Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)

1971-11-02 / nr. 475

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Un deziderat major în toate sectoarele de activitate. SPORIREA EFICIENŢEI ECONOMICE Perioada anilor 1971—1975, se înscrie în istoria edificării socie­tăţii socialiste din ţara noastră, ca o etapă de mare importanţă în ascensiunea continuă pe calea progresului. Prin obiectivele şi sarcinile sta­bilite de­ Congresul al X-lea al P.C.R., care a direcţionat dezvol­tarea întregii ţări, se urmăreşte ridicarea pe o treaptă superioară a întregului edificiu economic şi social. In lumina acestor direc­tive, planul de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării pe perioada 1971—1975, relevă cu o deosebită pregnanţă promovarea elemente­lor de ordin calitativ în toate sectoarele de activitate, îmbunătă­ţirea economiei naţionale, folosi­­­­rea cu randament maxim a între­gului potenţial material şi spiri­tual de care dispunem, în vederea obţinerii unei înalte eficiente so­ciale. Dezvoltarea multilaterală a eco­nomiei pe perioada celor cinci ani, la care ne referim, este con­cepută în sensul adoptării unor structuri adecvate cerințelor de progres ale țării, punîndu-se ac­cent în special pe afirmarea ra­murilor moderne, pe realizarea u­­nei producţii cu o eficienţă supe­rioară. In cincinalul 1971—1975, indus­tria îşi menţine preponderenţa în cadrul investiţiilor, aceasta fiind o cerinţă imperativă a politicii de industrializare socialistă. Trebuie subliniat totodată, fap­tul că investiţiile vor fi orientate nu numai spre dezvoltarea canti­tativă, ci mai ales spre perfec­ţionarea continuă a laturilor cali­tative ale procesului de industria­lizare, spre modernizarea structu­rii producţiei şi realizarea de pro­duse cu un înalt grad de tehnici­tate, care să înglobeze munca de înaltă calificare. In acest scop se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării în continuare a ramu­rilor care asigură valorificarea su­perioară a resurselor şi contribuie la promovarea progresului, tehnic în întreaga economie. , Pe linia creşterii eficienţei, eco­nomice,­ descoperirea rezervelor existente a constituit o preocupa­re permanentă şi a format obiec­tul a numeroase studii, pentru a se determina modalităţile de uti­lizare mai completă a capacităţi­lor de producţie, a mijloacelor materiale şi băneşti. Rezervele de care dispun unele întreprinderi, relevă că numai prin mai buna utilizare a potenţialului productiv existent în 1970, se poate acope­ri un sfert din sporul de produc­ţie prevăzut în cincinalul 1971— 1975 ! Desigur, materializarea a­­cestor rezerve incumbă respon­sabilităţi sporite pentru fiecare întreprindere, şi cînd spunem a­­ceasta ne gîndim la organizarea mai bună a proceselor de produc­ţie, la folosirea mai judicioasă a timpului de lucru etc. Problema bazei materiale, a­­ valorificării superioare a materi­ilor prime şi a materialelor, consti­tuie de asemenea o sarcină de prim ordin, la nivelul fiecărei ra­muri, întreprinderi sau unităţi, în ansamblul producţiei sociale se vor intensifica măsurile în a­­cest sens, prin ridicarea gradului de prelucrare industrială a mate­riilor prime, diversificarea pro­ducţiei, creşterea complexităţii şi tehnicităţii produselor. Sporirea eficienţei economice, este