Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)

1972-04-08 / nr. 609

Colectivul I.I.L. „Localprod“ poate şi trebuie să-şi îndeplinească integral sarcinile de plan Cuprinşi încă de febra încheie­rii primului trimestru al anului, salariaţii întreprinderii de in­dustrie locală „Localprod" din Sfîntu Gheorghe, încearcă să-şi sincronizeze forţele pentru ca actuala etapă de producţie, a doua din anul acesta, să le aducă rezultate mai convingătoare. De ce ? Pentru că, bilanţul primului trimestru, în ciuda unor eforturi suplimentare, nu le poate onora calitatea de angajaţi ai unei uni­tăţi socialiste. Cu toate că pro­ducţia marfă a fost realizată în proporţie de 100 la sută, iar sarcinile de export au fost înde­plinite şi chiar depăşite cu 5 procente, întreprinderea a rămas deficitară pe primul trimestru la indicatorul producţie globală. Secţia care aruncă umbră pe fir­ma unităţii este cea de confecţii metalice, cu toate că nu se poate­­acuza o incompetenţă profesio­nală ori lipsa de conştiinţă a muncitorilor.ce lucrează în colec­tivul amintit Motivele sînt cu totul altele. Consemnate în discuţiile cu dife­riţi factori din întreprindere, le prezentăm, succint, în rîndurile de mai jos. — E adevărat, relatează Béla Jozsa, şeful secţiei, noi nu ne-am realizat sarcinile de plan, la indi­catorul producţie globală. Cei­lalţi indicatori i-am realizat şi unii chiar i-am depăşit. Marea cauză a situaţiei deloc convena­bile este neritmicitatea producţiei în primele luni din trimestrul I şi aceasta datorită lipsei unor materii prime şi materiale cum ar fi: vopsea lovitură de ciocan, ţeava pentru scaune pliante, şu­ruburi de lemn, nituri, materiale laminate şi altele. La aceasta se adaugă şi nerealizarea număru­lui mediu scriptic de salariaţi. In luna martie de exemplu, am lucrat cu mai puţin de 60 de oa­meni, faţă de plan. In ceea ce priveşte producţia trimestrului actual, am demarat mai bine. Pentru luna aprilie, deja avem asigurate toate contractele, şi din primele zile înregistrăm un sensibil avans de producţie. — Trebuie să recunoaştem, a­­firmă strungarul Jenö Dobricza, secretarul organizaţiei de partid, că în secţie avem mulţi oameni bine pregătiţi profesional, con­ştienţi. Dovadă e că în luna mar­tie, lună în care aprovizionarea a fost „pe fază"*, productivitatea muncii pe cap de salariat a fost depăşită cu 20 la sută. Un lucru e cert, atunci cînd avem ce lucra, producţia se poate realiza în con­diţii bune. La secţia croitorie am discutat cu Josif Katona, şeful secţiei cor­turi şi croitorie. „ Primele luni ale anului au înregistrat un ritm normal de producţie deci şi sarcinile de plan s-au realizat conform grafi­celor .Cît priveşte trimestrul II, situaţia actuală ridică serioase semne de întrebare. La secţia de corturi avem asigurate materia­lele necesare doar pînă la 22 a­­prilie, iar , la secţia de confecţii la unele sortimente sîntem defici­tari chiar şi la ora actuală. De aceea am fost nevoiţi să restruc­turăm producţia şi în consecinţă MIRCEA BORDA (Continuare in pag a 3-a) i la Sfîntu Gheorghe ! ÎS-a dat în folosinţă! ! Complexul­­ comercial­­ din zona gării . Oraşul reşedinţă de judeţ îşi îmbogăţeşte pe zi ce trece pei­sajul urbanistic cu noi edificii aparţinînd de domeniul social cultural sau economic. Se înal­ţă noi blocuri de locuinţe, se construiesc noi fabrici sau sec­ţii de producţie, drumuri, se ef­­fectuează multiple lucrări de modernizare. Reţeaua comer­cială este şi ea angrenată în acest vitalizator flux înnoitor. Iată o noutate de „ultimă o­ră'' ! ieri a fost dat în folosinţă un modern complex comercial situat în zona gării oraşului Sfîntu Gheorghe