Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-01 / nr. 885
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VA Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări : Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economicosociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere şi îmbunătăţirea struc(Continuare în pag. a 4-a) Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluţionare : realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare şi crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ţinînd seama de importanţa excepţională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea revoluţionară a societăţii şi victoria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, in cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularităţilor dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluţionare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare şi al creşterii rolului ei in viaţa politică a ţării. Lichidarea sciziunii din rîndurile mişcării muncitoreşti, realizarea unităţii politice şi organizatorice a proletariatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă în stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanţilor revoluţionari, al luptătorilor pentru progres social din România. Intrînd in arena luptelor sociale împotriva regimului burghezo-moşieresc, clasa muncitoare a simţit încă de la început nevoia de a-şi strînge rîndurile şi de a acţiona unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspiraţia spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special in momentele grele ale luptei revoluţionare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăţilor şi drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale naţiunii. In numeroase acţiuni de clasă, in marile lupte sociale şi politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moşieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă intre comunişti şi socialişti, între organizaţiile sindicale, pe o platformă politică comună. Această colaborare s-a accentuat in preajma celui de-al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii ţării de către Germania nazistă şi a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistenţa împotriva politicii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acţiunilor unite ale mişcării muncitoreşti, conlucrarea tot mai strînsă a Partidului Comunist cu Partidul Socialist şi Social-Democrat, în condiţiile dezvoltării activităţii revoluţionare, ale luptei patriotice, antifasciste, din România, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanţă istorică în viaţa poporului nostru, când erau la ordinea zilei pregătirea şi organizarea insurecţiei armate naţionale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militarefasciste, pentru ieşirea României din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste şi alăturarea ţării de forţele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringenţă realizarea mai fermă a unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Democrat, în jurul căruia s-au coalizat apoi, intr-un timp extrem de scurt, toate forţele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, în vederea asaltului decisiv împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropitorilor germani, pentru salvarea naţională. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost condiţia sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării ţării în condiţiile favorabile ale victoriilor strălucite obţinute de Armata Sovietică, de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat să joace un rol esenţial şi in perioada care a urmat eliberării ţării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României şi zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru desfăşurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea democratizării ţării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploatatoare şi izolării partidelor politice reacţionare, pentru cucerirea puterii în stat şi transformarea pe cale revoluţionară a societăţii româneşti. In focul acestor lupte aprige s-a întărit şi consolidat tot mai puternic unitatea de acţiune a clasei muncitoare, a comuniştilor şi social-democraţilor. Această unitate se manifesta atît în marile acţiuni politice de masă care au avut loc in perioada respectivă, cit şi în cadrul gu(Continuare în pag a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dispunem de 179,008 hectare de pAduri, mei mult de 16 la suta din suprafeţe judeţului ! Congresul al X-lea al partidului, ca şi Conferinţa Naţională a P.C.R. a trasat silviculturii sarcini deosebit de importante, accentul punîndu-se pe aspectele calitative, generatoare de o eficienţă superioară. Se impune a se arăta cu claritate că în dezvoltarea silviculturii trebuie să se aibă în vedere creşterea funcţiilor sociale, de protecţie a mediului înconjurător şi că silvicultura are de produs, nu orice fel de masă lemnoasă, ci numai cea care să corespundă cu cerinţele industriei de prelucrare mecanică şi chimică . In acest an, în judeţul nostru se vor împăduri