Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-01 / nr. 885

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VA Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Deschizînd lucrările şe­dinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adop­tată în unanimitate : 1. Informări privind aplica­rea măsurilor stabilite de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1972, referitoare la pre­gătirea condiţiilor necesare în­deplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta infor­mări : Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministe­re şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economi­ce şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu pri­vire la înfiinţarea, organiza­rea şi funcţionarea Curţii Su­perioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret pri­vind înfiinţarea şi funcţiona­rea Consiliului pentru proble­mele organizării economico­­sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dez­voltarea construcţiei de locu­inţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case propri­etate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind ad­ministrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu­ privire la îmbunătăţirea or­ganizării şi retribuirii muncii­ în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de con­ducere şi îmbunătăţirea struc­(Continuare în pag. a 4-a) Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la îm­plinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluţionare : realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare şi crearea partidului ei unic, mar­­xist-leninist. Ţinînd seama de importanţa excepţională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea re­voluţionară a societăţii şi victo­ria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, in cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al parti­cularităţilor dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluţionare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare şi al creşterii rolului ei in viaţa politică a ţă­rii. Lichidarea sciziunii din rîn­­durile mişcării muncitoreşti, rea­lizarea unităţii politice şi orga­nizatorice a proletariatului, crea­rea unui puternic partid politic de avangardă în stare să condu­că lupta tuturor celor ce mun­cesc împotriva exploatării şi asu­pririi, pentru libertate şi drepta­te socială, a fost un vechi dezi­derat al militanţilor revoluţio­nari, al luptătorilor pentru pro­gres social din România. Intrînd in arena luptelor sociale împo­triva regimului burghezo-moşie­­resc, clasa muncitoare a simţit încă de la început nevoia de a-şi strînge rîndurile şi de a acţiona unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspiraţia spre unitate s-a afir­mat cu deosebită tărie, în special in momentele grele ale luptei revoluţionare, în perioadele de în­fruntare deschisă cu clasele ex­ploatatoare, pentru salvgardarea libertăţilor şi drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru in­teresele supreme ale naţiunii. In numeroase acţiuni de cla­să, in marile lupte sociale şi politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moşieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă in­tre comunişti şi socialişti, între organizaţiile sindicale, pe o plat­formă politică comună. Această colaborare s-a accentuat in preajma celui de-al doilea răz­boi mondial, în lupta antifascis­tă, împotriva dictaturii antones­­ciene, a înrobirii ţării de către Germania nazistă şi a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistenţa împotriva politicii fasciste au impus dez­voltarea tot mai largă a acţiuni­lor unite ale mişcării muncito­reşti, conlucrarea tot mai strîn­să a Partidului Comunist cu Partidul Socialist şi Social-De­mocrat, în condiţiile dezvoltării acti­vităţii revoluţionare, ale luptei patriotice, antifasciste, din Ro­mânia, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanţă istorică în viaţa poporului nostru, când erau la ordinea zilei pregătirea şi organizarea insurecţiei armate naţionale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militare­­fasciste, pentru ieşirea României din războiul antisovietic, întoar­cerea armelor împotriva Germa­niei fasciste şi alăturarea ţării de forţele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringenţă realizarea mai fermă a unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate impe­rioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Mun­citoresc între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Demo­crat, în jurul căruia s-au coali­zat apoi, intr-un timp extrem de scurt, toate forţele democratice, patriotice, antifasciste ale între­gului popor, în vederea asaltului decisiv împotriva dictaturii mi­­litaro-fasciste şi a cotropitorilor germani, pentru salvarea naţio­nală. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a consti­tuit clasa muncitoare unită, a fost condiţia sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării ţării în condiţiile favorabile ale victoriilor strălucite obţinute de Armata Sovietică, de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat să joace un rol esen­ţial şi in perioada care a urmat eliberării ţării, în unirea efor­turilor clasei muncitoare, ale în­tregului popor pentru participa­rea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a Româ­niei şi zdrobirii definitive a Ger­maniei hitleriste, pentru desfăşu­rarea victorioasă a marilor bătă­lii politice în vederea democrati­zării ţării, înfrîngerii împotrivi­rii claselor exploatatoare şi izo­lării partidelor politice reacţio­nare, pentru cucerirea puterii în stat şi transformarea pe cale re­voluţionară a societăţii româ­neşti. In focul acestor lupte a­­prige s-a întărit şi consolidat tot mai puternic unitatea de acţiu­ne a clasei muncitoare, a comu­niştilor şi social-democraţilor. A­­ceastă unitate se manifesta atît în marile acţiuni politice de ma­să care au avut loc in perioada respectivă, cit şi în cadrul gu­(Continuare în pag a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dispunem de 179,008­­ hectare de pAduri, mei mult de 16 la suta din suprafeţe judeţului ! Congresul al X-lea al partidu­lui, ca şi Conferinţa Naţională a P.C.R. a trasat silviculturii sarcini deosebit de importante, accentul punîndu-se pe aspecte­le calitative, generatoare de o e­­ficienţă superioară. Se impune a se arăta cu claritate că în dez­voltarea silviculturii trebuie să se aibă în vedere creşterea func­ţiilor sociale, de protecţie a me­diului înconjurător şi că silvi­cultura are de produs, nu orice fel de masă lemnoasă, ci numai cea care să corespundă cu cerin­ţele industriei­­ de prelucrare mecanică şi chimică . In acest an, în judeţul nostru se vor împăduri peste 2.000 hec­tare, faţă de 1.600 hectare cit prevede planul cincinal. Demn de remarcat, este faptul că­­ se impune­­ intensificarea instalării culturilor speciale producătoare de lemn de celuloză, în sensul lărgirii ariei pe care se pot e­­xecuta astfel de lucrări. Specia­liştii Inspectoratului silvic al ju­deţului Covasna au luat măsuri din vreme pentru crearea cultu­rilor specializate de lemn de ce­luloză, astfel că în acest an se vor împăduri 700 hectare, iar pînă la sfîrşitul cincinalului su­prafaţa acestor culturi va ajunge la 4.360 hectare. Avînd în vede­re avantajele economice ale cul­turilor specializate, ca şi necesi­tăţile mereu crescînde ale in­dustriei de lemn de celuloză, considerăm că suprafeţele prevăzu­te sunt mici faţă de posibilită­ţile judeţului. Astfel, în 1975 se­­ va pune în valoare în judeţul nostru masă lemnoasă pentru ce­luloză în volum de 55.000 metri cubi, în 1980 — 57.000 mc., în anul 2000 — 61.000 mc, iar după această dată dinamica cererii de lemn de celuloză va înregistra o creştere şi mai accentuată. Ce­rerea masivă va fi satisfăcută numai prin extinderea în pro­porţie mare a culturilor specia­lizate, în care se poate aplica un sistem îmbunătăţit de operaţiuni culturale, care să determine un ciclu maxim de producţie între 30 şi 50 ani. La toate aceste a­­vantaje se adaugă şi nivelul scă­zut al cheltuielilor cu efectuarea operaţiunilor culturale. Iată argumente care pledează pentru ca aceste culturi speciali­zate să fie extinse intr-o măsu­ră mai mare, mai ales că se pot amplasa asemenea culturi pînă la o altitudine de 1.200 metri şi pante de 25 grade. In acest scop,, este necesar să se depisteze toa­te suprafeţele apte de a fi plan-In nenumărate rînduri, coloa­nele ziarului nostru au publicat materiale în care erau criticate diferite aspecte din activitatea unităţilor comerciale ale judeţu­lui nostru. Din păcate însă, de foarte mul­te ori, apelurile ziarului nu nu­mai că au rămas fără răspuns, dar nici măcar nu s-au luat mă­suri pentru îndreptarea lipsuri­lor constatate, cu toate că este cunoscută şi arhicunoscută im­portanţa pe care organele de con­ducere din unităţile noastre de comerţ trebuie să o acorde ce­rinţelor, necesităţilor populaţiei. Suntem­ de astă dată în Bar­ca,ni, la magazinul industrial, unde aflîndu-se scopul venirii noastre, mai mulţi cetăţeni ne-au rugat să „punem la ziare cîteva din doleanţele lor privind apro­vizionarea cu mărfuri a respec­tivului magazin. „Încă înainte de începerea a­­nului şcolar, ne spune Octavian Baicu, s-au