Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)

1972-04-08 / nr. 609

Pag. 2 Ştiinţa lăzi O NOUĂ MAŞINĂ MINIERĂ In U.R.S.S., la Voroşilovgrad, a fost realizată o maşină — „amfibie" capabilă să execute lucrări miniere (săpături subterane) în mine în care se aplică tehnologie hidraulică şi clasică de extragere a cărbunelui. Maşina, pe şenile, exclude trimiterea la suprafaţă a ste­rilului rezultat din lucrările de pregătire. Roca extrasă de această maşină este sfărîmată tot de ea şi apoi cu ajutorul apei sub presiune azvîrlită în spaţiul în care săparea s-a terminat. In acest scop se folosesc conducte suple. Graţie acestui agregat, se pot excava în 24 de ore 6 m de galerie. CEL MAI MIC AUTOMOBIL DIN LUME Cel mai mic automobil din lume a fost construit de Jurgend Hunninger. Minusculul vehicul cîntăreşte numai 28 kg, iar motorul său de 2,2 CP îi permite să circule cu viteza de 40 km/h. Conducerea se poate învăţa cu mare uşurinţă deoarece o singură manetă determină acceleraţia, frînarea şi direcţia. Miniautomobilul lui Hunninger poate fi transportat în lada de bagaje a unui automobil obişnuit, îndeplinind rolul unei „bărci de salvare“ în caz de pană. BETON CU STICLĂ O firmă de construcţii din New Jersey colectează sticle sparte, care în general nu mai sunt reluate de distribuitori, pentru a le îngloba în blocurile de beton destinate con­strucţiilor. Sticlele sunt sfărîmate în prealabil, şi cioburile foarte mici îndeplinesc rolul pietrişului la fabricarea betonu­lui. Blocurile astfel construite sunt turnate sub mare pre­siune şi prezintă bune performanţe mecanice, precum şi o slabă capacitate de absorbţie a apei. ACTIVITATEA PETROLIERĂ MARINĂ ŞI PESCUITUL MARITIM Un geolog de pe coasta Golfului Mexic apreciază că nu­mărul tot mai mare de platforme marine de foraj petrolier în Golful Mexic este principala cauză a creşterii dimen­siunii peştilor şi a îmbunătăţirii pescuitului ca şi venirii de noi specii de peşti în această zonă. In 1970, pescuitul s-a soldat cu 800 000 tone de peşte, faţă de 125 000 tone în 1947, an care a precedat amplasării primei platforme marine de foraj în această zonă. Se pare că platformele marine de foraj joacă rolul de recife artificiale, constituind primul pas spre o viaţă marină ameliorată şi pentru protejarea peştilor contra curenţilor, valurilor şi luminii. NAVE DE PESCUIT DIN BETON In Italia sunt supuse probelor mici nave de pescuit din beton. Corpul lor se compune din cîteva straturi de plasă metalică întărită cu bare de oţel şi acoperită cu un strat subţire de beton. Un astfel de corp dispune de o bună im­permeabilitate, este ignifug, neputrescibil şi rezistent la dăunătorii marini. El rezistă bine la vibraţii şi şocuri. O NOUĂ IPOTEZĂ IN DOMENIUL FITOPATOLOGIEI S-a observat de multă vreme că celulele ţesuturilor ve­getale emit lumină. Această luminiscenţă extrem de slabă, denumită biochemiluminiscenţă, a rămas pînă nu de mult o enigmă. Nu se ştiau nici cauzele care o generează şi nici rolul ce-i revine în, creşterea plantelor. In această ordine de idei, este menţionată ipoteza emisă de oameni de ştiinţă de la Institutul de fiziologie, vegetală „K. A. Timireazev" şi Institutul de chimie-fizică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Aici s-au efectuat numeroase experienţe cu rădăcini ale unor plăntuţe de castravete în vîrstă de 10 zile. Experienţele au confirmat că există o luminiscenţă în partea albastru-verde a spectrului vizibil, depinzînd de conţinutul în ţesutul ve­getal al aşa-numiţilor radicali liberi. De notat că nu frun­zele fotosensibile ale mimozei (cînd ea cum se obişnuieşte a se spune, îşi manifestă „pudoarea“) conţinutul de radicali liberi creşte