Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)
1972-04-08 / nr. 609
Pag. 2 Ştiinţa lăzi O NOUĂ MAŞINĂ MINIERĂ In U.R.S.S., la Voroşilovgrad, a fost realizată o maşină — „amfibie" capabilă să execute lucrări miniere (săpături subterane) în mine în care se aplică tehnologie hidraulică şi clasică de extragere a cărbunelui. Maşina, pe şenile, exclude trimiterea la suprafaţă a sterilului rezultat din lucrările de pregătire. Roca extrasă de această maşină este sfărîmată tot de ea şi apoi cu ajutorul apei sub presiune azvîrlită în spaţiul în care săparea s-a terminat. In acest scop se folosesc conducte suple. Graţie acestui agregat, se pot excava în 24 de ore 6 m de galerie. CEL MAI MIC AUTOMOBIL DIN LUME Cel mai mic automobil din lume a fost construit de Jurgend Hunninger. Minusculul vehicul cîntăreşte numai 28 kg, iar motorul său de 2,2 CP îi permite să circule cu viteza de 40 km/h. Conducerea se poate învăţa cu mare uşurinţă deoarece o singură manetă determină acceleraţia, frînarea şi direcţia. Miniautomobilul lui Hunninger poate fi transportat în lada de bagaje a unui automobil obişnuit, îndeplinind rolul unei „bărci de salvare“ în caz de pană. BETON CU STICLĂ O firmă de construcţii din New Jersey colectează sticle sparte, care în general nu mai sunt reluate de distribuitori, pentru a le îngloba în blocurile de beton destinate construcţiilor. Sticlele sunt sfărîmate în prealabil, şi cioburile foarte mici îndeplinesc rolul pietrişului la fabricarea betonului. Blocurile astfel construite sunt turnate sub mare presiune şi prezintă bune performanţe mecanice, precum şi o slabă capacitate de absorbţie a apei. ACTIVITATEA PETROLIERĂ MARINĂ ŞI PESCUITUL MARITIM Un geolog de pe coasta Golfului Mexic apreciază că numărul tot mai mare de platforme marine de foraj petrolier în Golful Mexic este principala cauză a creşterii dimensiunii peştilor şi a îmbunătăţirii pescuitului ca şi venirii de noi specii de peşti în această zonă. In 1970, pescuitul s-a soldat cu 800 000 tone de peşte, faţă de 125 000 tone în 1947, an care a precedat amplasării primei platforme marine de foraj în această zonă. Se pare că platformele marine de foraj joacă rolul de recife artificiale, constituind primul pas spre o viaţă marină ameliorată şi pentru protejarea peştilor contra curenţilor, valurilor şi luminii. NAVE DE PESCUIT DIN BETON In Italia sunt supuse probelor mici nave de pescuit din beton. Corpul lor se compune din cîteva straturi de plasă metalică întărită cu bare de oţel şi acoperită cu un strat subţire de beton. Un astfel de corp dispune de o bună impermeabilitate, este ignifug, neputrescibil şi rezistent la dăunătorii marini. El rezistă bine la vibraţii şi şocuri. O NOUĂ IPOTEZĂ IN DOMENIUL FITOPATOLOGIEI S-a observat de multă vreme că celulele ţesuturilor vegetale emit lumină. Această luminiscenţă extrem de slabă, denumită biochemiluminiscenţă, a rămas pînă nu de mult o enigmă. Nu se ştiau nici cauzele care o generează şi nici rolul ce-i revine în, creşterea plantelor. In această ordine de idei, este menţionată ipoteza emisă de oameni de ştiinţă de la Institutul de fiziologie, vegetală „K. A. Timireazev" şi Institutul de chimie-fizică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Aici s-au efectuat numeroase experienţe cu rădăcini ale unor plăntuţe de castravete în vîrstă de 10 zile. Experienţele au confirmat că există o luminiscenţă în partea albastru-verde a spectrului vizibil, depinzînd de conţinutul în ţesutul vegetal al aşa-numiţilor radicali liberi. De notat că nu frunzele fotosensibile ale mimozei (cînd ea cum se obişnuieşte a se spune, îşi manifestă „pudoarea“) conţinutul de radicali liberi creşte apreciabil. Se presupune, de aceea, că luminiscenţa depinde de transformarea în plantă a unui fel de energie în alta. Aşa de pildă, energia legăturilor chimice s-ar putea transforma în energie mecanică, adică în mişcarea frunzei. Se ştie însă, de asemenea, că nici o transformare energetică nu decurge fără pierderi. Se poate contura, aşadar, presupunerea că fotonii „albastru-verde“ emişi ar constitui tocmai aceste pierderi. Deocamdată, însă, această afirmaţie nu este decit o ipoteză. In fotografia de față se poate vedea complexul sanatorial cu 300 de locuri. Anecdote... O femeie foarte vorbăreaţă s-a prezentat la medic pentru consultație. Doctorul o ascultă cîtva timp, apoi îi spuse să deschidă gura și să scoată limba iar el începu să scrie. După un timp, pacienta se adresă medicului : — Ați uitat doctore că sînt cu gura deschisă și cu limba afară ? — Nu, n-am uitat, dar am vrut să scriu în linişte reţeta. Tînărul medic de circumscripţie, gelos, îi face o scenă nostimei sale logodnice, la sosirea în Bucureşti. — „Mereu aflu că eşti nedespărţită de farmacistul din colţ“. — „Cred ,şi eu, cine altul ar fi în stare să-mi citească scrisorile tale ?“ Sărbătorirea unui centenar, încă „în formă“. După micul banchet dat în onoarea sa şi după discursul de rigoare urmează şi interviul, inevitabil. — Sper să vă întîlnesc din nou anul viitor, la a 101-a aniversare a dv.“ îi urează puţin convins de altfel tînărul reporter. Bătrînul îl măsoară binevoitor de sus și pînă jos și apoi îl consolează. — „Ei ! nu cred că e cazul să te îngrijorezi ; e drept că nu arăt prea bine acum, dar cu oarecare menajamente, nu văd de ce nu ne-am putea reîntilni peste 1 an“ 1 Cea dinţii femeie -medic din ţara noastră Istoria medicinei ştiinţifice româneşti consemnează existenţa în 1730 a unui singur felcer la Sibiu. O sută de ani mai tîrziu, în toate cele trei ţări, Moldova, Muntenia şi Transilvania, trăiau doar 30 de medici titraţi. Spre sfîrşitul acestei epoci devine cunoscută prima femeie-medic în România. Numele ei e Maria Cuţarida. Părinţii Măriei nu erau înstăriţi şi au făcut mari sacrificii să-şi trimită fata în jurul anului 1880, la Paris, pentru a urma cursurile Facultăţii de Medicină din capitala Franţei. Patru ani mai tîrziu, 1884, Maria Cuţarida se întoarce în ţară cu diploma de medic. Ea susţine examenul de „liberă practică medicală“ pe care îl trece cu înalta menţiune „Magna cum laudae“. Mulţi ani, Maria Cuţarida s-a dedicat medicinei pentru copii. A dat consultaţii gratuite femeilor sărace şi s-a ocupat de ocrotirea sănătăţii muncitoarelor de la manufacturile de tutun. De numele Măriei Cuţarida se leagă apariţia primei creşe de copii din ţară şi tot din iniţiativa ei apar societăţile „Leagănul“ şi „Societatea maternă" pentru protecţia sănătăţii oamenilor săraci. In anii primului război mondial, cînd ţara ducea o lipsă acută de medici, Maria Cuţarida, deşi bolnavă de inimă, primeşte să conducă o secţie de la un spital militar de campanie alinînd suferinţele bolnavilor. Noile încercări, munca pînă la epuizare îi agravează boala de care suferea şi moare în toamna anului 1919. Astfel se încheie viaţa Măriei Cuţarida, prima femeie-medic din România. Dezvoltarea băilor „Felix“ Cunoscuta staţiune balneară „Felix", din imediata apropiere a Oradei, a cunoscut în anul ce a trecut o nouă dezvoltare, construindu-se aici două complexe sanatoriale cu o capacitate totală de cazare şi tratare de 1.250 de locuri şi un complex terapeutic. Realizate şi dotate după concepţii arhitecturale şi utilitare moderne, cele trei complexe răspund la un nivel