aparţinînd O.C.L. mixt. Complexu­l cu o suprafaţă comercială utilă de 650 m.p. desfăşurată pe două nivele — parter şi parţial un etaj, este compus din i mgazin alimentar ş­i autoservire, ma­gazin de pîine, magazin­ele des­facere a mezelurilor şi produ­selor lactate, iar la etaj func­ţionează un raion cu articole de menaj, porţelanuri, sticlărie şi fierărie şi un raion ce va e­­feri articole de tricotaje şi ga­lanterie. Tot, în cadrul complexu­lu com­­ecial urmează să şi ofere nu peste mult timp serviciile, o farmacie şi un magazin de legume şi fructe. Prin amplasarea şi functio­­nalitaţile­ sale, noul complex comercial acoperă un gel din regr­­a comercială, a zonei gă­rii oraşului Sfîntu Gheo­rhe, zonă cu un interes trafic de circulaţie, contribuind astfel la îmbunătăţirea substanţială a aprovizionării popular­­i din această parte a oraşului, a ce­lei aflate în tranzit. Felicitînd pe constructori pentru edifica­rea acestui modern complex, şi pe O.C L. Mixt pentru mo­dul reuşit în care a asigurat mobilarea şi amenajarea aces­tuia, nu ne rămîne decit să u­­răm vizitatorilor „cumpără­turi multe, în timp scurt*’, iar colectivului de vînzători din noua unitate „în condica de sucesiv să fie numai... feli­citări. H. R. t r Cariera ele piatră Malnaș , Minerul Ferenc/. György pregătind nouă pușcare. Cunoscînd realităţile cultu­rale ale Zăbalei ca valoroase, îl întrebasem cîndva pe direc­torul căminului cultural, Cva­­si Ludovic, care ar fi expli­caţia acestora, „cheia succesu­lui“, cum se obişnuieşte să se spună. „Cum să nu iasă bine lucrurile — îmi răspunsese — cînd te sprijină oameni ca me­dicul Mihnea Dudescu, directo­rul şcolii Bartos Jeno, profe­sorul Vass Dezideriu şi atîţia alţi oameni cunoscuţi şi apre­ciaţi in întreg judeţul. Aţi pu­tea scrie despre ei. Merită“. Asta şi facem în aceste rînduri încereînd însă nu schiţe de, portret ci analiza eforturilor acestor oameni pasionaţi, com­­­n­cretizate în aportul pe care şi-l aduc în colectivul de con­ducere a activităţii căminului cultural. Fiind condusă ■ de un consi­liu (11 membri) şi un activ de 25 de membri, activitatea că­minului cultural se bucură de o organizare foarte bine gîn­­dită, ea incluzînd practic toa­te forţele culturale ale comu­nei , organele locale de partid şi de­ stat, conducătorii unită­ţilor economice, organizaţiile de masă şi obşteşti, intelec­tuali din comună, alţi activişti culturali.­ Rolul acestei condu­ceri este nu numai cel al ini­ţiativelor de principiu ci şi cel de organizator şi­ conducător al întregii activităţi culturale. Astfel, nu există practic nici o acţiune culturală, fie ea cît de „neînsemnată“ fără ca cel pu­ţin 3—4 dintre membrii să nu­­ fie de faţă, participînd efect­­ la buna ei desfăşurare­ .Toate propunerile venite din rîndul sătenilor sunt luate în seamă şi amănunţit discutate de con­siliul de conducere. Prin inter­mediul critiei de scrisori a că­minului cîţiva tineri propu­neau conducerii căminului, organizarea unor duminici, ale tineretului. Propunerea a fost imediat discutată. Au fost nu­miţi responsabilii acestei acti­vităţi periodice, s-a stabilit profilul şi natura manifestări­lor cultural-educative destina­te special tinerilor. Aceeaşi receptivitate la nou caracteri­zează atitudinea colectivului de conducere şi cînd este vor­ba de propuneri venite din rîndul membrilor, lui, sau ai activului. Astfel a fost prompt transpusă în fapt propunerea profesorului Ion Hagiu, de a fi organizat un cerc foto pe lîngă căminul cultural, sau aceea a vicepreşedintelui consiliului popular comunal, Mészáros Ştefan de a dota cluburile ti­neretului şi căminul cultural cu fondurile rezultate din