solicitat (şi comanda s-a făcut) uniforme şcolare pen­tru copii, dar nici pînă astăzi (n.r. 20 februarie) nu se găsesc în magazin. De asemenea, nu în­ţelegem de ce nu se aduc la noi ciorapi de bumbac şi cizme late cu pin şi molid­e specii ce se pretează la condiţiile judeţu­lui nostru. De asemenea, să se ia măsuri pentru a se asigura materialul săditor necesar, pen­tru anii viitori. Suprafaţa de nu­mai 700 de hectare prevăzută a se împăduri în acest an în cul­turi specializate, îşi are expli­caţia şi in lipsa materialului să­­ditor. Totuşi ar fi de dorit, şi sunt posibilităţi, ca şi în acest an să se împădurească mai mult , materialul săditor putîndu-se asigura din regenerări naturale. D. TOMA- de cauciuc, care sunt foarte solid,­citate de cumpărători“. „Datorită faptului că nu se gă­sesc articole de fierărie (potcoa­ve, cuie pentru potcoave, raiuri, sparing­uri etc), suntem­ obligaţi de multe ori să ne deplasăm în­ ţiglă, pentru că ştim că se gă­sesc mai greu, ne spune Iosif Radu, cu toate că ne-ar fi nece­sare, dar să se aducă măcar mai multe sortimente de încălţămin­te, cămăşi etc. De exemplu nu se găsesc nici un fel de pantofi Pădurea—bogăție naturală. Valorificâ­ndo superior, o apărăm Extinderea culturilor specializate— o soluție economică ff. Prestigios bilanţ după două luni de activitate economică Ieri, 28 februarie, colectivul Sectorului de industrializare a lemnului din Covasna, a în­cheiat bilanţul activităţii sala productive pe primele două luni ale anului, cu depăşirea sarcinilor maximale de plan, cu 3,63 la sută. Rod al întrecerii socialiste a celor ce muncesc aici, pen­tru îndeplinirea cincinalului cu 185 de zile înainte de ter­men, prestigioasa realizare se materializează în importante cantităţi de cherestea desti­nată exportului, precum şi în­­tr-o serie de produse nenomi­nalizate contractate cu diferiţi beneficiari din ţară. Printre fruntaşii întrece­rii se numără gateriştii Móricz Lajos şi Ianos Ja­­kabfi, mecanicii Kovács Ka­roly şi Ion Nica ş.a. im mmmtui mm Aprovizionarea şi orarul ma­gazinului industrial din Barcani altă localitate pentru a le pro­cura, cunoscut fiind că ele sunt indispensabile pentru a ne des­făşura activitatea în agricultură. In plus, magazinul nostru este de multe ori închis, nu ştim din ca­re motive“ (Gheorghe Neagovici). „Să nu mai vorbim despre ma­teriale de construcţie, ca ciment, sau ghete pentru copii“. „Pur şi simplu nu putem în­ţelege de ce noi nu putem cum­păra de aici un televizor sau un aparat de radio în rate, cu toate că şi aici sunt salariaţi. De fapt articole de acestea nu se aduc... deloc, iar discuri cu muzică di­versă, nu cred că s-au adus vre­ FMTULUI Iftim SOCIALISTE Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii So­cialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al P.C.R., preşedintele Consi­liului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii So­cialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii So­cialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescari­lor sportivi şi Asociaţiei crescă­torilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii So­cialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Con­siliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste şi a Biroului Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tovarăşi : Dumitru Bălan, preşe­dintele Consiliului judeţean Brăi­la al Frontului Unităţii Socialis­te, Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iu­lian Ploştinaru, preşedintele Con­siliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliu­lui judeţean Prahova al Frontu­lui Unităţii Socialiste, Aldea Mi­­litaru, preşedintele Uniunii Na­ După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unităţii Socialiste au fost luate un şir de măsuri în vederea lărgirii atri­buţiilor organismelor sale, astfel incit consiliile Frontului să-şi poată îndeplini în condiţii cit mai bune rolul şi sarcinile ce le revin în viaţa noastră socială şi politică. S-au obţinut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfăşurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezul­tate nu sunt încă pe măsura aş­teptărilor şi a posibilităţilor pe care le au consiliile Frontului U­­nităţii Socialiste. Consiliile reu­şesc încă în insuficientă măsură să coordoneze şi să unească efor­turile tuturor organizaţiilor com­ponente. Din această cauză exis­tă încă multe paralelisme, se des­făşoară aceleaşi activităţi pe di­ferite linii in timp ce unele pro­bleme rămîn nesoluţionate. De a­­ceea, în proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se are în vedere lărgi­rea în continuare a