Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)
1971-11-02 / nr. 475
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Un deziderat major în toate sectoarele de activitate. SPORIREA EFICIENŢEI ECONOMICE Perioada anilor 1971—1975, se înscrie în istoria edificării societăţii socialiste din ţara noastră, ca o etapă de mare importanţă în ascensiunea continuă pe calea progresului. Prin obiectivele şi sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., care a direcţionat dezvoltarea întregii ţări, se urmăreşte ridicarea pe o treaptă superioară a întregului edificiu economic şi social. In lumina acestor directive, planul de dezvoltare economico-socială a ţării pe perioada 1971—1975, relevă cu o deosebită pregnanţă promovarea elementelor de ordin calitativ în toate sectoarele de activitate, îmbunătăţirea economiei naţionale, folosirea cu randament maxim a întregului potenţial material şi spiritual de care dispunem, în vederea obţinerii unei înalte eficiente sociale. Dezvoltarea multilaterală a economiei pe perioada celor cinci ani, la care ne referim, este concepută în sensul adoptării unor structuri adecvate cerințelor de progres ale țării, punîndu-se accent în special pe afirmarea ramurilor moderne, pe realizarea unei producţii cu o eficienţă superioară. In cincinalul 1971—1975, industria îşi menţine preponderenţa în cadrul investiţiilor, aceasta fiind o cerinţă imperativă a politicii de industrializare socialistă. Trebuie subliniat totodată, faptul că investiţiile vor fi orientate nu numai spre dezvoltarea cantitativă, ci mai ales spre perfecţionarea continuă a laturilor calitative ale procesului de industrializare, spre modernizarea structurii producţiei şi realizarea de produse cu un înalt grad de tehnicitate, care să înglobeze munca de înaltă calificare. In acest scop se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării în continuare a ramurilor care asigură valorificarea superioară a resurselor şi contribuie la promovarea progresului, tehnic în întreaga economie. , Pe linia creşterii eficienţei, economice, descoperirea rezervelor existente a constituit o preocupare permanentă şi a format obiectul a numeroase studii, pentru a se determina modalităţile de utilizare mai completă a capacităţilor de producţie, a mijloacelor materiale şi băneşti. Rezervele de care dispun unele întreprinderi, relevă că numai prin mai buna utilizare a potenţialului productiv existent în 1970, se poate acoperi un sfert din sporul de producţie prevăzut în cincinalul 1971— 1975 ! Desigur, materializarea acestor rezerve incumbă responsabilităţi sporite pentru fiecare întreprindere, şi cînd spunem aceasta ne gîndim la organizarea mai bună a proceselor de producţie, la folosirea mai judicioasă a timpului de lucru etc. Problema bazei materiale, a valorificării superioare a materiilor prime şi a materialelor, constituie de asemenea o sarcină de prim ordin, la nivelul fiecărei ramuri, întreprinderi sau unităţi, în ansamblul producţiei sociale se vor intensifica măsurile în acest sens, prin ridicarea gradului de prelucrare industrială a materiilor prime, diversificarea producţiei, creşterea complexităţii şi tehnicităţii produselor. Sporirea eficienţei economice, este indisolubil legată de reducerea consumurilor de materiale. Este ştiut faptul că de nivelul consumurilor specifice depinde ponderea cheltuielilor materiale în preţul de cost, nivelul acestora influenţînd mărimea beneficiului şi implicit a venitului naţional. Planul cincinal prevede că în anul 1975, cheltuielile de producţie la 1.000 lei producţie marfă, se vor reduce faţă de anul 1970, cu 11—12 la sută, atenţie deosebită, acordîndu-se reducerii cheltuielilor materiale. De asemenea, preţul de cost pe tona kilometrică convenţională, va scădea în anul 1975 faţă de 1970, în transporturile feroviare cu 11—12 la sută şi în transporturile auto, cu 13—14 la sută. La întreprinderile agricole de stat, cheltuielile la 1.000 lei producţie-marfă — în preţuri de livrare — vor scădea în anul 1975, faţă de 1970 cu 12—13 la