munca patriotică a tinerilor. Ultima iniţiativă discutată şi aprobată de consiliul de con­ducere, se referă la înfiinţa­rea a două cercuri menite să valorifice tradiţiile folclorice locale­­, unul de sculptură în lemn, din care să facă parte, printre alţii, artizani price­puţi ca Dea­k Bela, Barabas Jombor, Dernes Iosif, Szőke Ludovic, şi altul de cusături şi broderii populare la care să participe cusătoare foarte cu­ IOAN DRAGAN (Continuare in pig. a 3-a) _1 In conducerea căminului cultural Răspunderea colectivă-garanţia eficientei activităţii culturale Se asfaltează noi drumuri In vederea modernizării re­ţelei de drumuri, după cum ne comunică Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri, în aceas­tă perioadă continuă în ritm susţinut lucrările pregătitoare pentru asfaltarea unor dru­muri de interes judeţean. Ast­fel, se lucrează la drumurile Baraolt — Vîrghiş, Micfalău — Băţanii Mari, Sfîntu Gheorghe — Valea Crişului, Sfîntu Gheorghe — Vîlcele, Covasna — Zagon, Sînzieni — Poian, Catalina — Vlătuica, Drumul naţional nr. 12 — Ghidfalău şi Drumul judeţean nr. 121 — Ghelinţa. Nu peste mult timp la aces­te căi rutiere vor începe și lu­crările de asfaltare. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Programul naţional de dezvol­tare a zootehniei pe perioada 1971—1975 şi pînă în 1980, este susţinut de o serie de măsuri ela­borate recent în scopul de a crea condiţii favorabile asigurării ba­zei materiale necesară creşterii rapide şi substanţiale a efective­lor de animale. Astfel, legea cu privire la or­ganizarea şi folosirea raţională a resurselor de nutreţuri reglemen­tează reducerea consumului de furaje concentrate şi prevede o creştere a ponderii nutreţurilor de volum în raţia animalelor. Po­trivit acestei legi, nutreţurile su­culente, fibroase şi cele grosiere vor trebui să ocupe un loc pre­ponderent în structura raţiilor furajere atît la bovine cit şi la ovine. Ca o completare firească apa­re legea nr. 8 cu privire la or­ganizarea, administrarea şi folo­sirea pajiştilor, loturilor zooteh­nice şi semincere precum şi a staţiunilor comunale de montă Se legiferează măsurile concrete ce se impun a fi luate de fiecare deţinător de pajişti, de fiecare crescător de animale, în scopul sporirii producţiei de masă verde la hectar, pentru folosirea aces­tor nutreţuri în proporţie spo­rită în hrana animalelor. Anul acesta, sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, organele agricole au declanşat o amplă acţiune de curăţire a pă­şunilor şi pajiştilor, care a cu­prins întregul judeţ şi care este capabilă să remedieze o bună parte din neglijenţele anilor tre­cuţi. Pînă în prezent s-au curăţit peste 18.000 hectare pajişti natu­rale, d­in care numai în coopera­tivele agricole de producţie peste 15.400 hectare. Cifrele confirmă poziţia sănătoasă pe care au o sarcină de mare răspundere a unităţilor agricole luat-o conducerile C.A.P. faţă de aceste rezerve interne. Dintre coo­perativele agricole de producţie care au acordat o atenţie mai mare acestor acţiuni, amintim! Aita Mare, care a curăţit peste 800 hectare, Băţanii Mari şi­ Bi­­borţeni — peste 300 hectare, Bo­­doc — peste 580 hectare, Covas­na — 380 hectare, la care putem adăuga cooperativele agricole din Lunga, Boroşneul Mare, Sfîntu Gheorghe, Sînzieni. Dintre consi­liile populare care au obţinut re­zultate bune în această acţiune menţionăm: Barcani, cu peste 500 hectare, Intorsura Buzăului — 460 hectare, Sita Buzăului — 450 hectare, Lemnia — 470 hectare, Băţanii Mari şi Dobîrlău. Pînă în prezent s-a şi fertilizat, o su­prafaţă destul de mare. Numai întreprinderea judeţeană de exe­cutare a lucrărilor