Cuvîntul Nou, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 500-526)
1971-12-01 / nr. 500
Cincinalul 1971—1975 Ritmurile alerte ale dezvoltării energeticii româneşti Una din ramurile cele mai dinamice ale economiei, în cincinalul 1971—1975 este energetica, ramură care de altfel, ca şi pînă în prezent, are o contribuţie esenţială în toate sectoarele vieţii economice. Vorbind numai de creşterea producţiei globale industriale intr-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, credem că este suficient pentru a ilustra însemnatul efort pe care sectorul energetic va trebui să-l facă în cei cinci ani la care ne referim. Şi lucrul acesta se vede lesne, dacă ne referim la importantele fonduri — cifrate la 37,6 miliarde lei — care vor fi investite pentru edificarea unor noi capacităţi, ca şi pentru extinderea celor existente. Aşa de pildă, se vor ridica unităţi noi, de capacităţi mari la Rovinari, Brăila, Lotru; se vor extinde centralele electrice de termoficare Brazi, Galaţi, Borzeşti, Iaşi, pentru a nu enumera decit cîteva. Se prevede în actualul cincinal, de asemenea, o sporire importantă a instalaţiilor de foarte înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice dinspre centrele producătoare, spre cele consumatoare. Vor fi construite circa 2.300 km linii de 220 şi 400 KV şi 11 staţii de transformare de 400 KV cu o putere instalată de 5.000.000 KVA. In cei cinci ani de experienţă pe care-i comentăm la această rubrică, din punctul de vedere al energeticii, trebuie să arătăm că se va manifesta o accentuată tendinţă spre creşterea ponderii consumului de energie electrică de către marii consumatori. Pe lîngă această caracteristică, mai consemnăm în cincinalul 1971—1975, dezvoltarea cooperării între producător, pe de-o parte şi consumator, pe de alta. Faţă de alte ramuri ale economiei, în cazul producerii, transportului, distribuţiei şi consumului de energie electrică, această cooperare este cu mult mai imperioasă. Şi fiindcă am pomenit mai înainte de cîteva caracteristici ale actualului cincinal, în perspectiva dezvoltării energeticii româneşti, vom arăta că una din cele mai de seamă o reprezintă utilizarea extensivă şi intensivă a energiei electrice, fapt pe care îl vom simţi fiecare dintre noi, în creşterea nivelului de trai. Radioul, televiziunea, cinematograful, toată gama aparatelor electro-casnice, pentru a nu da decît cîteva exemple, nu pot fi concepute fără prezenţa energiei electrice. Putem spune fără nici o exagerare, că prezenţa ei se face simţită la tot pasul. Tocmai de aceea, planul cincinal 1971—1975 prevede ca în acest interval să fie terminată electrificarea satelor ! Alături de această importantă acţiune se impune a fi extinsă mai susţinut electrificarea gospodăriilor din mediul urban şi rural. „Avalanşa“ aceasta de aparate utilitare de tip casnic, care facilitează foarte mult munca în gospodărie, are o nevoie tot mai acută de prezenţa permanentă a energiei electrice. Şi am zice, nu numai de prezenţa ei pur şi simplu, ci şi de existenţa elementului calitativ al energiei electrice şi termice furnizată consumatorilor. Chiar dacă acest termen pare oarecum fortuit în acest context, trebuie să avem în vedere accentul pe care marea masă a beneficiarilor de curent electric îl pune tot mai mult pe felul în care este el distribuit, ori transportat. Abaterile de la parametrii normali de tensiune şi frecvenţă pot aduce prejudicii însemnate — de pildă — integrităţii aparatelor receptoare sau a feluritelor motoare aflate în stare de funcţionare. Iată, dar, aspecte ce par în aparenţă mai puţin însemnate, dar care au pentru consumator, pentru cetăţean, o însemnătate deosebită. Tocmai de aceea, în faţa lucrătorilor din sistemul energetic naţional stau sarcini atît de sporite atunci cînd e vorba de calitatea muncii lor. Cele cîteva caracteristici