Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-21 / nr. 902
Pag. 2CUVÂNTUL NOU Librarul vă recomandă: XXX —„Pentru cooperare şi securitate internaţională" Lucrarea cuprinde principalele momente ale relaţiilor ţării noastre cu un număr de 15 state nesocialiste din Europa (Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Grecia, Islanda, Italia, Malta, R.F.G., Norvegia, Olanda, Suedia) şi cu S.U.A., reliefate prin vizitele efectuate de conducerea superioară de partid şi de stat a României în ţările respective, şi de conducători ai acestor state în ţara noastră. Pentru fiecare din ţările cuprinse în lucrare sunt elaborate capitole în care se prezintă: vizitele la înalt nivel, convorbirile, cuvîntările, toasturile, documentele semnate la nivel înalt, interviurile acordate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi materialele unor conferinţe de presă. Fiecare capitol dedicat unei ţări (aşezate în lucrare în ordine alfabetică) mai cuprinde : harta ţării respective, o prezentare sintetică a ţării (date cu caracter istoric, geografic, economic, politic etc.) fotografii, precum şi reportaje sintetice asupra vizitelor. acesticupia Vl£UeiOI. „Pentru republică în România“ (monografie) Lucrarea, elaborată de un colectiv de autori de la Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ de pe lîngă C.C. al P.C.R. (A. Petrie, N. Petreanu, C. Mocanu, T. Caraciuc, St. Lache), apare în cinstea împlinirii unui sfert de secol de la instaurarea Republicii Populare în România. Autorii analizează într-o structură organică procesul revoluţionar care a dus la înlăturarea monarhiei şi instaurarea Republicii, semnificaţia internă şi internaţională a acestui eveniment. Cartea evidenţiază mişcarea maselor populare, a forţei social-politice înaintate împotriva monarhiei, pentru instaurarea unui regim democratic republican, relevă poziţia Partidului Comunist Român — forţa politică cea mai consecventă — în lupta pentru o Românie în care masele muncitoare să deţină puterea politică, însemnătatea instaurării Re EBEIT- 3EÎ3SS5SfflîCffi‘î*SfflB publicii în patria noastră, a cuceririi întregii puteri politice de către clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare sunt complinite prin analiza urmărilor evenimentului, a dezvoltării Republicii timp de douăzeci şi cinci de ani, perioadă în care, sub conducerea partidului comunist, masele populare au construit şi, în etapa actuală dezvoltată multilateral, orînduirea socialistă. SBÎRNĂ VASILE - „Aşa a fi fost ieri“ Lucrarea urmăreşte să facă cunoscută tinerilor de astăzi viaţa grea a tineretului şi lupta lui pentru o viaţă mai bună, pentru socialism în anii regimului burghezo-moşieresc. în volum sunt tratate condiţiile în care erau nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea ucenicii şi tinerii muncitori, tineretul de la sate, elevii şi studenţii, despre lupta lor organizată, mai ales după crearea U.T.C., pentru libertăţi cetăţeneşti şi drepturi politice, pentru respectarea demnităţii umane, împotriva bătăilor, corvezilor şi jignirilor de tot felul, pentru lichidarea exploatării şi construirea unei vieţi noi drepte. I. FLQÎIEA Cartea politica i Cronică cinefilă \ j,, Queimada“] 1 N-am să fac vreo analogie \ I intre Queimada“ şi greceden- l tele filme ale lui Pontecorvo. 1 ţ Îmi pare mai nimerit pentru 1 4 situaţia de faţă a-l privi pe re- ( . gizor în contextul noii — iată i j un termen cam vag —atmos- ) i fere ce domneşte în cinemato- \ I grafia italiană (să zicem în ul- 4 I timii cinci ani); acești cineaști ) ț fac realmente film politic, ope- i rele lor fiind parcă exempli- ( 1 ficări sau traduceri în limba-1 1 jul filmului, a teoriilor filozo- i ( fice și politice de stingă, mai \ i vechi sau mai noi; această 4 ) problematică majoră — o dovedesc ei — atunci cînd este 1 1 asociată cu intuiția creatoru- \ I lui dă adevărate capodopere, i I Nici o problemă politică la or- ) dinea zilei nu este eludată. Re- ) t zultatul nu poate fi decit po- 4 4 zitiv. ? 