul Covasna şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan pe primele 10 luni ale anului. După cum ne informează to­varăşul Ion Ciorea şeful sec­torului , la data de 25 oc­tombrie, planul producţiei globale înregistra o realizare de 115 la sută, iar cel al producţiei marfă de 108,9 la sută. în prezent, în parchetele şi gurile de exploatare gestio­nate de acest sector, munci­torii forestieri dau bătălia în­deplinirii sarcinilor anuale la toţi indicatorii de plan. Colectivul Uzinelor textile „Oltul", înscrie zi de zi noi rezultate în bilanţul activi­tăţii economice, în cronica întrecerii socialiste. Astfel, pe data de 22 octombrie a fost realizat planul pe locuri la indicatorul producţiei glo­bale, urmînd ca pînă la sfâr­şitul acestei luni, volumul producţiei globale realizrate suplimentar de­­la începutul anului, să fie sporit la 7 mi­lioane de lei. De menţionat faptul, că în perioada ce s-a scurs de la începutul anului toate comenzile de export au fost onorate prompt ş­i la timp. Pînă la sfîrşitul anului se vor livra suplimentar pen­tru piaţa externă încă 250.000 m.p. ţesături tip bumbac. La obţinerea acestor rezultate, în luna aceasta s-a evidenţiat secţia de filatură. ■ După cum rezultă din rea­lizările de mai sus, colecti­vul acestei uzine este hotărît să nu precupeţească nici un efort pentru obţinerea drape­lului de întreprindere frun­taşă pe judeţ. LA UZINELE TEXTILE „OLTUL" Să înfrumuseţăm strada, cartierul, localitatea în care trăim Boroşneul Mare Larga participare a locuitorilor din Boroşneu la muncile voluntar patriotice se datoreşte în primul rind îndrumării din partea organi­zaţiei de bază, care a organizat aceste acţiuni în colaborare cu Co­mitetul executiv al Consiliului popular din localitate şi au mobili­zat cetăţenii la acţiunile de interes comun. în fruntea acestor acţiuni s-au aflat comuniştii, uteciştii, depu­taţii şi mulţi alţi cetăţeni care au privit şi privesc cu mult simţ de răspundere chemările partidului şi ale organelor locale de stat. Dintre rezultatele obţinute, re­marcăm : construcţii de străzi pe o suprafaţă de 1.500 mp — în valoa­re de 10.400 lei ; construcţii de trotuare pe o suprafaţă de 5.700 mp­ — în valoare de 57.000 lei; reparaţii de străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 47.600 mp — în va­loare de 238.800 Iei. Au reparat şi întreţinut drumuri pe o suprafaţă de 8.500 mp — în valoare de 85.000 lei, au fost amenajate extinderi, spaţii şi zone verzi pe o suprafaţă de 2,55 ha, — în valoare de 25.51­0 lei, au fost plantaţi 100 de bucăţi de arbori — în valoare de 800 lei. Valoarea reparaţiilor de poduri este de 15.000 lei. Au fost construite 27 de podeţe valorînd 5.300 lei, 4 baze sportive au fost amenajate­­ în valoare de 7.000 lei, s-au reparat 6 fîntîni publice în valoare de 600 lei. Lîngă a­­ceste lucrări mai amintim şi mun­cile efectuate la taluzări de ma­luri pe o suprafaţă de 2.500 mp , în valoare de 12.500 lei şi plantarea unor­­ garduri vii pe 70 m. Valoa­rea altor diverse lucrări se ri­dică la 76.400, iar valoarea totală a muncilor voluntar-patriotice este de 533.800 lei. Pe cap de locuitor 153 lei. Această valoare pe cap de locuitor ar fi putut fi mai mare, dar acţiunile patriotice în lunile de vară­­au scăzut mult. în această activitate patriotică s-au evidenţiat Serestély Márton, Kocsis Károly, deputaţi: Fazekas János, lakatos Dezső senior, Bodó Kálmán, Deák Irén, Ráduly István, Ambarus Ferenc, Fazakas István, Hajdú Ferenc, Orbán Sándor, Ge­­rendi Sándor şi un mare număr de elevi şi cadre didactice de pe raza comunei. I. FONTE HALMÁGYI Noul magazin cu autoservire din Intorsura Buzăului — un argument elocvent al dezvoltării reţelei comerciale a judeţului Covasna. Foto : A. BARTHA OH­IL . Vineri, 29 octombrie ora 17 la clubul „Gheorghe Doja“ din Sfîntu Gheorghe va avea loc deschiderea cursurilor Universităţii popu­lare. • Duminică seara şi-a închis porţile cel de al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum, Bucureşti — 71 44 de zile, 70.000 exponate, 750.000 vizitatori, 30 miliarde lei (valoarea contractelor realizate pînă în prezent), ia­tă un îmbucurător bilanț. # Scris în anul 1947 roma­nul inedit „Să vie Bazarcă!", de Teodoreanu Ionel a văzut lumina tiparului la editura „Dacia" din Cluj.­­ Astăzi la ora 14,30 pe sta­dionul Minerul din Miercu­rea Ciuc va avea loc­ intil­­nirea de fotbal Oltul Sfîntu Gheorghe — Metalul Bucu­reşti contînd pentru „Cupa României".­­ Asociaţia cres­cătorilor de albine, filiala Sfîntu Gheorghe oferă ama­torilor de produse apicole 300 borcane cu miere­u de sal­­cîm,­­ în această săptămâ­nă, importante activităţi la Liceul nr. 1 din Sfîntu Gheor­ghe , vizionarea unui spec­tacol oferit de Teatrul de păpuşi din Tîrgu Mureş, „Săptămîna Economiei", pri­mirea de noi membri în or­ganizaţia pionierilor şi U.T.C., mobilizări pentru ac­tivitatea cercurilor Casei pio­nierilor,­­ în aceste zile, importante lucrări de bilum­i­­zare pe artera Zăbrătău — Sita Buzăului. ii Au terminat însămînţatul griului Printre primele cooperati­ve agricole de producţie care au terminat însămînţa­­r­ea cerealelor de toamnă se numără şi cea din Mereni. La acest succes, pe lingă buna organizare a muncii din actu­ala campanie, au contribuit, în mare măsură şi mecaniza­torii de la S.M.A. Mereni, care au executat lucrările in­tr-un timp record, in condiţii calitativ superioare. Printre mecanizatorii fruntaşi se nu­mără fraţii: Lajos şi János Biro, Soos Pál şi alţii. 1­o­ ­ii­ Lăcătuşul Páll Ferenc de la Poliprod Tg. Secuiesc, unul din nu­meroşii creatori de invenții ai județului nostru.

Next