peste 2.000 hectare, faţă de 1.600 hectare cit prevede planul cincinal. Demn de remarcat, este faptul că se impune intensificarea instalării culturilor speciale producătoare de lemn de celuloză, în sensul lărgirii ariei pe care se pot executa astfel de lucrări. Specialiştii Inspectoratului silvic al judeţului Covasna au luat măsuri din vreme pentru crearea culturilor specializate de lemn de celuloză, astfel că în acest an se vor împăduri 700 hectare, iar pînă la sfîrşitul cincinalului suprafaţa acestor culturi va ajunge la 4.360 hectare. Avînd în vedere avantajele economice ale culturilor specializate, ca şi necesităţile mereu crescînde ale industriei de lemn de celuloză, considerăm că suprafeţele prevăzute sunt mici faţă de posibilităţile judeţului. Astfel, în 1975 se va pune în valoare în judeţul nostru masă lemnoasă pentru celuloză în volum de 55.000 metri cubi, în 1980 — 57.000 mc., în anul 2000 — 61.000 mc, iar după această dată dinamica cererii de lemn de celuloză va înregistra o creştere şi mai accentuată. Cererea masivă va fi satisfăcută numai prin extinderea în proporţie mare a culturilor specializate, în care se poate aplica un sistem îmbunătăţit de operaţiuni culturale, care să determine un ciclu maxim de producţie între 30 şi 50 ani. La toate aceste avantaje se adaugă şi nivelul scăzut al cheltuielilor cu efectuarea operaţiunilor culturale. Iată argumente care pledează pentru ca aceste culturi specializate să fie extinse intr-o măsură mai mare, mai ales că se pot amplasa asemenea culturi pînă la o altitudine de 1.200 metri şi pante de 25 grade. In acest scop,, este necesar să se depisteze toate suprafeţele apte de a fi plan-In nenumărate rînduri, coloanele ziarului nostru au publicat materiale în care erau criticate diferite aspecte din activitatea unităţilor comerciale ale judeţului nostru. Din păcate însă, de foarte multe ori, apelurile ziarului nu numai că au rămas fără răspuns, dar nici măcar nu s-au luat măsuri pentru îndreptarea lipsurilor constatate, cu toate că este cunoscută şi arhicunoscută importanţa pe care organele de conducere din unităţile noastre de comerţ trebuie să o acorde cerinţelor, necesităţilor populaţiei. Suntem de astă dată în Barca,ni, la magazinul industrial, unde aflîndu-se scopul venirii noastre, mai mulţi cetăţeni ne-au rugat să „punem la ziare cîteva din doleanţele lor privind aprovizionarea cu mărfuri a respectivului magazin. „Încă înainte de începerea anului şcolar, ne spune Octavian Baicu, s-au solicitat (şi comanda s-a făcut) uniforme şcolare pentru copii, dar nici pînă astăzi (n.r. 20 februarie) nu se găsesc în magazin. De asemenea, nu înţelegem de ce nu se aduc la noi ciorapi de bumbac şi cizme late cu pin şi molide specii ce se pretează la condiţiile judeţului nostru. De asemenea, să se ia măsuri pentru a se asigura materialul săditor necesar, pentru anii viitori. Suprafaţa de numai 700 de hectare prevăzută a se împăduri în acest an în culturi specializate, îşi are explicaţia şi in lipsa materialului săditor. Totuşi ar fi de dorit, şi sunt posibilităţi, ca şi în acest an să se împădurească mai mult , materialul săditor putîndu-se asigura din regenerări naturale. D. TOMA- de cauciuc, care sunt foarte solid,citate de cumpărători“. „Datorită faptului că nu se găsesc articole de fierărie (potcoave, cuie pentru potcoave, raiuri, sparinguri etc), suntem obligaţi de multe ori să ne deplasăm în ţiglă, pentru că ştim că se găsesc mai greu, ne spune Iosif Radu, cu toate că ne-ar fi necesare, dar să se aducă măcar mai multe sortimente de încălţăminte, cămăşi etc. De exemplu nu se găsesc nici un fel de pantofi Pădurea—bogăție naturală. Valorificândo superior, o apărăm Extinderea culturilor specializate— o soluție economică ff. Prestigios bilanţ după două luni de activitate economică Ieri, 28 februarie, colectivul Sectorului de industrializare a lemnului din Covasna, a încheiat bilanţul activităţii sala productive pe primele două luni ale anului, cu depăşirea sarcinilor maximale de plan, cu 3,63 la sută. Rod al întrecerii socialiste a celor ce muncesc aici, pentru îndeplinirea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen, prestigioasa realizare se materializează în importante cantităţi de cherestea destinată exportului, precum şi într-o serie de produse nenominalizate contractate cu diferiţi beneficiari din ţară. Printre fruntaşii întrecerii se numără gateriştii Móricz Lajos şi Ianos Jakabfi, mecanicii Kovács Karoly şi Ion Nica ş.a. im mmmtui mm Aprovizionarea şi orarul magazinului industrial din Barcani altă localitate pentru a le procura, cunoscut fiind că ele sunt indispensabile pentru a ne desfăşura activitatea în agricultură. In plus, magazinul nostru este de multe ori închis, nu ştim din care motive“ (Gheorghe Neagovici). „Să nu mai vorbim despre materiale de construcţie, ca ciment, sau ghete pentru copii“. „Pur şi simplu nu putem înţelege de ce noi nu putem cumpăra de aici un televizor sau un aparat de radio în rate, cu toate că şi aici sunt salariaţi. De fapt articole de acestea nu se aduc... deloc, iar discuri cu muzică diversă, nu