apreciabil. Se presupune, de aceea, că luminis­­cenţa depinde de transformarea în plantă a unui fel de energie în alta. Aşa de pildă, energia legăturilor chimice s-ar putea transforma în energie mecanică, adică în mişca­rea frunzei. Se ştie însă, de asemenea, că nici o transfor­mare energetică nu decurge fără pierderi. Se poate contura, aşadar, presupunerea că fotonii „albastru-verde“ emişi ar constitui tocmai aceste pierderi. Deocamdată, însă, această afirmaţie nu este decit o ipoteză. In fotografia de față se poate vedea complexul sanatorial cu 300 de locuri. Anecdote... O femeie foarte vorbăreaţă s-a prezentat la medic pentru consultație. Doctorul o ascultă cîtva timp, apoi îi spuse să deschidă gura și să scoată lim­ba iar el începu să scrie. După un timp, pacienta se a­­dresă medicului : — Ați uitat doctore că sînt cu gura deschisă și cu limba a­­fară ? — Nu, n-am uitat, dar am­ vrut să scriu în linişte reţeta. Tînărul medic de circum­scripţie, gelos, îi face o scenă nostimei sale logodnice, la so­sirea în Bucureşti. — „Mereu aflu că eşti ne­despărţită de farmacistul din colţ“. — „Cred ,şi eu, cine altul ar fi în stare să-mi citească scri­sorile tale ?“ Sărbătorirea unui centenar, încă „în formă“. După micul banchet dat în onoarea sa şi după discursul de rigoare ur­mează şi interviul, inevitabil. — Sper să vă întîlnesc din nou anul viitor, la a 101-a ani­versare a dv.“ îi urează puţin convins de altfel tînă­rul reporter. Bătrînul îl măsoară binevoi­tor de sus și pînă jos și apoi îl consolează. — „Ei ! nu cred că e cazul să te îngrijorezi ; e drept că nu arăt­ prea bine acum, dar cu oarecare menajamente, nu văd de ce nu ne-am putea reîn­­tilni peste 1 an“ 1 Cea dinţii femeie -medic­­ din ţara noastră Istoria medicinei ştiinţifice ro­mâneşti consemnează existenţa în 1730 a unui singur felcer la Si­biu. O sută de ani mai tîrziu, în toate cele trei ţări, Moldova, Mun­tenia şi Transilvania, trăiau doar 30 de medici titraţi. Spre sfîrşitul acestei epoci de­vine cunoscută prima femeie-me­­dic în România. Numele ei e Ma­ria Cuţarida. Părinţii Măriei nu erau înstăriţi şi au făcut mari sa­crificii să-şi trimită fata în jurul anului 1880, la Paris, pentru a ur­ma cursurile Facultăţii de Me­dicină din capitala Franţei. Pa­tru ani mai tîrziu, 1884, Maria Cuţarida se întoarce în ţară cu diploma de medic. Ea susţine exa­menul de „liberă practică medica­lă“ pe care îl trece cu înalta men­ţiune „Magna cum laudae“. Mulţi ani, Maria Cuţarida s-a dedicat medicinei pentru copii. A dat consultaţii gratuite femei­lor sărace şi s-a ocupat de ocro­tirea sănătăţii muncitoarelor de la manufacturile de tutun. De nu­mele Măriei Cuţarida se leagă a­­pariţia primei creşe de copii din ţară şi tot din iniţiativa ei apar societăţile „Leagănul“ şi „Socie­tatea maternă" pentru protecţia sănătăţii oamenilor săraci. In anii primului război mon­dial, cînd ţara ducea o lipsă acu­tă de medici, Maria Cuţarida, deşi bolnavă de inimă, primeşte să conducă o secţie de la un spi­tal militar de campanie alinînd suferinţele bolnavilor. Noile în­cercări, munca pînă la epuizare îi agravează boala de care suferea şi moare în toamna anului 1919. Astfel se încheie viaţa Măriei Cuţarida, prima femeie-medic din România. Dezvoltarea băilor „Felix“ Cunoscuta staţiune balneară „Felix", din imediata apropiere a O­radei, a cunoscut în anul ce a trecut o nouă dezvoltare, con­­struindu-se aici două complexe sanatoriale cu o capacitate totală de cazare şi tratare de 1.250 de locuri şi un complex terapeutic. Realizate şi dotate după con­cepţii arhitecturale şi utilitare moderne, cele trei complexe răs­pund la un nivel superior sco­pului pentru care au fost con­struite, oferind