Cuvîntul Nou, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 500-526)

1971-12-01 / nr. 500

Cincinalul 1971—1975 Ritmurile alerte ale dezvoltării energeticii româneşti Una din ramurile cele mai dinamice ale economiei, în cin­cinalul 1971—1975 este energeti­ca, ramură care de altfel, ca şi pînă în prezent, are o­ contribu­ţie esenţială în toate sectoarele vieţii economice. Vorbind numai de creşterea producţiei globale industriale intr-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, cre­dem că este suficient pentru a ilustra însemnatul efort pe care sectorul energetic va trebui să-l facă în cei cinci ani la care ne referim. Şi lucrul acesta se ve­de lesne, dacă ne referim la im­portantele fonduri — cifrate la 37,6 miliarde lei — care vor fi investite pentru edificarea unor noi capacităţi, ca şi pentru ex­tinderea celor existente. Aşa de pildă, se vor ridica u­­nităţi noi, de capacităţi mari la Rovinari, Brăila, Lotru; se vor extinde centralele electrice de termoficare Brazi, Galaţi, Bor­­zeşti, Iaşi, pentru a nu enumera decit cîteva. Se prevede în actualul cinci­nal, de asemenea, o sporire im­portantă a instalaţiilor de foar­te înaltă tensiune pentru trans­portul energiei electrice dinspre centrele producătoare­, spre cele consumatoare. Vor fi construite circa 2.300 km linii de 220 şi 400 KV şi 11 staţii de transfor­mare de 400 KV cu o putere in­stalată de 5.000.000 KVA. In cei cinci ani de experien­ţă pe care-i comentăm la aceas­tă rubrică, din punctul de vedere al energeticii, trebuie să arătăm că se va manifesta o ac­centuată tendinţă spre creşterea ponderii consumului de energie electrică de către marii consu­matori. Pe lîngă această carac­teristică, mai consemnăm în cincinalul 1971—1975, dezvolta­rea cooperării între producător, pe de-o parte şi consumator, pe de alta. Faţă de alte ramuri ale economiei, în cazul producerii, transportului, distribuţiei şi con­sumului de energie electrică, a­­ceastă cooperare este cu mult mai imperioasă. Şi fiindcă am pomenit mai îna­inte de cîteva caracteristici ale actualului cincinal, în perspec­tiva dezvoltării energeticii româ­neşti, vom arăta că una din cele mai de seamă o reprezintă uti­lizarea extensivă şi intensivă a energiei electrice, fapt pe care îl vom simţi fiecare dintre noi, în creşterea nivelului de trai. Radioul, televiziunea, ci­nematograful, toată gama apa­ratelor electro-casnice, pentru a nu da decît cîteva exemple, nu pot fi concepute fără prezenţa ener­giei electrice. Putem spune fără nici o exagerare, că prezenţa ei se face simţită la tot pasul. Toc­mai de aceea, planul cincinal 1971—1975 prevede ca în acest interval să fie terminată electri­ficarea satelor ! Alături de aceas­tă importantă acţiune se impu­ne a fi extinsă mai susţinut e­­lectrificarea gospodăriilor din mediul urban şi rural. „Avalan­şa“ aceasta de aparate utilitare de tip casnic, care facilitează foarte mult munca în gospodă­rie, are o nevoie tot mai acută de prezenţa permanentă a energiei electrice. Şi am zice, nu numai de prezenţa ei pur şi simplu, ci şi de existenţa elementului cali­tativ al energiei electrice şi ter­mice furnizată consumatorilor. Chiar dacă acest termen pare oarecum fortuit în acest context, trebuie să avem în vedere ac­centul pe care marea masă a beneficiarilor de curent electric îl pune tot mai mult pe felul în care este el distribuit, ori transportat. Abaterile de la pa­rametrii normali de tensiune şi frecvenţă pot aduce prejudicii însemnate — de pildă — inte­grităţii aparatelor receptoare sau a feluritelor motoare aflate în stare de funcţionare. Iată, dar, aspecte ce par în aparenţă mai puţin însemnate, dar care au pentru consumator, pentru cetă­ţean, o însemnătate deosebită. Tocmai de aceea, în faţa lucră­torilor din sistemul energetic na­ţional stau sarcini atît de spori­te atunci cînd e vorba de cali­tatea muncii lor. Cele cîteva caracteristici prin­cipale prezentate în acest arti­col, evident că n-au putut să e­­puizeze toate aspectele pe care le implică dezvoltarea energeticii româneşti pe parcursul cincina­lului în care am păşit în acest an. Au fost, dacă vreţi, doar punctele cardinale ale progra­mului dezvoltării ramurii ener­giei electrice în ţara noastră pe perioada 1971—1975. HORIA C. DELIU • La rețeaua comercia- 1 ' lă a orașului Sfîntu Gheor- ) \ ghe se adaugă un nou \ o-­­­­ biectiv : Magazinul de tri- l 'l cotaje, ce se va deschide ’ 1 mîine, la parterul clădirii \ t Consiliului popular orașe- l nesc. • Atelierul de croi­­i­­­torie cu comenzi din Tir-­­ 1 gu Secuiesc execută con- \ \ fecții din: piele — paltoane | I şi scurte, cu materialul dli- !