atribuţiilor şi creşterea rolului Consiliului Na­ţional, al consiliilor Frontului U­­nităţii Socialiste de la toate nive­lurile. In primul rînd, se are în vedere creşterea acestui rol în di­recţia coordonării, pe diferite do­menii, a activităţii desfăşurate de organizaţiile componente ale Frontului. In momentul de faţă trebuie să punem îndeosebi ac­centul pe soluţionarea unor pro­bleme obşteşti, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a for­ţelor organizaţiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferinţa Naţională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei şi ridicării bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. în al doilea rînd, se are în ve­dere o mai bună coordonare a controlului obştesc. Există acum, in această privinţă, o hotărîre, s-au constituit şi comisii care şi-au început activitatea. Proba­bil, in cursul acestui an va tre­bui să facem o analiză a rezul­tatelor obţinute în această pri­vinţă, stabilind ce trebuie făcut în continuare pentru ca organis­mele din domeniul controlului obştesc să-şi îndeplinească în mai bune condiţii rolul pe care î l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activităţii educative şi culturale de masă, ţinînd sea­ma că, practic, toate organismele şi organizaţiile din cadrul Fron­tului Unităţii Socialiste au astfel de preocupări, desfăşoară, in­tr-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înţeles că pentru a ridica eficienţa activi­tăţii educative, în concordanţă cu hotăririle Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine şi să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor facto­rilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea orizontu­lui general de cunoaştere al po­porului nostru. Consider că a­­ceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decit pînă acum a consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, in­clusiv a Biroului Executiv al Consiliului Naţional. Dealtfel, există şi o comisie în această pri­vinţă — comisia pentru răspîn­­direa ştiinţei şi culturii — şi va trebui realmente să dăm un im­puls mai puternic acestei activi­tăţi de primă importanţă pentru Frontul Unităţii Socialiste. In a­­ceastă privinţă aş dori să menţio­nez necesitatea ca Consilul Na­ţional, organizaţiile Frontului U­­nităţii Socialiste să coordoneze e­­fectiv activitatea educativă care se desfăşoară pe teritoriul lor, in­diferent de cei care o organizează. Frontul Unităţii Socialiste trebu­ie să iniţieze ci­ mai multe ase­menea acţiuni, întîlniri şi dezba­teri, care să se desfăşoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc in fabrică,­­ sub condu­cerea organizaţiilor de partid, a sindicatelor, în acest sens, v-aş ruga să se aducă completări şi hotăririi plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în co­ordonarea şi conducerea acestor activităţi. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constituirea în sate a organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare şi u­­nire a eforturilor ţărănimii noas­tre în activitatea de dezvoltare a agriculturii, în activitatea politi­că, în ridicarea nivelului de cu­noştinţe agricole, politice şi şti­inţifice ale ţărănimii noastre. Am pornit de la ideea ca aces­te organizaţii să-şi aleagă direct condu­cerea, să-şi desemneze re­prezentanţii în consiliul comunal, care se creează de acum pe baza reprezentării. Acolo va trebui să fie prezenţi şi secretarul de par­tid, cel de la organizaţia de ti­neret, reprezentanţii altor orga­nizaţii. Deci, în această direcţie să aducem îmbunătăţirile cores­punzătoare. Ne gîndim ca Consiliul Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste, care întreţine de pe acum relaţii internaţionale largi cu un foarte mare număr de organiza­ţii politice şi mişcări de elibera­re naţională, să aibă un rol mai mare şi în coordonarea activităţii externe a diferitelor organisme componente. în felul acesta se vor evita diferite manifestări de paralelism şi suprapunere, în realizarea orientării generale a activităţii de lărgire a contacte­lor internaţionale, de dezvoltare a colaborării cu diferite organi­zaţii şi partide politice, cu miş­cările de eliberare naţională, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste trebuie să joa­ce un rol mai important. El tre­buie să acţioneze pentru îndru­marea şi coordonarea activităţii inclusiv a societăţilor sau aso­ciaţiilor de prietenie al căror număr, de pe acum destul de mare, va creşte. Aş propune să se completeze hotărîrea cu un punct sau un articol suplimen­tar, care să se refere la această problemă. Iată, tovarăși, cîteva chestiuni pe care propun să