condiţii optime de cazare şi tratament. Astfel, complexele sanatoriale, unul cu o capacitate de 950 locuri, iar celălalt cu 300 locuri, în afara corpurilor de cazare, sunt prevăzute cu corpuri de trata­mente, de recepţie, grup alimen­tar, săli de mese, terase. De reţi­nut confortabilele camere, toate avînd doar cite două paturi şi fiind prevăzute cu vestibul, baie caldă şi duş, cu ventilaţie natu­rală şi mecanică etc. In ce priveşte complexul tera­peutic, cu secţiile sale de hidro­­terapie, nămoloterapie şi bazine­le de băi termale, elongaţii şi res­pectiv, mişcare, vine să adauge o nouă şi remarcabilă valenţă fai­mei de care se bucură staţiunea balneară de pe meleagurile biho­­rene. CUVINTUL NOU va­rietați­ varietâţi TRAMVAI, TRAMVAI. .. La Bruxelles a fost recent săr­bătorită, cu mare fast, cea de-a zecea aniversare a Muzeului tramvaiului. Printre altele, au fost repuse în funcţiune, pentru o singură zi, două linii de tram­vai, cetăţenii luînd­­ vagoanele străvechi cu asalt. Simpatia pen­tru calmul şi încăpătorul vehicul a dat de gîndit edililor... CROMUL ŞI BOLILE CARDIO-VASCULARE Constatările medicului Masireni din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în legătură cu influ­enţa cromului asupra organismu­lui uman au fost primite cu ma­­­re interes în toată­,, lumea. El­­a arătat că lipsa sau micşorarea procentajului de Crom în orga­nism are o influenţă negativă a­­supra funcţionării inimii. Este in­teresant de subliniat, a declarat el, că lipsa cromului se datoreşte consumului de zahăr rafinat şi a făinurilor trecute prin transfor­mări speciale. S-a observat că lo­cuitorii din ţările unde de obicei se folosesc zaharuri brute şi făi­nuri nerafinate, bolile coronarie­ne sunt mult mai puţin răspân­dite. NU ORICE FEL DE MUZICĂ... Despre delfini, aceste animale simpatice şi inteligente, se poves­tesc tot mai multe întîmplări, ca­re de care mai interesante, Zippy — unul din pensionarii unei gră­dini zoologice din California — are o mare pasiune pentru mu­zică. Uneori renunță la joacă, la mîncarea preferată, pentru a as­culta muzică la... cască! De sub­liniat că delfinul Zippy nu ascul­tă orice fel de muzică, sau ori­care cîntăreţ sau cîntăreaţă. Cînd i se pune la magnetofon cîntărea­­ţa preferată, este In stare să se delecteze ceasuri întregi cu casca la urechi... „KARDIOMOBILUL“ Un nou vehicul denumit „Kar­­diomobil" a fost prezentat zilele acestea presei din Zürich. Este vorba de un automobil construit special pentru cazuri extrem de urgente (infarcturi şi alte boli de inimă), fiind echipat cu tot ce trebuie pentru a menţine în viaţă pacienţii pînă la spital. Și în această vară la Reci nuferii... Foto : A. BARTHA Primele medalii pentru agricultură Cu ocazia organizării expoziţii­lor agricole de la Fălticeni şi Bu­cureşti, în anul 1864 (primele din ţara noastră), domnitorul Cuza a împărţit, personal, medalii produ­cătorilor evidenţiaţi prin calita­tea cerealelor, legumelor şi vi­telor prezentate. Aceste medalii erau din argint şi aramă, aveau 58 de mm în diametru şi purtau următoarele inscripţii. Pe avers : Alexandru loan I. principele României 1864. Pe revers : Expoziţiune de ar­­ticultură şi apicultură în Bucu­reşti — Onoare şi încurajare a­­griculturei şi industriei 1864. In afară de inscripţii de avers se afla chipul domnitorului iar pe revers o cunună din coardă de viţă, cu struguri şi cu foi de laur şi stejar, întreruptă în patru locuri de patru medalioane : un buchet de flori (sus), un pepene, o pară şi două nuci , un ciorchi­ne de strugure (în părţi), iar jos un stup. Cîteva din aceste medalii s-au păstrat şi se află în colecţia cabi­netului numismatic al Academiei Bibliotecii