sută. Sarcinile de reducere a preţului de cost, aşa cum se prevede în plan, sunt minime. Titularii planului de stat, trebuie să asigure creşterea eficienţei folosirii mijloacelor materiale şi a fondurilor băneşti, cu care sunt dotate unităţile economice, prin reducerea într-o proporţie mai însemnată a consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie, precum şi a celorlalte cheltuieli de producţie. Pentru economisirea unor materiale clasice (metal, lemn) prin extinderea şi sporirea de înlocuitori, întreprinderile trebuie să manifeste preocupări mai susţinute pentru asimilarea unor noi materiale, în cantităţile şi sortimentele trebuincioase. Realizînd producţia potrivit cu sarcinile de plan şi cerinţele economiei, se va urmări obţinerea unui volum cît mai mare de acumulări băneşti. întreprinderile trebuie să acţioneze pentru reducerea cheltuielilor materiale, şi eliminarea pierderilor, astfel încît rentabilitatea producţiei să se situeze la nivelul dotării tehnice şi ŞTEFAN SZABÓ, directorul Direcţiei judeţene de statistică Covasna (Continuare în pag. a 3-a) Cincinalul 1971—1975 In dezbatere : PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII ŞI FOLOSIRII RAŢIONALE A RESURSELOR DE NUTREŢURI. Zootehnia la cotele unei maxime eficiente Complexul de creştere a taurinelor aparţinînd întreprinderii agricole de stat — Sfîntu Gheorghe, este unul din complexele fruntaşe pe ţară, atît în ce priveşte producţia de lapte, cît şi în creşterea tineretului taurin de prosilă. Aceste succese s-au obţinut printr-o îngrijire adecvată a animalelor, în special prin furajarea lor raţională, fapt ce a determinat o eficienţă ridicată a activităţii. Proiectul de lege privind organizarea producerii şi folosirii raţionale a resurselor de nutreţuri a fost primit cu viu interes,de către lucrătorii complexului mai sus-amintit, venind cu numeroase propuneri şi sugestii de îmbunătăţire a acestuia. „ Proiectul de lege stabileşte in mod ştiinţific, realist, cerinţele nutritive şi normele medii de consum în hrana animalelor, ne-a precizat tovarăşul Ludovic Török, şeful fermei nr. 3, specializată în creşterea tineretului taurin, fapt ce se va materializa în reducerea preţului de cost. Raţiile stabilite prin lege pentru tineretul taurin de prăsilă, sunt foarte apropiate raţiilor pe care le folosim în ferma numărul 3. Astfel, pentru tineretul taurin de la 0 la 6 luni, noi am folosit o cantitate de furaje, pe zi, cu un conţinut de 3,15 unităţi nutritive, din care 1,18 unităţi nutritive cuprinse în concentrate. Drept, urmare, pentru un spor în greutate de un kilogram folosim 4,27 U.N., iar sporul de creştere pe zi este de 735 g. în atare condiţii la ferma nr. 3 s-a redus preţul de cost cu 2,20 lei pe kilogram, obţinînd astfel o economie la grupa 0—6 luni de peste 260.000 lei. Decl, raţiile stabilite de proiectul de lege se verifică în practică. — Intr-adevăr raţiile sînt foarte bine calculate, ne precizează tovarăşul ing. Iosif Szekely, şeful fermei, dar trebuie subliniat că pentru obţinerea unor rezultate maxime, trebuie dată o deosebită atenţie preparării furajelor de volum. Avem încă mari greutăţi cu asigurarea unor furaje de bună calitate. — In judeţ există o puternică tradiţie în ceea ce priveşte creşterea animalelor; au fost obţinute rezultate ■ bune. Ce credeţi că trebuie făcut pentru a se depăşi stadiul actual ? — Răspunsul am să vi-l dau cu ajutorul noului proiect de lege. In articolul 14, se precizează, în mod expres, că trebuie asigurate maşinile de recoltat şi transportat furaje fiecărei unităţi, precum şi instalaţii de : dezhidratat, brichetat şi granulat furaje. Acest lucru prezintă două aspecte: în primul rînd furajele vor fi recoltate fără pierderi, iar apoi noi, zootehniştii, vom dispune de furaje calitativ superioare. — Este necesară o mecanizare a preparării furajelor, ne precizează "tovarăşul Ludovic Török, dublată de o tehnologie adecvată [p 0 D00D D fl D0D D D Aici la Sera de legume a oraşului Intorsura Buzăului vara nu se sfîrşeşte niciodată. D. TOMA în pagia 