pentru îmbu­nătăţirea şi exploatarea pajiştilor (I.E.L.I.E.P.), a fertilizat în aceas­tă primăvară peste 4.300 hectare, la care se mai adaugă încă 4.500 hectare fertilizate de­ cooperative­le agricole de producţie. Aceste două lucrări vor asigu­ra o suprafaţă mai mare pentru păşunat, iar păşunile vor avea o cantitate de masă verde substan­ţial sporită faţă de anii prece­denţi şi de o calitate superioară. Dintre cooperativele agricole de producţie care au manifestat o mai mare receptivitate la con­tractarea lucrărilor de fertili­zare ori I.E.­M.E.P. şi a căror lu­crări sunt deja executate, amin­tim cooperativele agricole de pro­ducţie Băţanii Mari — 621 ha, Lunga — 300 ha, Bicsad — 203 ha, Sînzieni — 162 ha, Sfîntu Gheorghe — 167 ha, Zagon — 147 ha și Zăbala — 135 ha, precum și consiliile populare din Sînzieni — 465 ha, Ojdula­— 300 ha, Bo­­doc — 155 ha, Barcani — 127 ha, Intorsura Buzăului — 114 ha, Tîrgu Secuiesc — 119 ha, Breţcu — 120 ha etc. Aceste lucrări s-au executat în condiţii bune şi la momentul potrivit, în speranţa că vom primi un plus de umiditate, vom avea asigurate suprafeţele de păşune ale judeţului cu masă Ing. ELVIN DRAGAN, Director I.E.L.I.E.P. (Continuare în pag. a 3-a) H M La C.A.P. Tîrgu Secuiesc se plantează salată . In fotogra­fie : cooperatoarele Albert Ro­zália, Toth Ilona, Mária An­­ drásné, Szabó Zsuzsána. Foto : A. BARTHA Pionieri din judeţul nostru la Festivalul republican de teatru Duminică, 9 aprilie 1972, va avea loc, la Bucureşti, fa­za republicană a Festivalului de teatru pionieresc. Judeţul Covasna va fi reprezentat de unitatea de pio­nieri a Şcolii generale din Hăghig, câştigătoare a fazei jude­ţene, care va prezenta cu această ocazie, montajul literar­­muzical „Dan, căpitan de plai“. Solilor teatrului pionieresc din judeţul nostru, care au fost pregătiţi de comandantul — instructor Alexandru Go­­jai, le urăm un călduros succes. Anul V Nr. 609 SÎMBÂTÂ, 8 aprilie 1972 4 pagini 30 bani Convorbirile recapitulative în învăţămîntul de partid de la sate­­in miezul celor mai arzătoare probleme ale colectivităţii AIii pag. a 8 Cifra - metaforă Am auzit adesea afirmaţia că cifrele sunt seci că, fiind semne, ele numesc (cel puţin intr-un plan abstract) o co­municare mult prea directă, în­cărcată de sensuri doar pentru „iniţiaţi“ in domeniul respec­tiv... ...Şi-am avut curajul să a­­daug la impăienjenirea de cla­sificări o ,,specie“ nouă de ci­fră : CIFRA—MET­AI­ORA, cea care are primul termen pus la dispoziţia voastră (îl citim, îl auzim), iar pe cel de-al doilea năpădit de concret, învieţuit de realitate, cu germeni în mai bine şi-n mai mult... ■ ... „Zădărim“ cifra despre ju­deţul nostru. „In anul 1971, in­­numai 30 de zile am produs cît se producea in întregul an 1938“ ; „în anul 1950, produc­ţia industrială pe cap de lo­cuitor era de 1.325 lei, pe cind în 1971, ea depăşea 10.000 lei; între anii 1961—1965, investi­ţiile realizate pe cap de locui­tor erau de 3.814 lei, pe cind in actualul cincinal, această sumă va fi de 20.000 lei !“; „. .. pînă in anul 1975, numă­rul salariaţilor din industria judeţului va creşte la circa 52.000...“. Cifre, comparaţii. Drum­uirea înspre lumina mai curată este marcată prin sem­ne, dar ea poate fi şi comenta­tă... ...„Investim zilnic 1.800.000 lei...