indi­solubil legată de reducerea consu­murilor de materiale. Este ştiut faptul că de nivelul consumurilor specifice depinde ponderea chel­tuielilor materiale în preţul de cost, nivelul acestora influenţînd mărimea beneficiului şi implicit a venitului naţional. Planul cin­cinal prevede că în anul 1975, cheltuielile de producţie la 1.000 lei producţie marfă, se vor re­duce faţă de anul 1970, cu 11—12 la sută, atenţie deosebită, acordîndu-se­ reducerii cheltuie­lilor materiale. De asemenea, pre­ţul de cost pe tona­ kilometrică convenţională, va scădea în anul 1975 faţă de 1970, în transportu­rile feroviare cu 11—12 la sută şi în transporturile auto, cu 13—14 la sută. La întreprinderile agrico­le de stat, cheltuielile la 1.000 lei producţie-marfă — în preţuri de livrare — vor scădea în anul 1975, faţă de 1970 cu 12—13 la sută. Sarcinile de reducere a preţului de cost, aşa cum se prevede în plan, sunt minime. Titularii pla­nului de stat, trebuie să asigure creşterea eficienţei folosirii mij­loacelor materiale şi a fondurilor băneşti, cu care sunt dotate unită­ţile economice, prin reducerea într-o proporţie mai însemnată a consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie, precum şi a celorlalte cheltuieli de producţie. Pentru economisirea u­­nor materiale clasice (metal, lemn) prin extinderea şi sporirea de înlocuitori, întreprinderile tre­buie să manifeste preocupări mai susţinute pentru asimilarea unor noi materiale, în cantităţile şi sor­timentele trebuincioase. Realizînd producţia potrivit cu sarcinile de plan şi cerinţele eco­nomiei, se va urmări obţinerea u­­nui volum cît mai mare de acu­mulări băneşti. întreprinderile trebuie să acţioneze pentru redu­cerea cheltuielilor materiale, şi e­­liminarea pierderilor, astfel încît rentabilitatea producţiei­ să se si­tueze la nivelul dotării tehnice şi ŞTEFAN SZABÓ, directorul Direcţiei judeţene de statistică Covasna (Continuare în pag. a 3-a) Cincinalul 1971—1975 In dezbatere : PROIECTUL DE LEGE PRIVIND OR­­GANIZAREA PRODUCERII ŞI FOLOSIRII RAŢIO­­NALE A RESURSELOR DE NUTREŢURI. Zootehnia la cotele unei maxime eficiente Complexul de creştere a tauri­nelor aparţinînd întreprinderii a­­gricole de stat — Sfîntu Gheorghe, este unul din complexele frunta­şe pe ţară, atît în ce priveşte producţia de lapte, cît şi în creş­terea tineretului taurin de pr­o­­silă. Aceste succese s-au obţinut printr-o îngrijire adecvată a ani­malelor, în special prin furajarea lor raţională, fapt ce a determi­nat o eficienţă ridicată a activi­tăţii. Proiectul de lege privind orga­nizarea producerii şi folosirii ra­ţionale a resurselor de nutreţuri a fost primit cu viu interes,de către lucrătorii complexului mai sus-amintit, venind cu numeroa­se propuneri şi sugestii de îmbu­nătăţire a acestuia. „ Proiectul de lege stabileşte in mod ştiinţific, realist, cerinţele nutritive şi normele medii de consum în hrana animalelor, ne-a precizat tovarăşul Ludovic Török, şeful fermei nr. 3, specializată în creşterea tineretului taurin, fapt ce se va materializa în reducerea preţului de cost. Raţiile stabilite prin lege pentru tineretul taurin de prăsilă, sunt foarte apropiate raţiilor pe care le folosim în ferma numărul 3. Astfel, pentru tineretul taurin de la 0 la 6 luni, noi am folosit o cantitate de furaje, pe zi, cu