Cuvîntul Nou, februarie 1972 (Anul 5, nr. 551-575)

1972-02-01 / nr. 551

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunări generale ale membrilor cooperatori Sărbătoare la Cernat în Cer­nat e sărbătoare. Sala căminului cultural a devenit ne­încăpătoare. Sute şi sute de coo­peratori au ascultat cu un viu interes raportul Consiliului de conducere, prezentat de tovarăşul Makó Béla, preşedintele coopera­tivei, care a făcut un amplu bi­lanţ al activităţii productive din anul agricol trecut. Rezultatele obţinute, atît în producţia vegetală cit şi în cea animală, sînt motive certe ca toţi cooperatorii, Consiliul de condu­cere, Comitetul de partid din u­­nitatea respectivă ca şi toţi ce­tăţenii din comună să fie mîndri. Drept recunoştinţă pentru rezul­tatele obţinute, conducerea supe­rioară de partid şi de stat a de­cernat unităţii respective înalta distincţie : „Ordinul Muncii“ cl. I. Cîteva din rezultatele­­obţinute demonstrează elocvent efortul tu­turor cooperatorilor, concretizat în producţii spirite la hectar. S-a obţinut pe o suprafaţă de 870 de hectare cultivate o producţie me­die de 20.600 kg de cartofi la hectar. Această producţie a adus cooperativei „Ordinul Muncii“ cl. I. Unitatea respectivă, în anul a­­gricol trecut a predat statului, peste prevederile contractuale, cantităţi importante de produse agro-alimentare ca : 23 tone de grîu, peste 2.000 tone de cartofi, 1.538 hl lapte de vacă, 4 hl lapte de oaie, aproape 2 tone de lînă, 10 tone carne de bovine, 1 tonă carne porcine, 3 tone carne de oaie şi alte produse. Valoarea producţiei globale a unităţii coo­peratiste din Cernat se ridică la impresionanta sumă de 31 mi­lioane lei, depăşindu-se astfel prevederile planificate cu peste 3,5 milioane lei. Din bilanţul­ rezultatelor, ana­liza muncii depuse în anul trecut, făcută de membrii cooperatori care au luat cuvîntul au reieşit o serie de concluzii. Vorbitorii Kis Ana, Farkas Gerö au scos în e­­videnţă necesitatea intensificării mecanizării şi sporirea parcului de maşini, cale sigură a dezvoltă­rii intensive a agriculturii. Din experienţa anului trecut a ieşit pregnant la iveală această strin­gentă necesitate: din totalul de 870 ha cultivate cu cartofi, 106 hectare au fost recoltate cu com­bina de recoltat cartofi, care a­u dat un deosebit randament (s-ar putea organiza un schimb de ex­perienţă pe această temă, cu sco­pul generalizării metodelor îna­intate, mai ales avînd în vedere că multe unităţi agricole din ju­deţ, se feresc de a folosi combi­nele de recoltat cartofi). Astfel, pe suprafeţele recoltate cu com­bina s-a obţinut un spor de pro­ducţie de 2.000—2.500 kg de car­tofi la hectar. Diferenţe de pro­duse au fost obţinute şi la re­coltarea cu combina pentru ce­reale C 12 faţă de combina C 1. Mulţi vorbitori s-au referit l­a necesitatea dotării cooperativei cu maşini de recoltat păioase C 12 şi combine de recoltat cartofi. Deşi s-a desfăşurat într-o at­mosferă sărbătorească, adunarea generală a cooperatorilor din Cernat a avut un profund carac­ter de lucru. Vorbitorii au scos la iveală o mulţime de neajun­suri care au existat atît în orga­nizarea producţiei cît şi în ac­tivitatea conducerii cooperativei şi a diferitelor brigăzi. Cooperativa dispune încă de mari rezerve neexploatate, fapt ce reiese şi din diferenţele