Republicii Socialiste România. Deşi pare de necrezut, specialiştii au ajuns la concluzia că cea mai ma­re reptilă cunoscută as­tăzi, crocodilul, face mai multe victime omeneşti decit leii, tigrii, pante­rele şi şerpii la un loc Numai in Africa, numă­rul băştinaşilor ucişi de crocodili este de aproa­pe o mie de persoane pe an, în majoritatea fe­mei şi copii. Destul de răspindit in Africa Centrală şi de Sud, in Asia, in insulele tropicale ale Pacificului, în nordul Australiei şi chiar in America Cen­trală şi de Sud, preferă fluviile care curg incet,­riurile, lacurile conti­nentale şi mlaştinile Spre deosebire de miş­carea sa greoaie pe us­cat, în apă, crocodilul este iute ca argintul viu Are şi „voce“ care se aseamănă cu un zgomot, indepărtat de tunet sau produs de rostogolirea unei tobe mari. Răgetul straniu şi puternic al li­nei colonii de crocodili seamănă groază printre vieţuitoarele din jur. A­­nimalul este­ foarte vo­race, are nevoie de mul­tă hrană şi mănincă ori­ce, chiar şi obiecte me­talice de 10—15 cm, lun­gime. Armele sale ele te­mut sunt fălcile puter­nice înzestrate cu dinţi ascuţiţi şi coada im­en­să. Lovitura cozii croco­dilului este atit de nă­­praznică incit poate o­­mori o antilopă. In mod obişnuit cro­codilul îşi aşteaptă vic­tima aproape ele supra­faţa apei, de unde se a­­runcă pe nesimţite asu­pra ei, apucind-o cu ma­xilarele sale necruţătoa­re, îşi urmăreşte prada, cu ochii şi nasul situa­te deasupra apei, ca pe­riscopul unui submarin — vede totul fără să fie­ văzut. Vederea crocodi­lului este extraordinară, datorită ochiului dotat cu mii de faţete, ceea ce ii permite să capte­ze maximum de lumină şi-i asigură o percepţie vizuală excelentă sub apă, chiar şi noaptea. Siesta şi-o face de obi­cei pe plajă, und­e este şi atacat de băştinaşi pentru a-i obţine pielea care se comercializează convenabil in multe părţi. Dantura crocodi­lului are o miraculoasă capacitate de regenerare. Dacă-şi pierde cumva un dinte, ii creşte ime­diat altul la loc, şi a­­cest proces durează toa­tă viaţă. Există nume­roase specii de crocodili, insă cel mai cunoscut este cel din Nil, lung de 6 metri. Femela acestei specii depune 60—70 ele ouă, lungi de 8 cm, un nisip sau praf, unde se clocesc singure în trei luni. Oamenii consumă cu plăcere aceste ouă, care­ au gust specific de peşte. Se foloseşte adesea ex­presia „lacrimi de cro­codili“. Cărui fapt ii co­respunde ea? Legendele vechi susţineau, că in e­­poca ouatului, crocodilul femelă fiind mai greoi in mişcare, recurge, la un vicleşug pentru a-şi procura hrana. Aşezin­­du-se pe malul apei şi prefăcîndu-Se că suferă, varsă lacrimi pentru a înduioşa victimele pe care apoi le devorează. De fapt, crocodilul nu lăcrimează decit atunci cină mănincă, glandele sale lacrimale secretînd în acelaşi timp cu cele salivare. F.­LORIN Microenciclopedie CROCODIL Ceramică veche din muzeul şcolii generale din Zăbrătău. 1 Sfaturi cosmetice „Pielea constituie supa­pa de siguranţă a ma­­şinei umane“. MARIE CURIE Soarele de aprilie este o sur­să de pistrui şi pete. Vom în­cepe deci tratamentul preven­tiv şi curativ al pistruilor şi al petelor, folosind creme, lo­­ţiuni şi măşti decolorante. O mască pentru tenul pătat se poate face din : 1 lingură tărîţe de grîu ; 10 gr drojdie bere, — se amestecă cu zeamă de lămîie pînă se formează pasta necesară. Masca se men­ţine 15 minute. Spălaţi-vă faţa cu o infuzie de suc, preveniţi apariţia pistruilor. Combaterea asteniei de pri­măvară se realizează prin res­pectarea orelor de somn. Un somn bun este un mijloc efi­cace de înfrumuseţare. Som­nul reconfortant se realizează dormind într-o cameră bine a­­erisită. Pentru vitaminizarea orga­nismului