“ ... Mă-ntilnesc cu prietenul meu, economistul, care-mi „traduce". — Asta înseamnă că, pină la sfîrşitul ciincinalului, se vor înălţa 14 obiective industriale noi, peste 6.300 apartamente, școli, cămine de zi, case de cul­tură, hoteluri, magazine ... Investim, aşadar, aproape două milioane pe zi ! Părăsesc calculele, renunţ la „materia abstractă“ a cifrelor pentru a-nţelege semnificaţia năpădi­tă de concret, învieţuită de rea­litate, cu germeni nu mai bi­ne şi-n mai, mult... Investim bani, dar, odată cu glasul pre­cis al cifrelor, se-ngină efor­tul şi împlinirea, eşecul trecă­tor şi bucuria oamenilor. Aşa­dar, credinţa în lumina de azi şi de dincolo de ani, umani­zează calculele, le dă substan­ţa înălţării spre albastru a be­tonului unit cu fierul şi sticla, certitudinea intimităţii că­minului nostru, înavuţirea de prin „talgerele lui Mercur“, puterea înţelepciunii dintre pa­ginii de carte, putinţa zvicnirii din bob adormit sub ţârînă... Îmi aduc aminte spusele sim­ple ale unui muncitor de la Fabrica de ţigarete : „Angaja­mentele de plan pot şi trebuie realizate. Iar noi, care ş­i a­­ceastă adunare le-am discutat, trebuie să muncim bine. Pen­tru că, dacă noi muncim, prost, asta va însemna că fabrica lu­crează prost. Şi-aşa ceva nu se poate !...“ Cifrele sunt, deci, ale oamenilor. Măsurindu-şi vrerea, şi puterea ei cintăresc cifre, le dau conţinut real, vi­ (Continuare in pag. a 3-a) jg li.\N GIUREA - i i i ininiRiniviHiHininiHiisil » i 1 i Ii 1 i ________ î REALITATEA MAGAZINELOR singurul criteriu al aprovizionării chibzuite Un raid, recent întreprins de redacţia ziarului nostru prin uni­tăţile­ de desfacere ale cooperaţiei­­de consum din judeţ, demonstrea­ză că la­ dispoziţia cumpărători­lor se află un bogat fond de mar­fă, menit să satisfacă cele mai exigente cerinţe. Notăm abunden­ţa de mărfuri, atît alimentare, cît şi industriale, în marea majorita­te a unităţilor de desfacere. To­tuşi, în unele unităţi, puţine la număr, găsim în rafturi numeroa­se „goluri“, care cam dau bătăi de cap cumpărătorilor. Care să fie cauza ? Am fost tentaţi, la prima­­ vedere, să concluzionăm, că unele lipsuri din reţeaua coo-o­peraţiei de consum sunt generate de repartizarea nejudicioasă a fondului de marfă. Să­­pornim pe această pistă : ideea ne-a fost su­gerată de cîţiva preşendinţi şi merceologi a unor cooperative, în unităţile cărora nu se găsesc pro­duse, mult solicitate de cumpără­tori. Nu e mai puţin adevărat, că într-o anumită perioadă pot să lipsească din reţea unele mărfuri, din motive obiective, dar acest lucru se întîmplă rareori şi du­rează foarte puţin timp. Adevă­ratele cauze ale lipsei de mărfuri, trebuie căutate în slaba activita­te a conducerilor unor cooperati­ve, precum și a merceologilor a­­cestora. Argumente ? Spre exem­plu, în magazinele din zona In­torsurii Buzăului, lipsesc unele mărfuri care se găsesc în depozi­tele I.J.E.COOP. Deseori, preşe­dintele cooperativei, tovarăşul A­­lexandru Petre, după cum ne pre­cizează tovarăşul Zoltán Lurtz — director comercial I.J.E.COOP., nu participă la şedinţele cu preşedin­ţii de cooperative, cînd se reparti­zează fondul de marfă. De ase­menea, merceologii nu vizitează unităţile din subordine, pentru a vedea „pe viu“ lipsurile ca şi de­pozitele centrale, şi astfel din a­­cest imobilism nu au de suferit decît cumpărtorii. O vit­ă în a­­, acest­­sens o are şi conducerea U.J.C.C. (preşedinte Ştefan Ma­the), deoarece de mult timp se cu­­n­oaşte această situaţie şi nu s-au luat decît măsuri timide, de natură să încurajeze lipsa de preocupare a factorilor ce răs­pund de bun­a aprovizionare a zo­nei întorsurii Buzăului. Să exemplificăm. In luna ianua­rie, la sesizările ziarului nostru privind lipsa unor produse din u­­nităţile de desfacere din această zonă, tovarăşul Ştefan Mathe, s-a­­deplasat personal, împreună cu­­ cîţiva şefi de serviciu la Intorsu­ra Buzăului, cu care ocazie a con­­statat cele sesizate, luînd măsuri D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a)

Next