2»a Sport • TEXTILISTII S-AU IMPUS IN REPRIZA A II-A. • COVASNENI — IMBATABILI PE TEREN PROPRIU. * HANDBAL „CUPA SPERANTELOR“ DD D0n i a ca czi cn a ca a ca a a ca a C3 c=i a cn a ca ca ca ca ca c=a a ezi aa a aaaaas3 (Continuare în pag. a 3-a) t= a c=3 era ca ra Există oare, aşa cum se mai afirmă încă, un tip de oameni structural deosebit în manifestările faţă de colectivitate? Sînt oare reacţiile şi atitudinile acestuia diferenţiate total , de ale celorlalţi ? Pornind de la aceste cîteva aspecte, ancheta noastră, întreprinsă cu ajutorul tov. maior Nicolae Şoneriu, comandantul Biroului orăşenesc de miliţie Intorsura Buzăului, vom încerca să analizăm dimensiunile exacte ale unor fapte dezaprobate de opinia publică. "Alcoolism... „starea trecătoarei de beţie, datorată consumării unei mari cantităţi de băuturi alcoolice într-un interval de timp scurt, caracterizată printr-o stare de excitaţie, cu confuzie mintală, lipsă de coordonare a mişcărilor etc ...“ — o definiţie de dicţionar. Şi de aici începe totul... „Nu mă îmbăt decit în concediu şi destul de rar — spune cu capul plecat Matei Szabol, măcelar pe undeva,în Argeş. Muncesc bine, dar „mă apucă“, din cînd în cînd, atunci cînd mă aflu printre ai mei, de aici... (probabil locul este deosebit de „prielnic“ — n.n.). Uneori beau şi 500—600 de lei. Mult, puţin, nu interesează pe nimeni, îmi place şi asta-i"... — sunt cuvintele unui om mulţumit de „odihna“ lui,din concediu. Sunt cuvinte care antrenează o seamă de concluzii, dar ... „Nici eu nu beau zi de zi. Am lucrat şi, după program, am„trecut“ pe la bufet. Le-am cam amestecat şi-am adormit. „Visul“, de acolo de la masa restaurantului, însă, mi-a fost spulberat de „duşul“ unui sifon Nu ştiu cine „şi-a rîs“ de mine. Am început săstrig şi-am spart tot ce mi-a ieşit în cale. Apoi, am plătit" ... se scuză în final Gheorghe Popica, încercind să învinuiască pentru scandalul provocat „cauza“, acel „neuman“ gest care-l trezise din starea euforică ... „Nu purtăm toată vina ... ...Eu am rămas pînă mai tîrziu în faţa restaurantului, pe stradă, am vorbit, poate mai tare — adaugă Constantin Boriceanu — şi am fost trimişi acasă, de către organele de pază. Şi poate nu cu cele mai frumoase cuvinte“., „Eu, intervine Boriceanu Gheorghe, am fost victima unei neînţelegeri. Şi tot eu am plătit. Cîţiva şoferi îl bătuseră pe tata. Am sărit ,să-l apăr. Nici mă mntiltut alcoolism car nu băusem şi iată-mă la miliţie „Am plătit pentru un lichior 10 lei şi n-am mai primit restul. Cum înainte „încercasem“ vreo patru „carcaleţi“ (bătură amestecată, în limbaj local — n.n.) s-a iscat scandalul. Am cerut condica de reclamaţii...“ — spune pe nerăsuflate lăncii Dîrstar... „Eu nu mă îmbăt niciodată, dar, la horă, m-au scos din joc. După cele cîteva sticle de bere, necazul a mai cerut şi altele ...“ — mărturiseşte tînărul Gheorghe Cristea. Fireşte n-ar fi greu să înşirăm aici toate aceste mici „definiţii“ ale conflictelor. Cauza comună : alcoolul ! Efectul imediat: scandalul şi apoi minimalizarea întregii întîmplări. Gravitatea faptelor rezidă, mai ales, din „nevinovăţia“ afişată, din lipsa acelui firesc discernămînt între rău şi bine. ... „Dacă toţi cei care se fac vinovaţi de fapte reprobabile, ar SILVIU TRUŞCA J]t ezies (Continuare în pag. a 3-a) . Anul IV Nr. 475 MARȚI 2 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani DE PE CUPRINSUL PATRIEI In apropierea oraşului Tulcea se construieşte un important obiectiv de intereseconomic şi turistic: aeroportul Deltei, care va permite o mai strînsă legătură a zonei nord-dobrogene cu Capitala şi celelalte oraşe mari ale ţării. Stadiul actual al lucrărilor creează posibilitatea ca aeroportul de la porţile Deltei să fie inaugurat înaintea termenului prevăzut. 