­m­entului. ( Azi, se încheie 1 ) lucrările „Simpozionului de ^ l iluminat electric“, desfăşu- l­­ rate sub egida Consiliului ) * Naţional al Inginerilor şi 1 \ Tehnicienilor, respectiv, a­l­­ Comitetului naţional român­­ pentru comisia internaţio-­­­­­nală de iluminat. ® Casa­­­­ de cultură din Sfîntu -­­ Gheorghe, în colaborare cu ? , Clubul „Gheorghe Doja“, 1 , organizează sîmbătă, 4 de- d­e­cembrie, o „Seară a tine- ţ­­ retului“, îşi va da concur-­­­­ sul formaţia instrumentistă ’­l „Star“ a Casei de cultură­­ / orăşeneşti. ® Mîine, 2 de-­ cembrie, orele 11, la res-­i ^ taurantul „Şugaş“ din ora- ' i şul Sfîntu Gheorghe se va )­­ deschide o expoziţie de ar- r­­ tă culinară. © Ultimele 1 l clădiri din comuna Zagon­­ I au fost racordate la reţeaua ^ * electrică, încheindu-se ast- i­­ fel procesul electrificării ) i întregii comune. ® In sala \­­ de expoziţii a Muzeului ju­­ţ­­­deţean Covasna, se va i lj deschide la data de 12 de- ' I cembrie, expoziţia „Salonul­­ ' de decembrie", cuprinzînd 1­1 lucrări reprezentative ale 1 i celor mai cunoscuţi artişti l i plastici din judeţ. ® In \ i ziua de 4 decembrie, va a­­i \ vea loc adunarea generală / I a Asociaţiei juriştilor din \ / judeţul Covasna. Tema \ 1 principală a adunării o i. ț constituie dezbaterea noilor | i documente de partid şi \ J sarcinile ce revin Asocia- i \­ţiei juriştilor, pentru apă-­ rarea şi, întărirea legalității­­ socialiste, apărarea avutu- ^ i lui obștesc, activitatea de 1 ^ popularizare a legilor în / l rîndul maselor de oameni i I ai muncii. ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VA ! Discuţia ce v-o relatez, a a­­vut loc ad-hoc, nu demult, pe şantierul noului cartier de lo­cuinţe din oraşul Covasna. In­terlocutorii — oamenii din­­ e­­chipa de zugravi a lui Conarth Francisc. — Vă iubiţi meseria ? — i-am întrebat. De ce ? Primul, ne-a răspuns şeful e­­chipei . — Dacă-mi iubesc meseria ? Se-nţelege. Altfel, dacă eram un nehotărît în viaţă, m-aş fi fă­cut poate ospătar sau barman... — Şi astea sînt meserii. Ca să le profesezi îţi trebuie totuşi o calificare ... — Aşa e. Dar, personal consi­der că ele nu sînt meserii pen­tru un bărbat. Femeile le pot în­deplini mai bine. E, dacă vreţi, o problemă de principiu — ca­re cel mai adesea se neglijează. Femeile, prin natura lor, sînt gospodine. Cînd te căsătoreşti, te gîndeşti desigur şi la acest as­pect. Vrei să-ţi organizezi o fa­milie, un cămin bine gospodă­rit, în care rolul de gospodină să-l deţină soţia. Aşa e firea lucrurilor... Deci, acasă sau la serviciu, femeia îşi ■­ poate demon­stra cel mai bine, calităţile de gospodină ! — Revenind la dumneavoastră, de ce vă iubiţi meseria ? — Pentru că îmi place să ştiu că ceea ce fac, foloseşte oame­nilor — fie că e vorba de un spaţiu de producţie, fie de locu­inţe. Şi într-un caz şi în altul, oamenii se bucură de munca mea, o apreciază în orice moment, ea le face viaţa mai frumoasă ... — Eu cred că fără dragoste de meserie nu poţi face un lu­cru de calitate — intervine Söcs Tibor, un „ortac" tînăr de prin partea locului. — Este desigur un adevăr. Dar, cum ţi-1 explici ? Ne poţi da un exemplu ? — Vedeţi, cînd lucrezi în me­seria ta, priveşti totul cu ochi critic. E un fel de autocontrol asupra muncii pe care o prestezi — dar şi un control exigent a­­supra calităţii lucrărilor exe­cutate de alţii. In meseria noas­tră ne izbim permanent de acest lucru. Acum, de exemplu, exe­cutăm zugrăveli aici, la noua grădiniţă a cartierului (în pre­zent, construcţia e dată în fo­losinţă — n.r.) Tencuielile exe­cutate de zidarii din echipa lui László Iosif sunt pe alocuri de slabă calitate. Ne­ dau mult de furcă. Trebuie să le remediem efectiv şi numai după aceea să aplicăm zugrăveala. Dar, dacă n-am fi îndrăgostiţi de meserie, daca ne-ar