superior scopului pentru care au fost construite, oferind condiţii optime de cazare şi tratament. Astfel, complexele sanatoriale, unul cu o capacitate de 950 locuri, iar celălalt cu 300 locuri, în afara corpurilor de cazare, sunt prevăzute cu corpuri de tratamente, de recepţie, grup alimentar, săli de mese, terase. De reţinut confortabilele camere, toate avînd doar cite două paturi şi fiind prevăzute cu vestibul, baie caldă şi duş, cu ventilaţie naturală şi mecanică etc. In ce priveşte complexul terapeutic, cu secţiile sale de hidroterapie, nămoloterapie şi bazinele de băi termale, elongaţii şi respectiv, mişcare, vine să adauge o nouă şi remarcabilă valenţă faimei de care se bucură staţiunea balneară de pe meleagurile bihorene. CUVINTUL NOU varietați varietâţi TRAMVAI, TRAMVAI. .. La Bruxelles a fost recent sărbătorită, cu mare fast, cea de-a zecea aniversare a Muzeului tramvaiului. Printre altele, au fost repuse în funcţiune, pentru o singură zi, două linii de tramvai, cetăţenii luînd vagoanele străvechi cu asalt. Simpatia pentru calmul şi încăpătorul vehicul a dat de gîndit edililor... CROMUL ŞI BOLILE CARDIO-VASCULARE Constatările medicului Masireni din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în legătură cu influenţa cromului asupra organismului uman au fost primite cu mare interes în toată,, lumea. Ela arătat că lipsa sau micşorarea procentajului de Crom în organism are o influenţă negativă asupra funcţionării inimii. Este interesant de subliniat, a declarat el, că lipsa cromului se datoreşte consumului de zahăr rafinat şi a făinurilor trecute prin transformări speciale. S-a observat că locuitorii din ţările unde de obicei se folosesc zaharuri brute şi făinuri nerafinate, bolile coronariene sunt mult mai puţin răspândite. NU ORICE FEL DE MUZICĂ... Despre delfini, aceste animale simpatice şi inteligente, se povestesc tot mai multe întîmplări, care de care mai interesante, Zippy — unul din pensionarii unei grădini zoologice din California — are o mare pasiune pentru muzică. Uneori renunță la joacă, la mîncarea preferată, pentru a asculta muzică la... cască! De subliniat că delfinul Zippy nu ascultă orice fel de muzică, sau oricare cîntăreţ sau cîntăreaţă. Cînd i se pune la magnetofon cîntăreaţa preferată, este In stare să se delecteze ceasuri întregi cu casca la urechi... „KARDIOMOBILUL“ Un nou vehicul denumit „Kardiomobil" a fost prezentat zilele acestea presei din Zürich. Este vorba de un automobil construit special pentru cazuri extrem de urgente (infarcturi şi alte boli de inimă), fiind echipat cu tot ce trebuie pentru a menţine în viaţă pacienţii pînă la spital. Și în această vară la Reci nuferii... Foto : A. BARTHA Primele medalii pentru agricultură Cu ocazia organizării expoziţiilor agricole de la Fălticeni şi Bucureşti, în anul 1864 (primele din ţara noastră), domnitorul Cuza a împărţit, personal, medalii producătorilor evidenţiaţi prin calitatea cerealelor, legumelor şi vitelor prezentate. Aceste medalii erau din argint şi aramă, aveau 58 de mm în diametru şi purtau următoarele inscripţii. Pe avers : Alexandru loan I. principele României 1864. Pe revers : Expoziţiune de articultură şi apicultură în Bucureşti — Onoare şi încurajare agriculturei şi industriei 1864. In afară de inscripţii de avers se afla chipul domnitorului iar pe revers o cunună din coardă de viţă, cu struguri şi cu foi de laur şi stejar, întreruptă în patru locuri de patru medalioane : un buchet de flori (sus), un pepene, o pară şi două nuci , un ciorchine de strugure (în părţi), iar jos un stup. Cîteva din aceste medalii s-au păstrat şi se află în colecţia cabinetului