Cuvîntul Nou, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 500-526)

1971-12-08 / nr. 506

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cincinalul 1971—1975 FORMAREA ŞI PERFECŢIONAREA CADRELOR - ÎN PRIMUL PLAN AL DINAMI ECONOMI Transformările înnoitoare pe care le cunoaşte România în ac­tuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, privesc înainte de toate omul şi sunt înfăptuite pentru el. Omul societăţii noastre nu poate fi con­ceput decît în ansamblul social în care îşi desfăşoară activitatea, ansamblu care de fapt îl contu­rează şi îl defineşte. In elaborarea actualului cin­cinal 1971—1975, etapă importan­tă în cadrul făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, ca o latură esenţială a dezvoltării economiei naţionale şi deci şi a judeţului, a fost şi este asigurarea cu forţa de muncă necesară a tu­turor obiectivelor, apropierea din­tre munca fizică şi intelectuală şi, în final,­ ştergerea deosebirilor dintre acestea. Pregătirea cerută astăzi atît forţei de muncă fizice cît şi celei intelectuale, tot mai complexă şi mai completă în viitor, confirmă caracterul obiec­tiv al procesului reducerii deo­sebirilor dintre munci. După cum se ştie, în ţara noastră s-a trecut la generalizarea învăţă­mântului de zece ani, proces ce se va încheia în anii 1973—1974, iar după 1980—1985 se vor crea condiţii ca întregul tineret să urmeze un învăţământ echivalent liceului. Astăzi, aproape un sfert din populaţia ţării învaţă în sis­teme organizate, iar peste 20 la sută din totalul salariaţilor au studii superioare, în actualul cincinal vor fi for­maţi prin şcoli 700.000 de munci­tori calificaţi, 235.000 cadre cu pregătire medie de specialitate şi 140.000 cadre cu pregătire supe­rioară. Ritmul pregătirii cadre­lor tehnice va spori foarte mult în cincinalul actual, creîn­­du-se premisele aplicării în producţie a progresului tehnic. Adăugind la acestea şi măsurile pentru reciclarea tuturor catego­riilor de salariaţi, reciclare în cadrul căreia se vor aprofunda cunoştinţele necesare exercitării profesiei şi funcţiei, facilitîndu­­se însuşirea elementelor ştiinţei organizării şi conducerii econo­miei, a societăţii, ne putem face o părere de ansamblu asupra rolului deosebit pe care-l ocupă în politica partidului pregătirea permanentă a cadrelor. Ing. ANA TOMUŞ, directoarea Cabinetului judeţean de O. S. P. M. (Continuare în pag. a 3 - 1) întrebări și raspun­­SURI ÎN LEGĂTURĂ CU APLICAREA LEGII PRI­VIND ÎNCADRAREA ȘI PROMOVAREA ÎN MUNCA A PERSONALULUI DIN U­­NITATILE SOCIALISTE DE STAT. De ce este nevoie de concursuri, examene şi aprecieri anuale ? La redacţie, primim scri­sori, prin care cititori ai zia­rului ne solicită clarificări în legătură cu aplicarea Legii privind încadrarea şi promo­varea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat. Dintre acestea, am selectat pentru a răspunde la rubrica de faţă, cîteva din probleme­le de interes general. Astăzi, vom clarifica sem­nificaţia pe care o au în ca­drul acestei Legi, concursuri­le, examenele şi aprecierile anuale în promovarea cadre­lor. Deci , aşa cum de altfel ne întreabă un grup de cititori din oraşul Tîrgu Secuiesc — de ce es­te nevoie de concursuri, examene şi aprecieri anuale, mai ales dacă ţinem seama că atunci cînd are loc încadrarea, cît şi cînd este vorba de promovare, se prezintă oameni cu pregătiri egale ? Noua lege, privind încadrarea şi promovarea în muncă a per­sonalului din unităţile socialiste de stat, prevede criterii mult mai cuprinzătoare, mai complexe de­cît cele de pînă acum, în care studiile şi stagiul jucau un rol preponderent. Faptul este pe de­plin justificat şi viaţa a demon­strat, că angajaţii care au ace­eaşi pregătire profesională şi a­­celaşi stagiu în muncă, se distan­ţează, se diferenţiază pe parcurs, în raport cu rezultatele obţinute în muncă. Desigur, aceasta se da­torează, fie unor înclinaţii na­tive, unor aptitudini,­­ fie unor preocupări deosebite, susţinute, pentru studiu, pentru reflectare, manifestare firească,­ pornită din interesul viu pentru profesiunea aleasă, pentru problemele cu care fiecare dintre noi sîntem con­fruntaţi în activitatea curentă. V LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! — Puţin mai la dreap­ta ... — ... Perfect! — Gata ? — Hai să mai termi­năm şi camera asta... — Se face... Dialogul de mai sus l-am surprins zilele tre­cute în timp ce despica liniştea de pe şantierul din noul cartier al o­­raşului Sfîntu Gheorghe — Ciucului, la ora cinci luminile din ferestrele noilor blocuri începeau una cite una să plece la culcare. Pe șantierul blocului nr. 2 reflec­toare puternice luminea­ză disputa nocturnă a unui grup de construc­tori cu timpul. Urmăresc o vreme „din umbră“ cum cu precizie matematică pa­nourile mari de prefa­bricate sunt ridicate de macaraua turn la înăl­ţimea etajului doi şi a­­şezate aproape milime­tric alături de celelalte, dind contur noilor apar­tamente, noului bloc. „Hai să mai terminăm şi camera asta ..." „Se face...