fi indiferentă calita­tea lucrărilor, n-am mai reme­dia nici o defecţiune. Am zugră­vi peste crăpături şi „puşcături“, peste denivelări, şi , vorba a­­ceea : asta-i marfa ! Cu defec­ţiuni ne-au predat-o zidarii, cu defecţiuni... „zugrăvite“ o pre­dăm şi noi ! — E la mijloc şi o chestiune de conştiinţă — intervine în dis­cuţie şeful echipei. Cum am pu­tea face asta ? Ce-ar zice oa­menii despre noi ? Halal meş­teri ! îşi bat joc de meserie !... Or, noi, dacă facem un lucru, atunci vrem ca el să dureze, să incinte ochiul, să placă tuturor. De-aia le-am spus băieţilor din echipă, cînd am preluat lucra­rea­­ . „Măi, tovarăşi ! Dacă zida­rilor nu le-a fost ruşine să fa­că o asemenea treabă, apoi noi trebuie să remediem totul, ca să iasă bine !“ Şi ei m-au ascultat. Au muncit în plus şi pentru zi­dari, şi au făcut o treabă bună. Apreciaţi şi dumneavoastră... Nu mai era nevoie de invita­ţie. Apreciasem calitatea zugră­velilor, cu cîteva ore mai înainte. O apreciase şi comisia de recep­ţie a beneficiarului, care stabi­ L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) COLOCVIU despre meserie L/ mm Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 500 MIERCURI, 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, mi­niştri şi alţi conducători ai u­­nor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de aseme­nea, proiectele de decret cu pri­vire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Ad­ministraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Ma­şini sarcina de a elabora un pro­gram de măsuri pentru reduce­rea preţului de cost, diversifica­rea producţiei de aparate de ra­dio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii cen­trelor de reparaţii în acest dome­­niu. Comitetul Executiv a mai a­­doptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-e­­conomici ai unor lucrări de in­vestiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cin­cinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprin­deri pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă nece­sare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru ex­tinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. în încheierea şedinţei, Comite­tul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale ac­tivităţii curente. Una din realizările cu care locuitorii orașului Covasna se mîndresc : hotelul. Foto : G. BORTNYIK ÎN ACESTE ZILE ÎN AGRICULTURĂ. Arăturile şi fertilizarea solului — lucrări de strictă actualitate Arătura de toamnă şi fertiliza­rea solului sunt măsuri agroteh­nice integrate în tehnologia cul­tivării tuturor plantelor agricole. Astăzi, este de neconceput să se pretindă producţii sporite, de la vreuna din plantele cultivate dacă sămînţa nu ajunge într-un sol arat şi fertilizat din toamnă, în care să poată găsi toate ele­mentele , necesare creşterii şi dez­voltării ei. Ştiinţa, cit şi experienţa unită­ţilor agricole fruntaşe din jude­ţul nostru, au demonstrat­ în re­petate rînduri că atunci­­ cînd a­­răturile de toamnă sînt executate devreme, şi la adîncimi potrivite, producţiile sînt mari. Sporuri şi mai însemnate se pot realiza, da­că o dată cu arătura de toamnă se încorporează în sol cantităţi cit mai mari de îngrăşăminte na­turale, precum şi o parte din do­zele de îngrăşăminte chimice. In momentul de faţă în coope­rativele agricole din judeţ se lu­crează cu toate forţele existente pentru recuperarea rămânerii în urmă la arăturile de toamnă, în­târzieri care se datoresc, pe de-o parte timpului nefavorabil, dar şi organizării defectuoase a mun­cii privind eliberarea terenului şi folosirea capacităţii de lucru a tractoarelor. Deşi timpul este hectare, Mărtineni 300 hectare, înaintat, multe cooperative agri­cole din judeţ continuă să aibă suprafeţe mari nearate. Aşa, de exemplu, la Bicsad sînt 200 hec­tare, la Boroșneul Mare 900 hec­tare, Căpeni 240 hectare, Cernat 700 hectare, Ghidfalău 400 hecta­re, Ilieni 600 hectare, Lisnău 500 (Continuare în pag. a 3-a) ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ozun 200 hectare, Vîrghiș 300 hectare etc., suprafeţe care aş­teaptă să fie arate în zilele ur­mătoare. Ieri, in oraşul Sfîntu Gheorghe s-au încheiat lucrările celei de a Xll-a sesiuni