mari de produse obţinute pe brigăzi­­ aşa de exemplu, pe cînd brigada a VI-a a obţinut 3.226 kg de grîu la hectar, brigada a V-a a ob­ţinut cu aproape 1.000­­kg, iar„ brigada I cu aproape 1.300 kg mai puţin la hectar. Aceste diferenţe mari se menţin şi la alte­ produse, ceea ce demonstrează că este ne­voie de o mai bună organizare a producţiei la nivel de brigadă şi echipă, o mai mare responsabili­tate din partea brigadierilor, a şefilor de echipă, pentru rezolva-­ rea operativă a tuturor proble­melor pe care le ridică producţia agricolă. Vorbitorii au scos la iveală o serie de neajunsuri şi în zooteh­nie­­ risipă de furaje, abateri de la programul de grajd sau neres­­pectarea întru totul a normelor zoo-igienice. Tovarăşul Mátyás Ferenc, în vîrstă de 85 de ani, membru fon­dator al cooperativei a propus Consiliului de conducere să acor­de o mai mare atenţie rezolvării problemelor pe care le ridică pensionarii. De asemenea, pentru asigurarea condiţiilor prielnice de muncă în anul agricol actual, este nevoie, aşa cum a spus coo­­peratoarea Beke Janka, să ne o­­cupăm încă de pe acum de crea­rea bazei materiale necesare bu­nei funcţionări a căminului de zi pentru copii. Seriozitatea cu care s-a anali­zat situaţia reală a cooperativei, propunerile de îmbunătăţire a muncii în cooperativă, caracterul stimulativ al cifrelor de plan pe anul 1972 sunt elemente care garantează că acest har­nic colectiv este decis să nu precupețească nici un e­­ C. TIMARU (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din sală, în timpul adunării generale An nou, sarcini noi în silvicultură Gospodărind intensiv, raţional şi ştiinţific patrimoniul fores­tier încredinţat, silvicultorii din judeţul Covasna, au încheiat pri­mul an al cincinalului 1971—1975, cu un bilanţ bogat în realizări. Astfel, sarcinile economice şi de producţie au fost îndeplinite în mod exemplar şi depăşite sub­stanţial. Pentru ilustrare voi apela la doi indicatori de bază şi anume, „producţia unităţilor silvice“ şi „beneficii“. Primul a fost depăşit cu 660.000 lei, iar al doilea cu 410.000 lei. Sunt rezultate deosebit de bune care ne mobilizează efectiv pen­tru ca în noul an — 1972, folo­sind şi experienţa valoroasă cîş­­tigată, să obţinem rezultate şi mai substanţiale în creşterea rit­mului de diversificare a produc­ţiei, în ridicarea calităţii produ­selor, creşterea eficienţei econo­mice a acestora şi sporirea pro­ductivităţii pădurilor. De altfel, noile sarcini sunt deosebit de mo­bilizatoare. La „producţia unităţi­lor silvice“ de pildă, ca indicator de bază al activităţii silvice eco­nomice , se prevede o majorare de 2,7 la sută faţă de anul 1971 ; va trebui să valorificăm mai bine materialul rezultat la lucră­rile de curăţire a arboretelor, fructele de pădure şi ciupercile comestibile să le livrăm la ex­port în condiţii optime , ş.a.m.d. Cît priveşte masa lemnoasă ce se predă spre exploatare va tre­bui de asemenea mult mai bine gospodărită. Ocoalele silvice au la rîndul lor, sarcina ca în a­­cest an — ca şi în cei ce vor urma — să acorde o atenţie mult spo­rită valorificării superioare a ma­terialului lemnos rezultat din o­­peraţiuni culturale. Se va intensi­fica astfel activitatea de confec­ţionare de produse — cum sînt­­ araci pentru vie, araci pentru le­gume, fascine, tutori şi