un conţinut de 3,15 unităţi nutriti­ve, din care 1,18 unităţi nutriti­ve cuprinse în concentrate. Drept, urmare, pentru un spor în greu­tate de un kilogram folosim 4,27 U.N., iar sporul de creştere pe zi este de 735 g. în atare condiţii la ferma nr. 3 s-a redus preţul de cost cu 2,20 lei pe kilogram, obţi­­nînd astfel o economie la grupa 0—6 luni de peste 260.000 lei. Decl, raţiile stabilite de proiectul de le­ge se verifică în practică. — Intr-adevăr raţiile sînt foar­te bine calculate, ne precizează tovarăşul ing. Iosif Sze­kely, şeful fermei, dar trebuie subliniat că pentru obţinerea unor rezultate maxime, trebuie dată o deosebită atenţie preparării furajelor d­e volum. Avem încă mari greutăţi cu asigurarea unor furaje de bună calitate. — In judeţ există o puternică tradiţie în ceea ce priveşte creş­terea animalelor; au fost obţinute rezultate ■ bune. Ce credeţi că tre­buie făcut pentru a se depăşi sta­diul actual ? — Răspunsul am să vi-l dau cu ajutorul noului proiect de lege. In articolul 14, se precizează, în mod expres, că trebuie asigurate maşinile de recoltat şi transpor­tat furaje fiecărei unităţi, precum şi instalaţii de : dezhidratat, bri­chetat şi granulat furaje.­ Acest lucru prezintă două as­pecte: în primul rînd furajele vor fi recoltate fără pierderi, iar apoi noi, zootehniştii, vom dispune de furaje calitativ superioare. — Este necesară o mecanizare a preparării furajelor, ne preci­zează "tovarăşul Ludovic Török, dublată de o tehnologie adecvată [p 0 D00D D fl D0D D D Aici la Sera de legume a oraşu­lui Intorsura Buzăului vara nu se sfîrşeşte niciodată. D. TOMA în pagi­a 2»a S­port • TEXTILISTII S-AU IMPUS IN REPRIZA A II-A. • COVASNENI — IM­BATABILI PE TEREN PROPRIU. * HANDBAL „CUPA SPERANTELOR“ DD D0n i a ca czi cn a ca a ca a a ca a C3 c=i a cn a ca ca ca ca ca c=a a ezi aa a aaaaas3 (Continuare în pag. a 3-a) t=­ a c=3 era ca ra Există oare, aşa cum se mai afirmă încă, un tip de oameni structural deosebit în mani­festările faţă de colectivitate? Sînt oare reacţiile şi atitudini­le acestuia diferenţiate total , de ale celorlalţi ? Pornind de la aceste cîteva aspecte, an­cheta noastră, întreprinsă cu ajutorul tov. maior Nicolae Şoneriu, comandantul Biroului orăşenesc de miliţie Intorsura Buzăului, vom încerca să ana­lizăm dimensiunile exacte ale unor fapte dezaprobate de o­­pinia publică. "Alcoolism... „stare­a trecătoa­rei de beţie, datorată consumă­rii unei mari cantităţi de bău­turi alcoolice într-un interval de timp scurt, caracterizată printr-o stare de excitaţie, cu confuzie mintală, lipsă de co­ordonare a mişcărilor etc ...“ — o definiţie de dicţionar. Şi de aici începe totul... „Nu mă îmbăt decit în concediu şi des­tul de rar — spune cu capul plecat Matei Szabol, măcelar pe undeva,în Argeş. Muncesc bi­ne, dar „mă apucă“, din cînd în cînd, atunci cînd mă aflu printre ai mei, de aici... (pro­babil locul este deosebit de­­ „prielnic“ — n.n.). Uneori beau şi 500—600 de lei. Mult, puţin, nu interesează pe nimeni, îmi place şi asta-i"... — sunt cuvin­tele unui om mulţumit de „o­­dihna“ lui,­­din concediu. Sunt cuvinte care antrenează o sea­mă de concluzii, dar ... „Nici eu nu beau zi de zi. Am lu­crat şi, după program, am­„tre­cut“ pe la bufet. Le-am cam amestecat şi-am adormit. „Vi­sul“, de acolo de la