1 Se vorbește mereu de neo- * I colonialism. Normal sau para- \ \ doxal — fiindcă oricum e o ac-1 i țiune petrecută în secolul tre- J cut — „Queimada“ este un do- i \cument posibil despre neoco- / i lonialism (în sensul proverbu- i l lui -u lupul și năravul său). \ 1 Dezvăluind o lume cu care nu i j prea suntem obișnuiţi, Ponte- J ) corvo şochează ostentativ, în ) ( intenţia canalizării fluxului l ; nostru intelectual spre această J 1 acută problemă. ) I O oarecare ambiguitate ca- i racterizează filmul. Totul poa- 1 ) te fi luat aşa cum este a- ' j rătat, dar in intenţia au- t 1 torului a stat clar la- importarea la prezent. La jumă- t tatea secolului trecut Portuga- \ t lia slăbise, ca putere colonia- 4 1 lă, în faţa Angliei ; prin urma- / 1 re, aceasta din urmă lupta i j să-şi devoreze partenera smul- ( 4 gindu-i colonii din America La- i tină. După ce monopolul por- * \ tughez asupra producţiei şi des- t i facerii zahărului a fost înlătu- 1 l rat şi sclavii eliberaţi — în e- / * senţă înlocuindu-se un sistem ) * de exploatare perimat cu altul i ) mai nou — cei ce înfăptuiseră 1 i prin insurecţie această prefă ) l cere — negrii conduşi de Joséй 1 Dolores — sînt exterminaţi, i I cînd după zece ani, îndrăznesc ) 1 să se ridice la luptă minaţi de ) i aceleaşi idealuri, „să se pună '« i contra istoriei“. Neintenţionat , englezii i-au implicat hotăritor ) 4 în mersul istoriei. Privit pa- ( ) rabolic, filmul reconstituie o i ) istorie de peste un secol, de la ’ 1 pătrunderea relaţiilor capita- ) ? liste în colonii şi trezirea con- 4 ) ştiinţei negrilor, pînă la lovi- ) I( tura de stat, atit de folosită şi i / azi. ( / Prin Marlon Brando — im- 4 1 punător in rolul lui William / i Walker — Pontecorvo dărîmă ) 1 mitul — asimilat mentalităţii ( J burgheziei engleze în perioada , ^ victoriană — lui Robinson , 4 Crusoe și căpitanului Blood și \ ? relevă clar realitatea politicii 4 ț colonialiste. Prin Jose Dolores / 1 — ne dă un tip reprezentativ ? pentru generaţia de conducă- i î tori ai luptei de elibera- i ^ re colonială. Pentru o mai 1 i mare expresivitate autorul a 1 1 recurs la unele mijloace ale 4 ) documentarului de reconsti- / 4 taire, asimilate insă inteligent procedeului lung-metrajului ( t artistic 1 \ Lovitura concepută de autor 1 1 e precisă. Concepîndu-și filmul \ ) bazîndu-se pe simboluri, el ne 4 ) obligă să-l judecăm intr-o altă ) l gamă, să-l purtăm încă mult \ 1 timp in noi. Unii spun că aiceasta ar fi menirea artei ade- ? \ vărate. 1 j ADRIAN SÎRBU \ \ \ Jakabos Imola : „Pasărea Phönix“ Concurs anual pentru debut in volum Stimate tovarăşe Râpeanu, sînteţî nu de foarte mult timp la conducerea celei mai importante edituri de literatură originală contemporană şi, ca unul ce vă cunosc activitatea în calitate de colaborator, ştiu că o serie de iniţiative pe care le-aţi întreprins — printre care „Concursul anual pentru debut în volum“ — s-au bucurat de o deosebită atenţie. Cititorii ar dori să afle de la sursa cea mai autorizată, care a fost ideea de bază care v-a călăuzit în lansarea acestui concurs ? — Ideea — aşa cum bine aţi spus, de bază — este consemnată chiar în prospectul editat cu acest prilej şi în care spuneam că prin acest concurs, Editura Eminescu îşi propune să stimuleze şi să promoveze creaţia literară originală, să lărgească şi să diversifice prezenţa tinerelor talente, să dea un cadru larg şi exigent de afirmare autorilor debutanţi. Acest concurs a pornit din dorinţa de a asigura o direcţie fertilă căutărilor creatoare ale tinerilor, înţelegînd că de acum înainte, publicarea debuturilor în cadrul editurii, trebuie să se realizeze doar pe această cale. în acest sens Editura Eminescu recomandă tinerilor autori o tematică inspirată din viaţa şi eforturile eroice ale contemporanilor noştri pentru edificarea Roma-Interviu cu criticul şi istoricul literar Valeriu Râpeanu, directorul Editurii Eminescu unei socialiste, lucrări care să înfăţişeze cu talent şi măiestrie artistică procesul complex de făurire şi autoperfecţionare a conştiinţei omului devotat patriei şi partidului celor ce muncesc, viaţa sufletească, bogată a omului nou. — Care sunt condiţiile de participare la concurs şi cine sunt consideraţi