se recomandă consu­marea legumelor, fructe­lor proaspete precum şi sucuri de fructe. Nu vom neglija exerciţiile de gimnastică şi şedinţele de vibromasaj pentru a ne men­ţine supleţea şi tonusul mus­cular. ELIZA FOT­O ORIZONTAL: 1. Cel de fotbal se reia din nou — Mircea Nea­­gu; 2. Echipa din Tîrgu Mureş — In sfîrşit, campion — Ciori; 3. Se mîndreşte cu F.C. Argeş — „23 August“ din Bucureşti; 4. Ion Ghiţulescu — Diminutiv — Iar fotbal; 5. Marchează terenul — A ridica balonul; 6. Minge zvîrlită de la tuşă — Prenumele fotbalis­tului Ionescu de la Petrolul; 7. Final de campionat — Cînd „Tractorul" a­­ieşit pe teren ; 8. Luaţi pe talpă — Rumegător din Tibet; 9. La intrare pe teren — Din nou... fotbal — Fotbalist di­­namovist; 10. In careu — Publi­­caţie anuală; 11. Teren — A pîrî­i; 12. Chemaţi în lotul naţional. VERTICAL: 1. Conducătorul e­­chipei — Mutaţi la poartă; 2. E­chipe care, nu au frica retrogra­dării — începe repriza; 3. Final de partidă, dramatic — A trage la poartă — Pronume; 4. Avînt — Agăţătoare; 5. Oraş moldovean unde activează C.S.M.S., ulterior Politehnica — Competiţie fotba­listică de masă — Atac finalizat; 6. A­dresa pe teren — Diviziona­ra C din Cîmpina; 7. Timpuri... echipă de fotbal din Bucureşti — înaintaşi; 8. începe anul fotbalis­tic — Neţi — Cam­ara pe extrema dreaptă; 9. Egalitate nedorită — Actor din Bucureşti; 10. Siguran­ţe în joc — Sfîrşit de repriză; 11. De prin părţile „Farului“ — A­­fiş fotbalistic; 12. Antrenorul na­ţionalei noastre — Ion Ionescu. C. DUMITRU ANUL V Nr. 609 I Liszt în România)­ ­ încă din pragul secolului i 1 trecut, ţara noastră a început’ I să atragă atenţia marilor vir-) ) tuoşi europeni, care au incluşi i în turneele lor şi centre cai 1 Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu,) ) Cluj, Timişoara, Galaţi, Brăi-\ ^ la, Arad. După violoncelistul­­ I Bernhard Romberg și pianis-' | tul Leopold Mayer, personali-\ \ tatea artistică cea mai repre-i­­­zentativă care a poposit pel­­ meleagurile Valahiei și Mol-) \ daviei a fost compozitorul și­­ pianistul Franz Liszt. I Turneul său a Început în I 1 ziua de 1 noiembrie 1846 la ls [ Timișoara, incheindu-se la 17 . iulie 1847 la Galaţi. ) J Oraşele în care a con- ( \ certat erau de fapt principa- 1 1 lele centre muzicale­ ale vre- î 1 mii: Timişoara, Arad, Lugoj, i V Sibiu, Cluj, Aiud, Bucureşti şi I \ Iaşi. ) J Programele, au cuprins pie- \ e se de virtuozitate de Frédé- L ) ric Chopin, Carl Maria von / i Weber, Listz, transcripţii de) 1 pe liedurile lui Franz Schu­­i­­­bert ş.a. De remarcat că nu l­e lipseau prelucrările din folclo- ) • rul maghiar, iar la Iaşi, a im-1 1 provizat pe temele populare ) ) româneşti din Uvertura mol- ^ I davă de Alexandru Flechten- 1 ' macher, stirnind entuziasmul 1 ) auditorilor din noul teatru de­­ l la Copou. l 1 Prezenţa lui Franz Liszt tril ) ţara noastră a fost marcată )­­ nu numai de elogioase cronici \ 1 muzicale publicate în presa ! 1 bucureşteană şi ieşeană, ci şi­­ \ de alte preţioase mărturii. S-a­u I întilnit cu vestiţii lăutari Bar-1 / bu Lăutaru şi Nicolae Picu, /­­­ele la care a notat cîteva me-­­ i lodii populare ce­ le-a introdus i 1 apoi în Rapsodia română pen- 1 i tru pian. Cărturarii Iancu Vă- 1 ^ căresc­u, Dimitrie Gusti, Gheor-­i­­­ghe Asachi i-au dedicat poezii i ' omagiale, iar pictorul Carol) \ Popp de. Szathmâry i-a schi-­­ 1 tat portretul. Vizita lui Liszt în i / România a avut un ecou atit / ) de puternic în lumea muzica-­­ t lă a timpului, incit nu după \ 1 mult timp afişele noastre au 1 ) semnalat prezenţe la fel de 1 \ prestigioase: Johann Strauss \ i Sigismund 'Thalberg, Camillo d ' Sivori, Pablo Sarasate, Adeli- * \ na Patti ș.a. \ s

Next