principale prezentate în acest articol, evident că n-au putut să epuizeze toate aspectele pe care le implică dezvoltarea energeticii româneşti pe parcursul cincinalului în care am păşit în acest an. Au fost, dacă vreţi, doar punctele cardinale ale programului dezvoltării ramurii energiei electrice în ţara noastră pe perioada 1971—1975. HORIA C. DELIU • La rețeaua comercia- 1 ' lă a orașului Sfîntu Gheor- ) \ ghe se adaugă un nou \ o- biectiv : Magazinul de tri- l 'l cotaje, ce se va deschide ’ 1 mîine, la parterul clădirii \ t Consiliului popular orașe- l nesc. • Atelierul de croiitorie cu comenzi din Tir- 1 gu Secuiesc execută con- \ \ fecții din: piele — paltoane | I şi scurte, cu materialul dli- !mentului. ( Azi, se încheie 1 ) lucrările „Simpozionului de ^ l iluminat electric“, desfăşu- l rate sub egida Consiliului ) * Naţional al Inginerilor şi 1 \ Tehnicienilor, respectiv, al Comitetului naţional român pentru comisia internaţio-nală de iluminat. ® Casa de cultură din Sfîntu - Gheorghe, în colaborare cu ? , Clubul „Gheorghe Doja“, 1 , organizează sîmbătă, 4 de- decembrie, o „Seară a tine- ţ retului“, îşi va da concur- sul formaţia instrumentistă ’l „Star“ a Casei de cultură / orăşeneşti. ® Mîine, 2 de- cembrie, orele 11, la res-i ^ taurantul „Şugaş“ din ora- ' i şul Sfîntu Gheorghe se va ) deschide o expoziţie de ar- r tă culinară. © Ultimele 1 l clădiri din comuna Zagon I au fost racordate la reţeaua ^ * electrică, încheindu-se ast- i fel procesul electrificării ) i întregii comune. ® In sala \ de expoziţii a Muzeului juţdeţean Covasna, se va i lj deschide la data de 12 de- ' I cembrie, expoziţia „Salonul ' de decembrie", cuprinzînd 11 lucrări reprezentative ale 1 i celor mai cunoscuţi artişti l i plastici din judeţ. ® In \ i ziua de 4 decembrie, va ai \ vea loc adunarea generală / I a Asociaţiei juriştilor din \ / judeţul Covasna. Tema \ 1 principală a adunării o i. ț constituie dezbaterea noilor | i documente de partid şi \ J sarcinile ce revin Asocia- i \ţiei juriştilor, pentru apă- rarea şi, întărirea legalității socialiste, apărarea avutu- ^ i lui obștesc, activitatea de 1 ^ popularizare a legilor în / l rîndul maselor de oameni i I ai muncii. ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VA ! Discuţia ce v-o relatez, a avut loc ad-hoc, nu demult, pe şantierul noului cartier de locuinţe din oraşul Covasna. Interlocutorii — oamenii din echipa de zugravi a lui Conarth Francisc. — Vă iubiţi meseria ? — i-am întrebat. De ce ? Primul, ne-a răspuns şeful echipei . — Dacă-mi iubesc meseria ? Se-nţelege. Altfel, dacă eram un nehotărît în viaţă, m-aş fi făcut poate ospătar sau barman... — Şi astea sînt meserii. Ca să le profesezi îţi trebuie totuşi o calificare ... — Aşa e. Dar, personal consider că ele nu sînt meserii pentru un bărbat. Femeile le pot îndeplini mai bine. E, dacă vreţi, o problemă de principiu — care cel mai adesea se neglijează. Femeile, prin natura lor, sînt gospodine. Cînd te căsătoreşti, te gîndeşti desigur şi la acest aspect. Vrei să-ţi organizezi o familie, un cămin bine gospodărit, în care rolul de gospodină să-l deţină soţia. Aşa e firea lucrurilor... Deci, acasă sau la serviciu, femeia îşi ■ poate demonstra cel mai bine, calităţile de gospodină ! — Revenind la dumneavoastră, de ce vă iubiţi meseria ? — Pentru că îmi place să ştiu că ceea ce fac, foloseşte oamenilor — fie că e vorba de un spaţiu de producţie, fie de locuinţe. Şi într-un caz şi în altul, oamenii se bucură de munca mea, o apreciază în orice moment, ea le face viaţa mai frumoasă ... — Eu cred că fără dragoste de meserie nu poţi face un lucru de calitate — intervine Söcs Tibor, un „ortac" tînăr de prin partea locului. — Este desigur un adevăr. Dar, cum ţi-1 explici ? Ne poţi da un exemplu ? — Vedeţi, cînd lucrezi în meseria ta, priveşti totul cu ochi critic. E un fel de