manele. Evident, rezultanta acestor ac­tivităţi o constituie beneficiile, care, în noul an, prezintă o ma­jorare de plan de 3,6 la sută. Pentru aceasta va trebui să de­punem eforturi susţinute în toate domeniile de activitate, mai ales în cel al valorificării superioare a produselor accesorii ale pădu­­ rii. Deosebite sunt în noul an şi sar­cinile ce ne revin în ce priveş­te lucrările de tăieri, de îngrijiri a arboretelor tinere. Faptul este firesc, impus de cerinţele pădu­rii, de­­ necesitatea extragerii spe­ciilor mai puţin valoroase (salcie, mesteacăn). In acest fel vom asi­gura menţinerea speciilor fores­tiere valoroase,­­ pe seama cărora vom realiza un spor important de producţie şi o calitate superioară de masă lemnoasă destinată ex­ploatării. Un alt indicator de plan, sporit substanţial, este cel referitor la împăduriri cu specii repede cres­cătoare. Ca specie de bază, se va planta molidul, întrucît, din ex­perienţa noastră rezultă că jude­ţul Covasna îndeplineşte toate condiţiile staţionale şi climatice favorabile acestei specii cu ca­lităţi tehnologice corespunzătoa­re atît nevoilor economice cît şi celor culturale. Atenţia noastră se va îndrepta totodată către cul­turile speciale pentru celuloză, atît de necesare economiei naţio­nale. Ponderea acestor culturi din totalul planului­ de împăduriri cu răşinoase este în acest an de 42 la sută, sporind trep­tat pînă în 1975 la 46 la su­tă. Importante creşteri vom înregistra şi la investiţii pentru acţiuni culturale şi de re­facere a pădurilor. Lucrări mari de construcţii silvice vor fi e­­xecutate­ la Ocolul din Intorsura Buzăului şi, în anii următori, la cel din Tîrgu Secuiesc! Cît priveşte exportul — aşa du­pă cum arătam — va trebui să­ acordăm o mai mare atenţie valorificării fructelor de pădure Ing. MIHAIL NICU Un nou transport de lemne de brad din zona Com­andăului. (Continuare în pag. a 3-a) Anul V Nr. 551 MARJI, 1 februarie 1972 4 pagini 30 bani Comunele noastre răspund la înflăcărată chemare La Chemarea la întrecere, lan­sată de Consiliul popular al co­munei Pechea, judeţul Galaţi, se­siunea Consiliului popular al co­munei Cernat, a adoptat un răs­puns mobilizator, din care spi­cuim : — obţinerea unor recolte medii la hectar de­­ 2.700 kg grîu, pe 1.000 hectare ; 2.500 kg orzoaică, pe 450 hectare; 19.000 kg cartofi pe 870 hectare ; 30.000 kg sfeclă de zahăr, pe 300 hectare şi 10.000 kg trifoi masă verde, pe 120 hec­tare ; — lucrări de combatere a ero­ziunii solului, pe o suprafaţă de 40 hectare ; irigaţii pe o suprafa­ţă de 80 hectare şi desecări pe 20 hectare teren ; — îndeplinirea integrală a o­­bligaţiilor contractuale la lapte, carne, lînă, caş şi livrarea către stat, peste prevederi, a 12 tăuraşi pentru export ; — terminarea lucrărilor de con­strucţii la Şcoala generală nr. 1, căminul de zi al C.A.P. şi la coo­perativa de consum, pînă la data de 30 august 1972 ; — reparaţii capitale la Şcoala generală nr. 2, în valoare de 30.000 lei ; — construcţii de trotuare — 2.000 metri pătraţi ; —■ confecţionarea de podeţe, reparări de poduri, amenajări de spaţii verzi ş.a. prin muncă pa­triotică în valoare de :1.168.000 lei; — organizarea serbării popu­lare de la cetatea „Iia“ şi a concursului fanfarelor din judeţ; — înfiinţarea cîte unui muzeu sătesc ; — dotarea cu uneltele necesare