masa res­taurantului, însă, mi-a fost spul­berat de „duşul“ unui sifon Nu ştiu cine „şi-a rîs“ de mi­ne. Am început să­­strig şi-am spart tot ce mi-a ieşit în cale. Apoi, am plătit" ... se scuză în final Gheorghe Popica, încer­cind să învinuiască pentru scandalul provocat „cauza“, a­­cel „neuman“ gest care-l tre­zise din starea euforică ... „Nu purtăm toată vina ... ...Eu am rămas pînă mai tîrziu în faţa restaurantului, pe stradă, am vorbit, poate mai tare — adaugă Constan­tin Boriceanu — şi am fost tri­mişi acasă, de către organele de pază. Şi poate nu cu cele mai frumoase cuvinte“., „Eu, intervine Boriceanu Gheorghe, am fost victima unei neînţe­legeri. Şi tot eu am plătit. Cîţi­­va şoferi îl bătuseră pe tata. Am sărit ,să-l apăr. Nici mă­ mntilt­ut alcoolism car nu băusem şi iată-mă la miliţie „Am plătit pentru un lichior 10 lei şi n-am mai primit res­tul. Cum înainte „încercasem“ vreo patru „carcaleţi“ (bătură amestecată, în limbaj local — n.n.) s-a iscat scandalul. Am cerut condica de reclamaţii...“ — spune pe nerăsuflate lăncii Dîrstar... „Eu nu mă îmbăt niciodată, dar, la horă, m-au scos din joc. După cele cîteva sticle de be­re, necazul a mai cerut şi al­tele ...“ — mărturiseşte tînărul Gheorghe Cristea. Fireşte n-ar fi greu să în­şirăm aici toate aceste mici „definiţii“ ale conflictelor. Ca­uza comună : alcoolul ! Efec­tul imediat: scandalul şi apoi minimalizarea întregii întîm­­plări. Gravitatea faptelor rezi­dă, mai ales, din „nevinovă­ţia“ afişată, din lipsa acelui firesc discernămînt între rău şi bine. ... „Dacă toţi cei care se fac vi­novaţi de fapte reprobabile, ar SILVIU TRUŞCA J]­t ezi­es (Continuare în pag. a 3-a) . Anul IV Nr. 475 MARȚI 2 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani DE PE CUPRINSUL PATRIEI In apropierea oraşului Tulcea se construieşte un important obi­ectiv de interes­­economic şi turis­tic: aeroportul Deltei, care va per­mite o mai strînsă legătură a zo­nei nord-dobrogene cu Capitala şi celelalte or­aşe mari ale­ ţării. Sta­diul actual al lucrărilor creează posibilitatea ca aeroportul de­­ la porţile Deltei să fie inaugurat îna­intea termenului prevăzut. 1­ La Beiuş, s-a încheiat sîmbătă consfătuirea de lucru a inspecto­ratelor silvice din judeţele Arad, Cluj şi Bihor. Timp de două zile, au fost prezentate referate pe te­ma realizării sarcinilor privind selecţia forestieră, extinderea cul­turilor de răşinoase şi a altor teh­nologii de lucru. Participanţii la consfătuire — ingineri, tehnicieni şi muncitori forestieri — au efectuat vizite de lucru în perimetrul rezervaţiei de seminţe de molid „Albioara“, în bazinele, de lucrări „Şesuţa“ şi „Fi­­niş-Huta" şi în alte obiective sil­vice de pe raza judeţului Bihor. (Agerpres) Comăneştiul, acest centru mi­nier al Moldovei, cunoaşte per­manente înnoiri. In fotografie se poate vedea clubul minerilor din localitate. în atenţia opiniei publice O lege menită să contribuie la mai buna gospodărire a avuţiei naţionale reprezintă cu mult mai mult, un veritabil complex de măsuri, cu implicaţii din cele mai adinei pentru mersul înainte al Româ­niei socialiste. Aceasta, în temeiul adevărului potrivit căruia, nimă­nui dintre noi nu-i este şi nici nu poate să-i fie indiferentă soarta avuţiei noastre naţionale, modul în care este ea gospodărită. Tocmai