le includem în hotărîrea pe care o dezbatem acum. Consider că adoptind ho­­tărîrea cu completările pe care le-am propus vom crea un cadru organizatoric mai adecvat în­deplinirii sarcinilor ce revin Frontului Unităţii Socialiste. Va trebui să punem în faţa Biroului Executiv sarcina de a întocmi un program de lucru al Consiliului Naţional. In cadrul Consiliului să realizăm schim­buri de păreri asupra unor pro­bleme, să ascultăm informări, să discutăm împreună cum să rea­lizăm sarcinile. Ne gindim, tot­odată, să pregătim Conferinţa Naţională care, probabil, va a­­vea loc spre sfirşitul acestui an sau la începutul anului viitor. Pînă atunci, să clarificăm mai bine problemele activităţii Fron­tului Unităţii Socialiste, care cu­prinde in rîndurile sale toate or­ganizaţiile din ţara noastră, pen­tru a realiza o mai bună coor­donare a diferitelor sectoare de activitate. Iată considerentele mele pe marginea acestui proiect de ho­­tărire pe care, cu completările pe care le-am făcut, aș propune să fie adoptat. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in pagina a 2-a TINERET - TINERETE g­rnduri si fa odată aici. Suntem­ de asemenea slab aprovizionaţi cu cărţi, atît de beletristică, cit şi de speciali­tate (agronomie, zootehnie) care ar fi cumpărate dacă s-ar popu­lariza în mod corespunzător“, (Ioan Calcea). „Nu numai că nu putem cum­păra biciclete în rate, dar nu se găseşte în magazin nici măcar o piesă de schimb pentru ele“ (Gheorghe Tudor). Toate aceste îndreptăţite sesi­zări ne-au determinat să-i soli­cităm o explicaţie gestionarului Loader Dima, care ... „In primul rînd să vă explic care este programul meu de lu­­­­cru. Marţi este închis pentru că plec la Sfîntu Gheorghe după co­menzi (!?), joi după amiază este închis, pentru că este jumătatea mea de zi liberă, vineri diminea­ţa este închis pentru că primesc marfă, sîmbătă dimineaţa închis pentru că sînt obligat să duc fac­turile, bonurile şi celelalte acte la contabilitatea cooperativei din Intorsura Buzăului, iar dumini­că... este duminică. Așa că în AL. STÄUBLE (Continuare în pag. a 3-a) La 6 martie-Conferinţa judeţeană a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale HOTtdl EXISTĂ, TREBUIE 1­1111! Si LE DUCEM El ‘ Darea de seamă prezentată în adunarea activului de partid al comunei Zăbala, a arătat lipsu­rile existente în anul economic 1972, măsurile care s-au luat, fe­lul cum au fost duse (sau nu au fost duse) la bun sfîrşit sar­cinile. Discuţiile care s-au pur­tat au evidenţiat, pe lingă un dezvoltat spirit critic şi autocri­tic, dorinţa fermă a comunişti­lor din Zăbala de a face tot po­sibilul pentru îmbunătăţirea si­tuaţiei unităţilor economice de pe raza comunei. Despre problemele şi greutăţi­le cooperativei agricole de pro­ducţie din comună ne-am ocu­pat pe larg într-unul din nume­rele trecute ale ziarului nostru, cind am informat cititorii despre felul cum s-a desfăşurat adu­narea generală de dare de sea­mă a membrilor cooperatori. Pe lingă faptul că vremea a fost potrivnică bunei desfăşurări a lucrărilor în cîmp, situaţia a fost îngreunată şi­ de anumite caren­ţe organizatorice manifestate de conducerea cooperativei agrico­le. Cooperatorii au luat atitudi­ne faţă de această stare de lu­cruri şi au ales un nou consiliu de conducere, sub conducerea că­ruia şi-au început deja activita­tea pe anul 1973. Vremea ploioasă din toamna trecută, a atras în mod serios, atenţia conducătorilor comunei, asupra necesităţii stringente al începerii lucrărilor de îmbunătăţi­ţiri funciare, desecări şi irigaţii.­ Aceasta, deoarece asigurarea pro­ducţiilor agricole depinde în ma­re măsură de starea pămîntului. Tot de aceasta depinde şi situa­ţia sectorului zootehnic, care în­ prezent nu este deloc liniştitoare. Putem afirma chiar că tradiţia de vestiţi crescători de animale a celor din Zăbala, se află în­ pericol. De aceea, trebuie luate toate măsurile pentru a frîna scăderea producţiilor animaliere. Consemnăm ca deosebit de pozitiv faptul că darea de seamă s-a o­­­cupat de aceste două probleme (îmbunătăţirile funciare şi zoo-­­tehnia), iar hotăririle adoptate de activul de partid, transpunerea, lor în viaţă, vor contribui la îm­bunătăţirea situaţiei. Efectivul de animale al coope­rativei agricole are producţii me­dii dintre cele mai mici, iar numărul animalelor aflate în po­­­sesia producătorilor particulari este foarte scăzut. Cauzele prin­cipale pot fi găsite în lipsa fu­­­rajelor, precum şi în slaba co­interesare a celor care se ocupă de creşterea animalelor. Afirma­ţia care s-a făcut auzită în a­­dunăre, cum că în jurul Zăbalei ERNŐ TOMPA (continuare în pag. a 3-a)

Next