ordinare a Consi­liului popular al judeţului Covas­na, în şedinţă plenară, prezidată de tovarăşul Ioan Dragoş, prim­­vicepreşedinte al Comitetului e­xecutiv al Consiliului popular ju­deţean. Pe marginea materialelor pre­zentate şi studiate în cadrul co­misiilor permanente au luat cu­­vîntul numeroşi deputaţi şi invi­taţi. Dezbaterile au subliniat impor­tanţa deosebită a problemelor a­­bordate în actuala sesiune, făcînd­ o amplă şi judicioasă analiză a rezultatelor obţinute, precum şi a perspectivelor dezvoltării şi sistematizării oraşelor şi comune­lor­ judeţului. De asemenea, au fost făcute numeroase propuneri de îmbunătăţire a proiectului de hotărîre, precum şi a activităţii organelor de specialitate,­­ ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale precum şi a direcţiilor de resort din cadrul Consiliului popular judeţean. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Dra­goş. Sesiunea a adoptat în unanimi­tate de voturi Proiectul de hotă­rîre, la care s-au adăugat propu­nerile făcute de vorbitori, cu privire la dezvoltarea armonioasă a oraşelor şi comunelor pe linia sistematizării, dotării cu construc­ţii economice, social-culturale şi cu lucrări tehnico-edilitare. (Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru vom publica hotărîrea sus-amintită). Ing. D. SZABÓ I­P. CHEMAREA Organizaţiei de partid a judeţului Argeş către toate organizaţiile judeţene ale Partidului Comunist Român, către toţi oamenii muncii din agricultură Comitetul judeţean de­­partid Argeş, pe baza sarcinilor stabili­te de cel de-al X-lea Congres al Partidului, a prevederilor : „Pro­gramului naţional privind gospo­dărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de iri­gaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului“, a analizat recent, în cadrul unei adunări cu activul din agricultu­ră, măsurile necesare pentru creş­terea producţiei­ agricole la nive­lul prevăzut de planul cincinal.­ Cu acest prilej s-a subliniat faptul că în judeţul Argeş sunt importante suprafeţe care, fie din cauza băltirii apelor, fie din cauza fenomenului de eroziune, nu asigură obţinerea unor recol­te stabile, la nivelul potenţialului productiv al terenului de care dispune, a investiţiilor masive pe care le fac statul şi unităţile a­­gricole cooperatiste, în vederea extinderii mecanizării şi chimi­zării, a intensificării procesului de producţie. Mobilizaţi de or­ganizaţiile de partid, lucrătorii de pe ogoarele judeţului Argeş Sînt ferm hotărîţi să facă totul,­ să nu-şi precupeţească nici un e­­fort, pentru a da viaţă preţioa­selor indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân­ care ne cere să folosim cu maximum de randament fiecare palmă de pămînt, să asigurăm sporirea rodniciei acestuia. Adunarea cu activul din agri­cultură a hotărît să înceapă o largă acţiune patriotică pentru eliminarea cu mijloace locale, simple, la îndemîna oricui, a a­­pei ce bălteşte pe ogoare, pentru combaterea eroziunii satului, pe suprafeţe cit mai mari, pentru înlăturarea efectelor negative ale excesului de umiditate. In acest sens organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activitate poli­tică şi organizatorică în rîndul maselor, vor antrena organizaţii­le de sindicat, tineret şi femei, consiliile populare, deputaţii, con­ducerile unităţilor agricole, în­treaga populaţie de la oraşe şi sate, la muncă patriotică în ve­derea realizării în 1972 a urmă­toarelor obiective­­ COMITETUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din şedinţă Dezvoltarea rapidă a indus-­­ triei, comerţul intern şi in- t ternaţional, cooperarea în pro­ducţie, turismul şi numeroşi alţi factori determină o dez­­­­voltare vertiginoasă a tran­­­­sporturilor, care de acum reu­­­ sese cu greu să facă faţă nece­sităţilor. Paralel cu dezvolta­­­­rea diferitelor mijloace de­­ transport şi cu apariţia unora noi se desfăşoară discuţii a­ Viitorul drumurilor, drumurile viitorului,0 prinse şi pasionante în legătură cu diferite propuneri inova­toare ; şi, este perfect posibil ca, unele dintre ele, aparent utopice, chiar ridicole astăzi, să constituie mîine mijlocul unor deplasări comode și rapi­de. BOGDAN PAVELESCU (Continuare în pag. a 4-a)

Next