cred că s-au adus vre FMTULUI Iftim SOCIALISTE Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tovarăşi : Dumitru Bălan, preşedintele Consiliului judeţean Brăila al Frontului Unităţii Socialiste, Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militaru, preşedintele Uniunii Na După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unităţii Socialiste au fost luate un şir de măsuri în vederea lărgirii atribuţiilor organismelor sale, astfel incit consiliile Frontului să-şi poată îndeplini în condiţii cit mai bune rolul şi sarcinile ce le revin în viaţa noastră socială şi politică. S-au obţinut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfăşurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura aşteptărilor şi a posibilităţilor pe care le au consiliile Frontului Unităţii Socialiste. Consiliile reuşesc încă în insuficientă măsură să coordoneze şi să unească eforturile tuturor organizaţiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelisme, se desfăşoară aceleaşi activităţi pe diferite linii in timp ce unele probleme rămîn nesoluţionate. De aceea, în proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atribuţiilor şi creşterea rolului Consiliului Naţional, al consiliilor Frontului Unităţii Socialiste de la toate nivelurile. In primul rînd, se are în vedere creşterea acestui rol în direcţia coordonării, pe diferite domenii, a activităţii desfăşurate de organizaţiile componente ale Frontului. In momentul de faţă trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluţionarea unor probleme obşteşti, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forţelor organizaţiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferinţa Naţională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei şi ridicării bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. în al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a controlului obştesc. Există acum, in această privinţă, o hotărîre, s-au constituit şi comisii care şi-au început activitatea. Probabil, in cursul acestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obţinute în această privinţă, stabilind ce trebuie făcut în continuare pentru ca organismele din domeniul controlului obştesc să-şi îndeplinească în mai bune condiţii rolul pe care î l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activităţii educative şi culturale de masă, ţinînd seama că, practic, toate organismele şi organizaţiile din cadrul Frontului Unităţii Socialiste au astfel de preocupări, desfăşoară, intr-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înţeles că pentru a ridica eficienţa activităţii educative, în concordanţă cu hotăririle Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine şi să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor factorilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaştere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decit pînă acum a consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliului Naţional. Dealtfel, există şi o comisie în această privinţă — comisia pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii — şi va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic acestei activităţi de primă importanţă pentru Frontul Unităţii Socialiste. In această privinţă aş dori să menţionez necesitatea ca Consilul Naţional, organizaţiile Frontului Unităţii Socialiste să coordoneze efectiv activitatea educativă care se desfăşoară pe teritoriul lor, indiferent de cei care o organizează. Frontul Unităţii Socialiste trebuie să iniţieze ci mai multe asemenea acţiuni, întîlniri şi dezbateri, care să se desfăşoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc in fabrică, sub conducerea organizaţiilor de partid, a sindicatelor, în acest sens, v-aş ruga să se aducă completări şi hotăririi plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coordonarea şi conducerea acestor activităţi. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constituirea în sate a organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare şi unire a eforturilor ţărănimii noastre în activitatea de dezvoltare a agriculturii, în activitatea politică, în ridicarea nivelului de cunoştinţe agricole, politice şi ştiinţifice ale ţărănimii noastre. Am pornit de la ideea ca aceste organizaţii să-şi aleagă direct conducerea, să-şi desemneze reprezentanţii în consiliul comunal, care se creează de acum pe baza reprezentării. Acolo va trebui să fie prezenţi şi secretarul de partid, cel de la organizaţia de tineret, reprezentanţii altor organizaţii. Deci, în această direcţie să aducem îmbunătăţirile corespunzătoare. Ne gîndim ca Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care întreţine de pe acum relaţii internaţionale largi cu un foarte mare număr de organizaţii politice şi mişcări de eliberare naţională, să aibă un rol mai mare şi în coordonarea activităţii externe a diferitelor organisme componente. în felul acesta se vor evita diferite manifestări de paralelism şi suprapunere, în realizarea orientării generale a activităţii de lărgire a contactelor internaţionale, de dezvoltare a