a celor două ateliere şcolare e­­xistente şi înfiinţarea unei micro­­cooperative agricole de producţie la fiecare şcoală generală. ★ Angajamentul locuitorilor din comuna Brateş cuprinde, printre altele : — folosirea integrală a celor 1.944 hectare teren agricol — proprietatea C.A.P. Brateş — in­clusiv suprafeţele­­ date în folo­sinţă membrilor cooperatori ; — depăşirea planului de pro­­ducţie-prestaţii la toate unităţile existente sau nou înfiinţate, cu 5 la sută ; — depăşirea planului de apro­vizionare a populaţiei cu 10 la sută ; — economie de 25.000 lei prin muncă patriotică la extinderea cu 2 săli şi o scenă a căminului cul­tural din satul Telechia şi 15.000 lei la reparaţiile capitale ale că­minului cultural din satul Pa­­chia ; — lucrări de întreţinere şi re­paraţii de drumuri, străzi şi tro­tuare, prin muncă patriotică, în valoare de 110.000 lei ; — diverse lucrări (plantări de flori, întreţinerea faţadelor clădi­rilor unor instituţii etc.) prin muncă patriotică însumînd 80.000 lei ; — înfiinţarea unui muzeu la Şcoala generală din Brateş ; — formarea a două noi brigăzi de agitaţie, o echipă de dansuri şi două brigăzi ştiinţifice. HBIBIBIBIBiaiH SIBIBIBIBiaiBIBIBIBiaiHIMIBIBIHiaiBIBIBIBIBiHIBISIBiBIIIIBIBIBII în vederea organizării acţiunilor educative în cinstea aniversării semicentenarului creării Uniunii Tineretului Co­munist, COMITETUL JUDEŢEAN COVASNA AL U.T.C., invită pe toţi veteranii mişcării de tineret, care au activat in U.T.C., în perioada 1922—1948, să se adreseze comitetelor orăşeneşti şi comunale U.T.C., pentru a participa la aceste acţiuni precum şi la întilnirea veteranilor mişcării de tine­ret, care va avea loc la nivelul judeţului ! In pag. a 2-a Din HOTĂRÎREA privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare la unele produse agricole. lucrările de alimentare cu apă ! A ORAŞULUI SFIIUTU GHIORGIII IREBUIL ACCELERATE An de an, sumele investite pen­tru executarea unor lucrări edi­­litar-gospodăreşti cresc în mod considerabil, ca expresie a grijii partidului şi statului nostru pen­tru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Astfel, anul trecut, în judeţul nostru au fost alocate mari sume pentru extinderea re­ţelei de alimentare cu apă şi canalizarea oraşelor, sume ce au depăşit 13.000.000 lei. în acest an, demn de menţionat este faptul că alocaţiile bugetare destinate lucrărilor de acest gen au cres­cut într-o mare măsură, ajun­­gînd la peste 18.000.000 lei. Firesc se naște întrebarea : cum s-au materializat sumele destinate ex­tinderii cu apă și canalizării în 1971, care sînt obiectivele ce s-au construit ? — Anul trecut am avut de e­­xecutat importante lucrări — ne-a spus tovarăşul Ioan Czini, directorul I.J.G.C. ; eforturile au fost canalizate în­ special, în vede­rea alimentării cu apă a oraşului Sfîntu Gheorghe, a zonei indus­triale (etapa I.), precum şi în ve­derea lucrărilor de canalizare a oraşului. Cu toată strădania noastră de a asigura constructo­rului, în speţă I.J.C.M., documen­taţia la timp, unele materiale deficitare, precum şi de a-l aju­ta ori de cîte ori a fost nevoie, acesta nu a respectat termenul contractual de dare în funcţiune, respectiv 30 noiembrie. Conside­răm că I.J.C.M. trebuie măcar acum să-şi concentreze eforturile în vederea terminării lucrărilor restante a căror valoare se ridi­că la suma de 1 milion lei. Spe­cificăm printre obiectivele ce au intrat parţial în funcţiune a­­nul trecut : frontul de captare, staţia de tratare, conducta de a­­ducţiune şi distribuţie. Avînd în vedere valoarea mare a lucrărilor restante din anul tre­cut, se impune o mai mare mo­bilizare de forţe din partea con­structorului, o colaborare mai­­operativă între I.J.GM. şi I.