“ — se aude par­că d­in cer un răspuns. Colosul de metal începe să se mişte pe şine, se ancorează încă un pere­te de cîrligele sale, ca­blurile de oțel încep a se înfăşură, în timp ce macaraua face cale în­toarsă spre siluetele oa­menilor care, potrivind panoul..., mai termină o cameră. Mă uit la ceas Este ora 22 și 15 minu­te. Pînă ce „oamenii de sus“ coboară, intru in vorbă cu József Péter cel care „ancora“ rapid şi îndemînatec panouri­le de cîrligele macara­lei Aflu astfel că „cei 7“ lucrează de diminea­ţă, de la ora 7, că mun­cesc în nocturnă pentru a face front de lucru tovarăşilor de muncă. Intre timp, au înche­iat lucrul şi ceilalţi, iar la rugămintea mea de a-mi acorda cîteva mi­nute, răspund afirmativ cu­ toţii. Facem prezen­tările de rigoare, prilej cu care „trec în revis­tă“ figurile scăldate din abundenţă de lumina ce ar rivaliza cu succes celei de pe un platou de filmare. Chipuri de tineri, care deşi trădea­ză puţină oboseală, re­flectă, prin surîsul şi prin satisfacţia ce se degajă din privirile lor, parcă cu şi mai multă tărie lumina ce triumfă asupra întunericului se­cundă cu secundă. Dis­cuţia se înfiripă repede. — Blocul trebuie pre­dat anul acesta, îmi spune Sándor Okos, şe­­ful echipei, şi îl vom termina. Am promis că pînă pe 15 decembrie terminăm cu montajul şi vrem să ne ţinem de promisiune. Nu ne obli­gă nimeni să lucrăm pînă la ora aceasta, aşa am hotărit însă cu bă­ieţii. De fapt, in echipă sîntem 13; dacă noi, cei 7 de la montaj, nu o luăm înainte, ceilalţi colegi de echipă nu au front de lucru. Stau de vorbă şi cu ceilalţi membri ai e­­c­hipei. La întrebarea mea care este gîndul care îi animă în efortul lor, în munca lor ce fără greş poate fi înca­drată la eroismul coti­dian, răspunsurile pe cit sunt de simple, pe atit sunt de semnifica­tive. Augustin Roşea — macaragiu, îmi răspun­de printr-o întrebare: „Vă gîndiţi ce bucurie o să însemne pentru cele 40 de familii ale confraţilor noştri, mun­citorii, care vor intim­­pina Anul Nou in casă nouă ? Şi-apoi, mie îmi HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) în nocturnă pe şantierul din cartierul Ciucului ,,/l­e vom respecta angajamentul!“ Recent, redacţia ziarului nostru a organizat un rapid­­anchetă la cîteva cămine cul­turale din judeţ în cadrul că­ruia s-a urmărit activitatea educativă, artistică ce se des­făşoară în aceste adevărate „oglinzi spirituale“ ale comu­nei şi satului contemporan. OZUN, 3 decembrie La ora (18:00), cînd am ajuns la sediul căminului cultural nu era nimeni. După cîte am aflat ulterior, în acea seară la cămin rula filmul „Intîlnire cu o ne­cunoscută“ ... iar tovarăşul direc­tor Széplaki Károly era... acasă o jumătate de oră de aştepta­re şi... Răsfoim planul de activitate al acestei instituţii. In dosarul unde trebuie să fie planul de muncă pe luna decembrie... — surpri­ză !.... acesta este întocmit pe trei sferturi („tocmai lucram în seara aceasta la el“). Curios! Conform indicaţiei Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, planurile de muncă ale căminelor culturale pe luna de­cembrie trebuiau predate la se­diul acestuia pînă la data de 15 noiembrie . Totuși, o privire în ansamblu asupra planului de muncă ne oferă posibilitatea de a face­ u­­nele aprecieri ! se observă (chiar așa cum este în faza ned­efiniti­­vată) o varietate de activităţi — cicluri de conferinţe, recenzii de cărţi, de filme, medalioane lite­rare etc. — care, după cum ne mărturiseşte tovarăşul director, sînt mult cerute de oameni, fapt concretizat şi de participa­rea acestora, în număr mare, pînă acum. Dar... am face obser­vaţia că acesta este alcătuit pe scheletul celor din lunile trecute; nici un element nou, nici o i­­niţiativă nu apare. Mai mult, lipsesc în cadrul activităţii bi­bliotecii recenziile de cărţi poli­tice, expoziţiile cu cărţi (politice, beletristice) etc. Este o lacună gravă, care necesită o remediere urgentă. Despre activitatea formaţiilor artistice, a spectacolelor ce vor fi prezentate în această lună nu putem spune lucruri bune sau rele , planul de muncă se opreş­te tocmai aici.