colaborării cu diferite organizaţii şi partide politice, cu mişcările de eliberare naţională, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste trebuie să joace un rol mai important. El trebuie să acţioneze pentru îndrumarea şi coordonarea activităţii inclusiv a societăţilor sau asociaţiilor de prietenie al căror număr, de pe acum destul de mare, va creşte. Aş propune să se completeze hotărîrea cu un punct sau un articol suplimentar, care să se refere la această problemă. Iată, tovarăși, cîteva chestiuni pe care propun să le includem în hotărîrea pe care o dezbatem acum. Consider că adoptind hotărîrea cu completările pe care le-am propus vom crea un cadru organizatoric mai adecvat îndeplinirii sarcinilor ce revin Frontului Unităţii Socialiste. Va trebui să punem în faţa Biroului Executiv sarcina de a întocmi un program de lucru al Consiliului Naţional. In cadrul Consiliului să realizăm schimburi de păreri asupra unor probleme, să ascultăm informări, să discutăm împreună cum să realizăm sarcinile. Ne gindim, totodată, să pregătim Conferinţa Naţională care, probabil, va avea loc spre sfirşitul acestui an sau la începutul anului viitor. Pînă atunci, să clarificăm mai bine problemele activităţii Frontului Unităţii Socialiste, care cuprinde in rîndurile sale toate organizaţiile din ţara noastră, pentru a realiza o mai bună coordonare a diferitelor sectoare de activitate. Iată considerentele mele pe marginea acestui proiect de hotărire pe care, cu completările pe care le-am făcut, aș propune să fie adoptat. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in pagina a 2-a TINERET - TINERETE grnduri si fa odată aici. Suntem de asemenea slab aprovizionaţi cu cărţi, atît de beletristică, cit şi de specialitate (agronomie, zootehnie) care ar fi cumpărate dacă s-ar populariza în mod corespunzător“, (Ioan Calcea). „Nu numai că nu putem cumpăra biciclete în rate, dar nu se găseşte în magazin nici măcar o piesă de schimb pentru ele“ (Gheorghe Tudor). Toate aceste îndreptăţite sesizări ne-au determinat să-i solicităm o explicaţie gestionarului Loader Dima, care ... „In primul rînd să vă explic care este programul meu de lucru. Marţi este închis pentru că plec la Sfîntu Gheorghe după comenzi (!?), joi după amiază este închis, pentru că este jumătatea mea de zi liberă, vineri dimineaţa este închis pentru că primesc marfă, sîmbătă dimineaţa închis pentru că sînt obligat să duc facturile, bonurile şi celelalte acte la contabilitatea cooperativei din Intorsura Buzăului, iar duminică... este duminică. Așa că în AL. STÄUBLE (Continuare în pag. a 3-a) La 6 martie-Conferinţa judeţeană a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale HOTtdl EXISTĂ, TREBUIE 11111! Si LE DUCEM El ‘ Darea de seamă prezentată în adunarea activului de partid al comunei Zăbala, a arătat lipsurile existente în anul economic 1972, măsurile care s-au luat, felul cum au fost duse (sau nu au fost duse) la bun sfîrşit sarcinile. Discuţiile care s-au purtat au evidenţiat, pe lingă un dezvoltat spirit critic şi autocritic, dorinţa fermă a comuniştilor din Zăbala de a face tot posibilul pentru îmbunătăţirea situaţiei unităţilor economice de pe raza comunei. Despre problemele şi greutăţile cooperativei agricole de producţie din comună ne-am ocupat pe larg într-unul din numerele trecute ale ziarului nostru, cind am informat cititorii despre felul cum s-a desfăşurat adunarea generală de dare de seamă a membrilor cooperatori. Pe lingă faptul că vremea a fost potrivnică bunei desfăşurări a lucrărilor în cîmp, situaţia a fost îngreunată şi de anumite carenţe organizatorice manifestate de conducerea cooperativei agricole. Cooperatorii au luat atitudine faţă de această stare de lucruri şi au ales un nou consiliu de conducere, sub conducerea căruia şi-au început deja activitatea pe anul 1973. Vremea ploioasă din toamna trecută, a atras în mod serios, atenţia conducătorilor comunei, asupra necesităţii stringente al începerii lucrărilor de îmbunătăţiţiri funciare, desecări şi irigaţii. Aceasta, deoarece asigurarea producţiilor agricole depinde în mare măsură de starea pămîntului. Tot de aceasta depinde şi situaţia sectorului zootehnic, care în prezent nu este deloc liniştitoare. Putem afirma chiar că tradiţia de vestiţi crescători de animale a celor din Zăbala, se află în pericol. De aceea, trebuie luate toate măsurile pentru a frîna scăderea producţiilor animaliere. Consemnăm ca deosebit de pozitiv faptul că darea de seamă s-a ocupat de aceste două probleme (îmbunătăţirile funciare şi zoo-tehnia), iar hotăririle adoptate de activul de partid, transpunerea, lor în viaţă, vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei. Efectivul de animale al cooperativei agricole are producţii medii dintre cele mai mici, iar numărul animalelor aflate în posesia producătorilor particulari este foarte scăzut. Cauzele principale pot fi găsite în lipsa furajelor, precum şi în slaba cointeresare a celor care se ocupă de creşterea animalelor. Afirmaţia care s-a făcut auzită în adunăre, cum că în jurul Zăbalei ERNŐ TOMPA (continuare în pag. a 3-a)