de aceea, aşa cum spune şi legea, trebuie să avem perma­nent în faţa noastră, preocuparea pentru utilizarea judicioasă, com­pletă a fondurilor fixe şi a resur­selor materiale — componentele principale ale avuţiei naţionale — care constituie unul din fac­torii determinanţi ai progresului neîntrerupt, economic şi social al ţării, al creşterii eficienţei în toa­te domeniile de activitate. De fapt, aşa după cum se arată încă din Articolul 1 al primului capitol din lege, ministerele, ce­lelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, cen­tralele industriale, întreprinderile şi instituţiile, sunt obligate să gos­podărească judicios fondurile fixe, să le menţină în stare de func­ţionare, să asigure recuperarea fondurilor investite în acestea la termenele stabilite, să fie preocu­pate în permanenţă de moderni­zarea lor. Realizarea acestor o­­biective impune ca o condiţie sine qua non, necesitatea organizării ştiinţifice a producţiei şi a mun­cii, a asigurării cadrelor califica­te, potrivit cu complexitatea teh­nică a lucrărilor ce le au de exe­cutat, ca şi a unei aprovizionări HORIA C.­DELIU Aducem astăzi din nou în aten­ţia cititorilor, a opiniei publice, unul din cele mai importante acte normative, votate recent de Marea Adunare Naţională. Este vorba de Legea, cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor mate­riale şi aprovizionarea tehnico­­materială, deoarece prezenta lege reprezintă o adevărată „carte de căpăta“, pentru întreaga activita­te economică şi socială a ţării noastre, un nou pilon menit să ridice cu încă o treaptă edificiul numit, societatea socialistă multi­lateral dezvoltată. Trebuie arătat din capul locului, că legea pe care o comentăm nu poate fi conside­rată ca o simplu­ reglementare în­­tr-un anumit sector economic, ci ^«*aa«**i»ai*itaaaaaaaaaaa©aiiaaaaaar-KsnaMaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa (Continuare în pag. a 3-a) laiaaiiiciiamiaai 0000 QaaD Doi harnici muncitori de la Gura de exploatare Coronguşul Mare­­ajutorul său Bularca Gheorghe drujbistul Scoarţă Nicolae şi Foto : A. BARTHA laaaaaaaaa_cn \ D­D000a D \ \ © La Hobiţa în judeţul Gorj, a avut loc inaugu­rarea Casei-muzeu „Cons­tantin Brâncuşi”. © Au a­­părut revistele : „Analele de istorie“ (nr. 5/1971), „Tînărul Leninist" (nr. 10/1971), „Ci­nema" (nr. 10/1971) şi „Am­fiteatru" (nr. 10/1971).­­ La Casa agronomului, din comuna Arcuş, din iniţiati­va U.S.S.M.­Covasna va a­­vea loc, la 13 noiembrie, ora 8:30, un interesant simpozion cu tema „Insuficienţa car­diacă congestivă”. Participă medici din judeţele Mu­reş, Harghita şi Covasna­,­­ La Studioul­ cinematografic Buftea a intrat în producţie filmul artistic „Enigma Oti­­liei”, după romanul lui G. Călinescu, în rolurile prin­cipale, debutanţii Radu Bo­­ruzescu şi Julieta Szolnyi, iar în stadiul „ultimului tur de manivelă" se află „întoar­cerea fiilor risipitori”, film­­ de debut al regizorului Cor­­­nel Todea. @ Duminică 31, octombrie, în sălile Muzeului din oraşul Sfîntu Gheor­ghe, a avut loc vernisajul expoziţiei de plastică a ar­tistului Bordy András. „ în prezent, numărul abonaţilor la radio şi televiziune din judeţul Covasna este de 28.000 şi respectiv 9.800, din care 9.000 (radio), şi­ 4.000 (televiziune), numai în ra­za orașului Sfîntu Gheorghe. ­­ n "

Next