autocontrol asupra muncii pe care o prestezi — dar şi un control exigent asupra calităţii lucrărilor executate de alţii. In meseria noastră ne izbim permanent de acest lucru. Acum, de exemplu, executăm zugrăveli aici, la noua grădiniţă a cartierului (în prezent, construcţia e dată în folosinţă — n.r.) Tencuielile executate de zidarii din echipa lui László Iosif sunt pe alocuri de slabă calitate. Ne dau mult de furcă. Trebuie să le remediem efectiv şi numai după aceea să aplicăm zugrăveala. Dar, dacă n-am fi îndrăgostiţi de meserie, daca ne-ar fi indiferentă calitatea lucrărilor, n-am mai remedia nici o defecţiune. Am zugrăvi peste crăpături şi „puşcături“, peste denivelări, şi , vorba aceea : asta-i marfa ! Cu defecţiuni ne-au predat-o zidarii, cu defecţiuni... „zugrăvite“ o predăm şi noi ! — E la mijloc şi o chestiune de conştiinţă — intervine în discuţie şeful echipei. Cum am putea face asta ? Ce-ar zice oamenii despre noi ? Halal meşteri ! îşi bat joc de meserie !... Or, noi, dacă facem un lucru, atunci vrem ca el să dureze, să incinte ochiul, să placă tuturor. De-aia le-am spus băieţilor din echipă, cînd am preluat lucrarea . „Măi, tovarăşi ! Dacă zidarilor nu le-a fost ruşine să facă o asemenea treabă, apoi noi trebuie să remediem totul, ca să iasă bine !“ Şi ei m-au ascultat. Au muncit în plus şi pentru zidari, şi au făcut o treabă bună. Apreciaţi şi dumneavoastră... Nu mai era nevoie de invitaţie. Apreciasem calitatea zugrăvelilor, cu cîteva ore mai înainte. O apreciase şi comisia de recepţie a beneficiarului, care stabi L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) COLOCVIU despre meserie L/ mm Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 500 MIERCURI, 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. Una din realizările cu care locuitorii orașului Covasna se mîndresc : hotelul. Foto : G. BORTNYIK ÎN ACESTE ZILE ÎN AGRICULTURĂ. Arăturile şi fertilizarea solului — lucrări de strictă actualitate Arătura de toamnă şi fertilizarea solului sunt măsuri agrotehnice integrate în tehnologia cultivării tuturor plantelor agricole. Astăzi, este de neconceput să se pretindă producţii sporite, de la vreuna din plantele cultivate dacă sămînţa nu ajunge într-un sol arat şi fertilizat din toamnă, în care să poată găsi toate elementele , necesare creşterii şi dezvoltării ei. Ştiinţa, cit şi experienţa unităţilor agricole fruntaşe din judeţul nostru, au demonstrat în repetate rînduri că atunci cînd arăturile de toamnă sînt executate devreme, şi la adîncimi potrivite, producţiile sînt mari. Sporuri şi mai însemnate se pot realiza, dacă o dată cu arătura de toamnă se încorporează în sol cantităţi cit mai mari de îngrăşăminte naturale, precum şi o parte din dozele de îngrăşăminte chimice. In momentul de faţă în cooperativele agricole din judeţ se lucrează cu toate forţele existente pentru recuperarea rămânerii în urmă la arăturile de toamnă, întârzieri care se datoresc, pe de-o parte timpului nefavorabil, dar şi organizării defectuoase a muncii privind eliberarea terenului şi folosirea capacităţii de lucru a tractoarelor. Deşi timpul este hectare, Mărtineni 300 hectare, înaintat, multe cooperative agricole din judeţ continuă să aibă suprafeţe mari nearate. Aşa, de exemplu, la Bicsad sînt 200 hectare, la Boroșneul Mare 900 hectare, Căpeni 240 hectare, Cernat 700 hectare, Ghidfalău 400 hectare, Ilieni 600 hectare, Lisnău 500 (Continuare în pag. a 3-a) ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ozun 200 hectare, Vîrghiș 300 hectare etc., suprafeţe care aşteaptă să fie arate în zilele următoare. Ieri, in oraşul Sfîntu Gheorghe s-au încheiat lucrările celei de a Xll-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al judeţului Covasna, în şedinţă plenară, prezidată de tovarăşul Ioan Dragoş, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Pe marginea