­TG.C., în vederea terminării de urgenţă a acestor lucrări, deoarece şi în acest an trebuie executate con­form planului de dezvoltare a o­­raşului o serie de lucrări de ma­re complexitate în toate oraşele, judeţului. Astfel, în oraşul Sfîntu Gheorghe, va­ începe etapa a II-a a alimentării cu apă şi canaliza­re a zonei industriale, continua­rea lucrărilor la stația de epura­re etc. Demn de relevat, este D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Corul bărbătesc din Sfîntu Gheorghe la o jumătate de veac Ciitarea cîntărilor Corul bărbătesc din Sfintu Gheorghe şi-a săvirşit a 50-a mare clipă din viaţa sa, pe dru­mul artei... Vestea a răsunat a chemare. A înconjurat tărîmurile judeţului şi­ a fugit mai departe. Marea sală a Teatrului Maghiar de Stat din Sfintu Gheorghe, s-a dovedit neincăpătoare. Arta nu poate fi prinsă-ntre margini. Prietenii ei adevăraţi nu ţin cont de spa­ţiu ... Au sosit aici din toate părţile, din toate vîrstele, ca să celebreze 40 de bătrini veşnic ti­neri, cu aur in­­ suflet şi cintecul pe buze. Şi, ca-ntr-o poezie a lui Coşbuc, ei au venit din cele pa­tru zări într-o sală prea mică pentru emoţia lor ... ... Ora 11. Pe sub cupola înăl­ţată deja spre albastru, răsună în largi acorduri, imnul liniştei şi al purităţii — „Cintecul pă­cii“ lui Kodály Zoltán. 11 poartă spre soare vocile virile ale coru­­­ rilor bărbăteşti de Sfîntu Gheor­ghe, Bodoc şi Lunca Mureşu­lui ... Inimi unite prin cîntec şi zboruri spre lumina frumoasă ... ...Se spun cuvinte udate de­­nceputuri de lacrimi. Spuse ale bucuriei la o aniversare. Re­memorări. Emoţia amintirii. Pri­vire aruncată spre MIINE. Din­­tr-un AZI socialist. Încărcată de cîntec cu rădăcini mustind din izvoarele acestui pămînt... ...Se spun cîntece. Aşa cum îi stă bine unei celebrări. Le spun prietenii adevăraţi, cîntînd pen­tru cei 40 de bătrini veşnic ti­neri. ...Corul din Lunca Mureşu­lui şi cel al cooperativelor meş­teşugăreşti din Braşov... Cei din Odorheiul Secuiesc, femeile şi bărbaţii din Lunca de Jos... Deşi aflaţi in sesiune de examene, studenţii din Tîrgu Mureş au ve­nit să evite pentru cei 40 de cîn­­tăreţi... Au venit cel mai bătrîn şi cel mai tînăr corist din Zagon: Antal Szabó­­şi Maria Deák. Pentru că, aşa cum mărturisea Iosif Csom­a, tot din Zagon, „a­­ceasta este şi aniversarea noas­tră !...“. Cintecul a înflorit şi pe buzele „oamenilor din adincuri“ — minerii de la I.M. Căpeni... Au cintat, împreună cel mai bătrîn şi cel mai tînăr : Szilárd­ Löld şi Enikő David din Tirgu Secuiesc, Dénes Olasz şi Mariana Malcoci de la Covasna... Se spun cîntece „la o aniversare“... ...La început, în 1921, au fost doar zece... Zece oameni cu aur în suflet şi cintecul pe buze, au pornit pe drumul artei, al spe­ranţei şi­ al vrerii... Astăzi, pe steagul corului, pe sufletul lui trecut prin vreme se­ odihnesc 420 de plăcuţe, pe ele fiind lipit cîte-un nume de cîntec-om... „Sînt foarte bucuros că am ajuns pînă la această aniversare! Cei 50 de ani au însemnat mult pen­tru noi. Am trăit mereu pentru cintecul popular, pentru frumu­seţea şi înţelepciunea lui...