numismatic al Academiei Bibliotecii Republicii Socialiste România. Deşi pare de necrezut, specialiştii au ajuns la concluzia că cea mai mare reptilă cunoscută astăzi, crocodilul, face mai multe victime omeneşti decit leii, tigrii, panterele şi şerpii la un loc Numai in Africa, numărul băştinaşilor ucişi de crocodili este de aproape o mie de persoane pe an, în majoritatea femei şi copii. Destul de răspindit in Africa Centrală şi de Sud, in Asia, in insulele tropicale ale Pacificului, în nordul Australiei şi chiar in America Centrală şi de Sud, preferă fluviile care curg incet,riurile, lacurile continentale şi mlaştinile Spre deosebire de mişcarea sa greoaie pe uscat, în apă, crocodilul este iute ca argintul viu Are şi „voce“ care se aseamănă cu un zgomot, indepărtat de tunet sau produs de rostogolirea unei tobe mari. Răgetul straniu şi puternic al linei colonii de crocodili seamănă groază printre vieţuitoarele din jur. Animalul este foarte vorace, are nevoie de multă hrană şi mănincă orice, chiar şi obiecte metalice de 10—15 cm, lungime. Armele sale ele temut sunt fălcile puternice înzestrate cu dinţi ascuţiţi şi coada imensă. Lovitura cozii crocodilului este atit de năpraznică incit poate omori o antilopă. In mod obişnuit crocodilul îşi aşteaptă victima aproape ele suprafaţa apei, de unde se aruncă pe nesimţite asupra ei, apucind-o cu maxilarele sale necruţătoare, îşi urmăreşte prada, cu ochii şi nasul situate deasupra apei, ca periscopul unui submarin — vede totul fără să fie văzut. Vederea crocodilului este extraordinară, datorită ochiului dotat cu mii de faţete, ceea ce ii permite să capteze maximum de lumină şi-i asigură o percepţie vizuală excelentă sub apă, chiar şi noaptea. Siesta şi-o face de obicei pe plajă, unde este şi atacat de băştinaşi pentru a-i obţine pielea care se comercializează convenabil in multe părţi. Dantura crocodilului are o miraculoasă capacitate de regenerare. Dacă-şi pierde cumva un dinte, ii creşte imediat altul la loc, şi acest proces durează toată viaţă. Există numeroase specii de crocodili, insă cel mai cunoscut este cel din Nil, lung de 6 metri. Femela acestei specii depune 60—70 ele ouă, lungi de 8 cm, un nisip sau praf, unde se clocesc singure în trei luni. Oamenii consumă cu plăcere aceste ouă, care au gust specific de peşte. Se foloseşte adesea expresia „lacrimi de crocodili“. Cărui fapt ii corespunde ea? Legendele vechi susţineau, că in epoca ouatului, crocodilul femelă fiind mai greoi in mişcare, recurge, la un vicleşug pentru a-şi procura hrana. Aşezindu-se pe malul apei şi prefăcîndu-Se că suferă, varsă lacrimi pentru a înduioşa victimele pe care apoi le devorează. De fapt, crocodilul nu lăcrimează decit atunci cină mănincă, glandele sale lacrimale secretînd în acelaşi timp cu cele salivare. F.LORIN Microenciclopedie CROCODIL Ceramică veche din muzeul şcolii generale din Zăbrătău. 1 Sfaturi cosmetice „Pielea constituie supapa de siguranţă a maşinei umane“. MARIE CURIE Soarele de aprilie este o sursă de pistrui şi pete. Vom începe deci tratamentul preventiv şi curativ al pistruilor şi al petelor, folosind creme, loţiuni şi măşti decolorante. O mască pentru tenul pătat se poate face din : 1 lingură tărîţe de grîu ; 10 gr drojdie bere, — se amestecă cu zeamă de lămîie pînă se formează pasta necesară. Masca se menţine 15 minute. Spălaţi-vă faţa cu o infuzie de suc, preveniţi apariţia pistruilor. Combaterea asteniei de primăvară se realizează prin respectarea orelor de somn. Un somn bun este un mijloc eficace de înfrumuseţare. Somnul reconfortant se realizează dormind într-o cameră bine aerisită. Pentru vitaminizarea