1 La Beiuş, s-a încheiat sîmbătă consfătuirea de lucru a inspectoratelor silvice din judeţele Arad, Cluj şi Bihor. Timp de două zile, au fost prezentate referate pe tema realizării sarcinilor privind selecţia forestieră, extinderea culturilor de răşinoase şi a altor tehnologii de lucru. Participanţii la consfătuire — ingineri, tehnicieni şi muncitori forestieri — au efectuat vizite de lucru în perimetrul rezervaţiei de seminţe de molid „Albioara“, în bazinele, de lucrări „Şesuţa“ şi „Finiş-Huta" şi în alte obiective silvice de pe raza judeţului Bihor. (Agerpres) Comăneştiul, acest centru minier al Moldovei, cunoaşte permanente înnoiri. In fotografie se poate vedea clubul minerilor din localitate. în atenţia opiniei publice O lege menită să contribuie la mai buna gospodărire a avuţiei naţionale reprezintă cu mult mai mult, un veritabil complex de măsuri, cu implicaţii din cele mai adinei pentru mersul înainte al României socialiste. Aceasta, în temeiul adevărului potrivit căruia, nimănui dintre noi nu-i este şi nici nu poate să-i fie indiferentă soarta avuţiei noastre naţionale, modul în care este ea gospodărită. Tocmai de aceea, aşa cum spune şi legea, trebuie să avem permanent în faţa noastră, preocuparea pentru utilizarea judicioasă, completă a fondurilor fixe şi a resurselor materiale — componentele principale ale avuţiei naţionale — care constituie unul din factorii determinanţi ai progresului neîntrerupt, economic şi social al ţării, al creşterii eficienţei în toate domeniile de activitate. De fapt, aşa după cum se arată încă din Articolul 1 al primului capitol din lege, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, centralele industriale, întreprinderile şi instituţiile, sunt obligate să gospodărească judicios fondurile fixe, să le menţină în stare de funcţionare, să asigure recuperarea fondurilor investite în acestea la termenele stabilite, să fie preocupate în permanenţă de modernizarea lor. Realizarea acestor obiective impune ca o condiţie sine qua non, necesitatea organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, a asigurării cadrelor calificate, potrivit cu complexitatea tehnică a lucrărilor ce le au de executat, ca şi a unei aprovizionări HORIA C.DELIU Aducem astăzi din nou în atenţia cititorilor, a opiniei publice, unul din cele mai importante acte normative, votate recent de Marea Adunare Naţională. Este vorba de Legea, cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnicomaterială, deoarece prezenta lege reprezintă o adevărată „carte de căpăta“, pentru întreaga activitate economică şi socială a ţării noastre, un nou pilon menit să ridice cu încă o treaptă edificiul numit, societatea socialistă multilateral dezvoltată. Trebuie arătat din capul locului, că legea pe care o comentăm nu poate fi considerată ca o simplu reglementare într-un anumit sector economic, ci ^«*aa«**i»ai*itaaaaaaaaaaa©aiiaaaaaar-KsnaMaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa (Continuare în pag. a 3-a) laiaaiiiciiamiaai 0000 QaaD Doi harnici muncitori de la Gura de exploatare Coronguşul Mareajutorul său Bularca Gheorghe drujbistul Scoarţă Nicolae şi Foto : A. BARTHA laaaaaaaaa_cn \ DD000a D \ \ © La Hobiţa în judeţul Gorj, a avut loc inaugurarea Casei-muzeu „Constantin Brâncuşi”. © Au apărut revistele : „Analele de istorie“ (nr. 5/1971), „Tînărul Leninist" (nr. 10/1971), „Cinema" (nr. 10/1971) şi „Amfiteatru" (nr. 10/1971). La Casa agronomului, din comuna Arcuş, din iniţiativa U.S.S.M.Covasna va avea loc, la 13 noiembrie, ora 8:30, un interesant simpozion cu tema „Insuficienţa cardiacă congestivă”. Participă medici din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, La Studioul cinematografic Buftea a intrat în producţie filmul artistic „Enigma Otiliei”, după romanul lui G. Călinescu, în rolurile principale, debutanţii Radu Boruzescu şi Julieta Szolnyi, iar în stadiul „ultimului tur de manivelă" se află „întoarcerea fiilor risipitori”, film de debut al regizorului Cornel Todea. @ Duminică 31, octombrie, în sălile Muzeului din oraşul Sfîntu Gheorghe, a avut loc vernisajul expoziţiei de plastică a artistului Bordy András. „ în prezent, numărul abonaţilor la radio şi televiziune din judeţul Covasna este de 28.000 şi respectiv 9.800, din care 9.000 (radio), şi 4.000 (televiziune), numai în raza orașului Sfîntu Gheorghe. n "