‘Totuşi, din discu­ţiile avute cu tovarăşul director, formaţiile artistice (brigada de agitaţie, dansurile, echipa de teatru, fanfara, orchestra de mu­zică uşoară, teatru de păpuşi), care n-au mai prezentat specta­cole cam de mult — unele din primăvară, altele de la Ziua re­coltei — fac repetiţii intense ! Cît de intense nu ştim, pentru că în acea seară, trebuia să aibă repetiţie formaţia de teatru ... dar din cauza plecării unui „artist“... aceasta s-a suspendat. — Ce acţiuni­­ aţi întreprins în primele trei zile ale lunii de­cembrie ? Concret. — Miercuri, 1 decembrie, tre­buia să avem „ora femeii“ dar s-a amînat pentru săptămîna vii­toare. — Tot pe data de 1, observ că aţi avut trecut în planul de resursele­ muncă o expunere „Unirea Tran­silvaniei cu România“. A avut loc ? — Nu. In privinţa asta nu e­­xistă nici o scuză (!). — Dar joi ? — S-au deschis cursurile , uni­versităţii populare, iar seara a rulat film. Azi, după cum vede­ tot film, mîine și poimîine la 1. In concluzie în perioada 1— I. NEGULICI, DAN GIUREA (Continuare în pag. a 2-a) Dezinteresul, formalismul, rutina, „ingh­eaţă“ activitatea căminelor culturale Dacă nu-i cămin, mergem la rude... Afişierul căminului cultural din Vîlceie Anul IV Nr. 506 MIERCURI, 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani OifiTGÎM NUMĂRULUI DU «Ufifîi 1971-JIMUL POVMNA-IST5 11—M­­-l-100000 HONmtfmtftw! Cu­vint­a­rea to­vară­şul­ui NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul a! VI-lea a! Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comu­niştilor şi tuturor oamenilor mun­cii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi so­lidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Munci­toresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului îi conferă semnificaţia unui bi­lanţ atît al luptei pentru instau­rarea puterii populare, cît şi al activităţii desfăşurate in anii construcţiei socialiste­. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovară­şul Gierek oferă o amplă ima­gine a realizărilor pe care cla­sa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dez­voltare multilaterală a patriei dumneavoastră Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea pro­blemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puter­nică a rolului conducător al par­tidului şi întărirea legăturilor sa­le cu clasa muncitoare şi ma­sele populare, pentru participa­rea largă, nemijlocită a oameni­lor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşu­lui Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dez­voltarea cu succes a orînduirii so­cialiste, progresul economic şi so­cial" — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă na­ţională, împotriva imperialismu­lui şi fascismului, a exploatării şi asupririi.; aceste relaţii au do­bîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fun­dament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninis­­tă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socia­lismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilate­rală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia so­cialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Po­lonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei co­laborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno­­polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polo­nez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cu­noaştere reciprocă, a experienţei şi rezultatelor obţinute în con­strucţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia vor acţiona cu consecven­ţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polo­­ne, cu convingerea că aceasta co­respunde intereselor ambelor po­poare, serveşte unităţii ţărilor so­cialiste, întăririi forţelor socia­lismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, în prezent, întregul nostru po­por înfăptuieşte neabătut progra­mul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate —­ program care prevede