organismului se recomandă consumarea legumelor, fructelor proaspete precum şi sucuri de fructe. Nu vom neglija exerciţiile de gimnastică şi şedinţele de vibromasaj pentru a ne menţine supleţea şi tonusul muscular. ELIZA FOTO ORIZONTAL: 1. Cel de fotbal se reia din nou — Mircea Neagu; 2. Echipa din Tîrgu Mureş — In sfîrşit, campion — Ciori; 3. Se mîndreşte cu F.C. Argeş — „23 August“ din Bucureşti; 4. Ion Ghiţulescu — Diminutiv — Iar fotbal; 5. Marchează terenul — A ridica balonul; 6. Minge zvîrlită de la tuşă — Prenumele fotbalistului Ionescu de la Petrolul; 7. Final de campionat — Cînd „Tractorul" aieşit pe teren ; 8. Luaţi pe talpă — Rumegător din Tibet; 9. La intrare pe teren — Din nou... fotbal — Fotbalist dinamovist; 10. In careu — Publicaţie anuală; 11. Teren — A pîrîi; 12. Chemaţi în lotul naţional. VERTICAL: 1. Conducătorul echipei — Mutaţi la poartă; 2. Echipe care, nu au frica retrogradării — începe repriza; 3. Final de partidă, dramatic — A trage la poartă — Pronume; 4. Avînt — Agăţătoare; 5. Oraş moldovean unde activează C.S.M.S., ulterior Politehnica — Competiţie fotbalistică de masă — Atac finalizat; 6. Adresa pe teren — Divizionara C din Cîmpina; 7. Timpuri... echipă de fotbal din Bucureşti — înaintaşi; 8. începe anul fotbalistic — Neţi — Camara pe extrema dreaptă; 9. Egalitate nedorită — Actor din Bucureşti; 10. Siguranţe în joc — Sfîrşit de repriză; 11. De prin părţile „Farului“ — Afiş fotbalistic; 12. Antrenorul naţionalei noastre — Ion Ionescu. C. DUMITRU ANUL V Nr. 609 I Liszt în România) încă din pragul secolului i 1 trecut, ţara noastră a început’ I să atragă atenţia marilor vir-) ) tuoşi europeni, care au incluşi i în turneele lor şi centre cai 1 Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu,) ) Cluj, Timişoara, Galaţi, Brăi-\ ^ la, Arad. După violoncelistul I Bernhard Romberg și pianis-' | tul Leopold Mayer, personali-\ \ tatea artistică cea mai repre-izentativă care a poposit pel meleagurile Valahiei și Mol-) \ daviei a fost compozitorul și pianistul Franz Liszt. I Turneul său a Început în I 1 ziua de 1 noiembrie 1846 la ls [ Timișoara, incheindu-se la 17 . iulie 1847 la Galaţi. ) J Oraşele în care a con- ( \ certat erau de fapt principa- 1 1 lele centre muzicale ale vre- î 1 mii: Timişoara, Arad, Lugoj, i V Sibiu, Cluj, Aiud, Bucureşti şi I \ Iaşi. ) J Programele, au cuprins pie- \ e se de virtuozitate de Frédé- L ) ric Chopin, Carl Maria von / i Weber, Listz, transcripţii de) 1 pe liedurile lui Franz Schuibert ş.a. De remarcat că nu le lipseau prelucrările din folclo- ) • rul maghiar, iar la Iaşi, a im-1 1 provizat pe temele populare ) ) româneşti din Uvertura mol- ^ I davă de Alexandru Flechten- 1 ' macher, stirnind entuziasmul 1 ) auditorilor din noul teatru de l la Copou. l 1 Prezenţa lui Franz Liszt tril ) ţara noastră a fost marcată ) nu numai de elogioase cronici \ 1 muzicale publicate în presa ! 1 bucureşteană şi ieşeană, ci şi \ de alte preţioase mărturii. S-au I întilnit cu vestiţii lăutari Bar-1 / bu Lăutaru şi Nicolae Picu, /ele la care a notat cîteva me- i lodii populare ce le-a introdus i 1 apoi în Rapsodia română pen- 1 i tru pian. Cărturarii Iancu Vă- 1 ^ cărescu, Dimitrie Gusti, Gheor-ighe Asachi i-au dedicat poezii i ' omagiale, iar pictorul Carol) \ Popp de. Szathmâry i-a schi- 1 tat portretul. Vizita lui Liszt în i / România a avut un ecou atit / ) de puternic în lumea muzica- t lă a timpului, incit nu după \ 1 mult timp afişele noastre au 1 ) semnalat prezenţe la fel de 1 \ prestigioase: Johann Strauss \ i Sigismund 'Thalberg, Camillo d ' Sivori, Pablo Sarasate, Adeli- * \ na Patti ș.a. \ s