“, ne mărturisea Károly Gál. Cineva a făcut media de vîrstă a optu­­lui: 60 de ani şi 3 luni... „Tine­rii“ au peste 40 de ani... Cintecul nu are vîrste. El işi păstrează puritatea şi la zece şi la optzeci de ani... De 15 ani, cei de-acum nu s-au mai despărţit... „Cinte­cul e o bucurie pentru noi, ne spune János B. Nagy. După ce cînţi, te simţi altfel: mai bun, mai frumos, mai tare...“. Muzica îl înnobilează întotdeauna pe om... ...Vei cînta alături de oameni mult mai bătrini decit tine, Ju­dith... Martha Tonka, Elisabeta Molnár, Judith Kiss, toţi de 14 ani, şi... vor înălţa spre un MIM­E al lor „Salut cu cîntec“ al lui Birtalan József... Împreu­nă cu dascălii­­lor... Trei vîrste a­­dunate-ntr-un singur glas de cîn­tec... 150 de suflete unite-n sin­gura vîrstă a cîntecului... „Pă­duri foşnitoare, lanuri roditoare, fabrici care aduc belşug, holde care se leagănă. Bucurie curată se-aşterne pe ele. Te salută cu cîntec toţi fiii poporului, pe Ti­ne, Republică Socialistă Româ­nie...“. DAN GIUREA e înţelesuri ale pasiunii ...Ii priveşti mai întîi o­­chii. Ii vezi „scormonind“ fă­­ră-ncetare mediul înconjurător. Şi, pe lîngă nişte determinări dintr-un „registru moral“ — pasiune şi cutezanţă — desco­peri privirea proprie natura­listului, căutători continuu al insolitului natural... ... Il cunoşti apoi ca om. La cei aproape 40 de ani ai săi, el te atrage şi pe tine în mre­jele unei „nelinişti“ proprii profesiunii sale. Iţi vorbeşte despre multe şi, cînd te uiţi puţin mirat, îţi povesteşte des­pre multe, iniţiindu-te în li­ni­versul celor care nu cuvîn­­.14, al celor care­ au fost ori care sînt. .. ... Şi, dacă doreşti să-l cu­noşti mai bine, trebuie să treci pe la Muzeul de istorie din Sfîntu Gheorghe. Nu-i vei găsi, însă, conducînd vizitato­rii prin tăcerea vastelor săli, vorbindu-le despre ale naturii minuni .. Ar fi fost poate pu­ţin pentru un om, căruia-i pla­ce să „scormonească“ mereu înainte ... Il vei găsi cu sigu­ranţă, aplecat asupra vreunui tratat de paleontologie apli­cată, sau pregătind „drumul“ spre public al unor studii de botanică ori zoologie, rezulta­te valoroase ale aceloraşi „ochi“ scrutători. ... Pe coperta unui studiu care l-a făcut deja­ cunoscut pe omul care ne-a impresio­nat, — „Mestecănişul de la Reci“, acelaşi nume — Ale­xandru Kovács. Şi, a vorbi despre broşură, înseamnă a vorbi şi despre talentul, pu­terea de pătrundere a cercetă­torului. Flora şi fauna din zo­na nisipurilor Rîului Negru... Mulţi ani de studiu ... Primul semn al existenţei pe aceste locuri a broaştei de mlaştină (specie foarte rară)... Rarităţi floristice care merită a fi luate-n considerare de specia­lişti . .. ... Vă amintiţi de vestita colecţie de lepidoptere a Mu­zeului ? Revăzînd-o, Alexan­dru Kovács a descoperit spe­cii, subspecii şi forme de flu­turi absolut noi... Specii des­pre care nu s-a ştiut nimic ... Forme şi culori pe care „o­­chii“ acestui om le-au desco­perit ... Şi, pentru că omul se poate „uita“ şi-napoi, într-un trecut presărat , acolo, prin piatră de foarte demult. ALEXANDRU HANDREA (Continuare in pag. a 3-a) Corul sărbătorit, în timpul spectacolului

Next