materialelor prezentate şi studiate în cadrul comisiilor permanente au luat cuvîntul numeroşi deputaţi şi invitaţi. Dezbaterile au subliniat importanţa deosebită a problemelor abordate în actuala sesiune, făcînd o amplă şi judicioasă analiză a rezultatelor obţinute, precum şi a perspectivelor dezvoltării şi sistematizării oraşelor şi comunelor judeţului. De asemenea, au fost făcute numeroase propuneri de îmbunătăţire a proiectului de hotărîre, precum şi a activităţii organelor de specialitate, ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale precum şi a direcţiilor de resort din cadrul Consiliului popular judeţean. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Dragoş. Sesiunea a adoptat în unanimitate de voturi Proiectul de hotărîre, la care s-au adăugat propunerile făcute de vorbitori, cu privire la dezvoltarea armonioasă a oraşelor şi comunelor pe linia sistematizării, dotării cu construcţii economice, social-culturale şi cu lucrări tehnico-edilitare. (Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru vom publica hotărîrea sus-amintită). Ing. D. SZABÓ IP. CHEMAREA Organizaţiei de partid a judeţului Argeş către toate organizaţiile judeţene ale Partidului Comunist Român, către toţi oamenii muncii din agricultură Comitetul judeţean departid Argeş, pe baza sarcinilor stabilite de cel de-al X-lea Congres al Partidului, a prevederilor : „Programului naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului“, a analizat recent, în cadrul unei adunări cu activul din agricultură, măsurile necesare pentru creşterea producţiei agricole la nivelul prevăzut de planul cincinal. Cu acest prilej s-a subliniat faptul că în judeţul Argeş sunt importante suprafeţe care, fie din cauza băltirii apelor, fie din cauza fenomenului de eroziune, nu asigură obţinerea unor recolte stabile, la nivelul potenţialului productiv al terenului de care dispune, a investiţiilor masive pe care le fac statul şi unităţile agricole cooperatiste, în vederea extinderii mecanizării şi chimizării, a intensificării procesului de producţie. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, lucrătorii de pe ogoarele judeţului Argeş Sînt ferm hotărîţi să facă totul, să nu-şi precupeţească nici un efort, pentru a da viaţă preţioaselor indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român care ne cere să folosim cu maximum de randament fiecare palmă de pămînt, să asigurăm sporirea rodniciei acestuia. Adunarea cu activul din agricultură a hotărît să înceapă o largă acţiune patriotică pentru eliminarea cu mijloace locale, simple, la îndemîna oricui, a apei ce bălteşte pe ogoare, pentru combaterea eroziunii satului, pe suprafeţe cit mai mari, pentru înlăturarea efectelor negative ale excesului de umiditate. In acest sens organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activitate politică şi organizatorică în rîndul maselor, vor antrena organizaţiile de sindicat, tineret şi femei, consiliile populare, deputaţii, conducerile unităţilor agricole, întreaga populaţie de la oraşe şi sate, la muncă patriotică în vederea realizării în 1972 a următoarelor obiective COMITETUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din şedinţă Dezvoltarea rapidă a indus- triei, comerţul intern şi in- t ternaţional, cooperarea în producţie, turismul şi numeroşi alţi factori determină o dezvoltare vertiginoasă a transporturilor, care de acum reu sese cu greu să facă faţă necesităţilor. Paralel cu dezvoltarea diferitelor mijloace de transport şi cu apariţia unora noi se desfăşoară discuţii a Viitorul drumurilor, drumurile viitorului,0 prinse şi pasionante în legătură cu diferite propuneri inovatoare ; şi, este perfect posibil ca, unele dintre ele, aparent utopice, chiar ridicole astăzi, să constituie mîine mijlocul unor deplasări comode și rapide. BOGDAN PAVELESCU (Continuare în pag. a 4-a)