continuarea în ritm susţinut­­a industrializării socia­liste, modernizarea structurii în­tregii economii în­­ vederea creşte­rii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct dle vedere economic. Noul plan cin­cinal, 1971—1975, prevede creş­terea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, in­troducerea pe scară tot mai lar­gă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, pla­nul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oa­menilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi spo­rirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe prime­le 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu nu­ (Continuare în pag. a 4 -a) Cu planul anual îndeplinit TELEGRAMĂ Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. VA RAPORTAM, CA COLECTIVUL DE MUNCA AL ÎN­TREPRINDERII INDUSTRIALE LOCALE „POLIPROD“ TIRGU SECUIESC, Insufletiti de indicaţiile preţioase ale iubitului nos­tru secretar general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ziua de 4 decembrie 1971, a îndeplinit sarcinile de plan la producţia glo­bală şi producţia marfă pe anul 1971, primul an al noului plan cincinal. Noi, colectivul de muncitori, tehnicieni şi funcţionari al aces­tei întreprinderi vă asigurăm că şi în viitor vom munci cu elan, pentru traducerea în viaţă a tuturor sarcinilor trasate de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastă patrie. Republica Socialistă România, COMITETUL P.C.R., COMITETUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL SINDICAL Colectivul de salariaţi ai Ins­pectoratului silvic Covasna, ra­portează îndeplinirea planului a­­nual la împădurire pe data de 1 decembrie. Acest succes s-a rea­lizat în condiţii de eficienţă sporită punîndu-se bază în spe­cial pe introducerea speciilor de răşinoase care în mod indiscu­tabil vor determina creşterea substanţială a productivităţii pă­durilor. Astfel, numai în acest an s-au împădurit 1.600 ha cu specii rapid crescătoare şi cu o valoare economică superioară. Demn de menţionat, că împă­duririle s-au făcut în cea mai mare parte pe terenuri cu arbo­­rete degradate fapt ce a deter­minat redarea acestor suprafe­ţe circuitului productiv. Concomitent cu lucrările de împădurire s-a realizat integral planul pe anul 1971 la degajări şi la lucrările de igienizare a pă­durii, ceea ce va permite o îm­bunătăţire a calităţii fondului fo­restier. In întrecerea socialistă încă de la începutul anului s-au eviden­ţiat I Ocoalele silvice din Tîrgu Secuiesc, Intorsura Buzăului şi Baraolt care au executat lucrări de împădurire pe suprafeţe de 250 ha, 180 ha, respectiv 70 ha. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din cadrul Inspectoratului silvic Covasna sunt hotărîţi să mobilizeze şi de acum înainte toată energia şi capacitatea lor în vederea executării la timp şi în bune condiţii a tuturor lucră­rilor necesare, menite să adau­ge pădurii noi valenţe, să-i pună în valoare în mod superior toate ­’ Unitatea economică „Dumbrava“ din Intorsura Buzăului a realizat în 11 luni ale anului, un benefi­ciu de 90.000 lei, înregis­­trînd o depăşire de 40.000 lei faţă de sarcinile de plan. „ Azi, la ora 20, în sala Teatrului Maghiar de Stat din oraşul Sfîntu Gheorghe va avea loc premiera piesei „Opinia publică“ de Aurel Baranga, în regia lui Béla Kölö. © Noutăţi la librăria din Sfîntu Gheorghe (stra­da Ciucului nr. 1)! J. Gals­worthy — „Comedia mo­dernă“; D. Golescu — „în­semnarea călătoriei mele“; P. Popescu — „Se naşte în­trebarea“; F. Glantz — „Dicteuri muzicale“; C. O­­mescu — „Aventurile unui cascador“; „Filozofia india­nă“; „Formarea şi perfec­ţionarea cadrelor de condu­cere“ şi altele.­­ Staţiunea balneoclimaterică Malnaş­­kăi, a primit în acest an 3.268 oaspeţi. Numărul celor care au beneficiat de diferi­te tratamente medicale se ri­dică la 2.586 (1.386 fiind copii).­­ Serviciul comer­cial „Combustibilul“ din cadrul O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe, ne informează că planul de livrări la fondul pieţei a fost realizat în lu­na noiembrie în proporţie de 107 la sută, ca urmare a aprovizionării corespunză­toare a depozitelor de com­bustibil din judeţ.­­ La magazinul de produse elec­trotehnice din Sf. Gheorghe s-a pus în vînzare un nou lot de televizoare („Miraj“ „Lux“, „Venus“) și aparate de radio­ („Cora“, „Travia­­ta“, „Traviata-combi“­).

Next