debutanţi ? — Debutanţi sînt consideraţi toţi cei care n-au mai publicat pînă în anul respectiv în genul literar pentru care candidează la concurs. Candidaţii vor putea participa la concurs numai cu lucrări originale nepublicate în volum. Dacă un volum de poezie sau un volum de schiţe, nuvele, nu întruneşte în ansamblul său calităţile publicării integrale în volum, juriul are latitudinea să recomande tipărirea celor mai valoroase lucrări în culegerile colective de poezie şi proză (Caietele de proză şi poezie ale Editurii Eminescu). — Ce dimensiuni vor trebui să aibă şi care este data cînd vor mai putea fi trimise ? — Lucrările pentru concurs vor trebui trimise pînă la 15 aprilie şi nu vor depăşi: poezie — 700 versuri; nuvele, schiţe, povestiri — 7 coli editoriale; reportaje — 4-5 coli (80 pag.); roman — pînă la 15 coli editoriale (300 pag.). Manuscrisele vor fi expediate pe adresa Editurii Eminescu, Bd. Ana Ipătescu 39, sect. I, cu menţiunea : „Pentru concursul de debut al Editurii Eminescu“. Acelaşi motto trebuie să fie reprodus pe un alt plic, ce conţine numele autorului şi adresa, plic ce se va deschide numai după stabilirea premiilor. ARISTIDE POPESCU Sfîrşitul anului 1970 aducea o apariţie insolită în rîndul publicaţiilor noastre literare : MANUSCRIPTUM, revistă a Muzeului literaturii române, fondată de neuitatul şi distinsul om de litere, care a fost PERPESSICIUS. Salutată la apariţie, aşa cum se cuvine unui atare eveniment, de personalităţi literare din ţară şi din străinătate, de-a lungul celor zece numere, revista s-a remarcat prin publicarea, într-o ţinută grafică ireproşabilă, a unui bogat material arhivistic literar inedit. Şi în acest număr se remarcă rubrica devenită constantă de cîtva timp, Eminesciana, care, prin documentele publicate, contribuie la elucidarea multor probleme de istoriografie eminesciană , o scrisoare a lui Titu Maiorescu către Vlahuţă din care reiese, încă odată, grija şi preocuparea junimiştilor faţă de soarta poetului, cu mintea zdruncinată pe atunci (1884), un fragment din traducerea eminesciană a lucrării lui Theodor Rötscher, ,,Arta represintaţiunea dramatice“ şi cincisprezece scrisori — din cele treizeci şi şase, aflate în fondul documentar al Casei memoriale „Ion Creangă“ din Iaşi — ale tatălui poetului către b boierul C. Hurmuzaki, reflectând activitatea lui Eminovici ca administrator al moşiei Dumbrăveni. Cele patru scrisori, din corespondenţa C. A. Rosetti — Ion Ghica, cu referiri la perioada revoluţiei de la 1848, pătrunse de suflul patriotic al celor doi corespondenţi, reprezintă omagiul revistei la împlinirea unui veac şi un sfert de la revoluţia care a propulsat România pe calea progresului. Rubrica Scriitorul — conştiinţa epocii prezintă în patru scrisori din perioada 1938—1943 atitudinea fermă şi dezaprobatoare a lui Lovinescu faţă de procesul de fascizare a ţării ; două dintre scrisori sunt legate de adeziunea deplină şi recunoştinţa criticului faţă de conţinutul Manifestului programatic al cercului literar de la Sibiu, venit să apere, în mod public, principiile lovinesciene împotriva fascizării culturii noastre. Literatura beletristică inedită este bogat reprezentată prin poeziile lui Vlahuţă din 1879, (scrise în stilul epocii) în albumul de ,,Suveniruri“ al surorilor Grecescu, prin povestirea neterminată a lui Panait Istrati, ,,în Docurile Brăilei“, cu un pronunţat caracter autobiografic, care trebuia să facă parte dintr-un nou ciclu de romane, şi prin „La ţărmul mării“ piesă inedită a lui Mihail Săulescu. Dintre aniversările literare, revista se opreşte la împlinirea a 125 ani de la naşterea lui Slavici, dînd la iveală documente legate de apariţia primei ediţii a romanului ,,Mara“ , un contract al scriitorului cu Institutul de arte grafice şi editură „Luceafărul“, din Budapesta, corespondenţa sa cu Oct. C. Tăslăuanu şi un răspuns al administraţiei editurii, în legătură cu soarta romanului, precum şi comunicarea Academiei Române prin care îi este atribuit premiul ,,I. Heliade Rădulescu“ pentru volumul „Din bătrîni“. Scriitori români în arhive străine : o scrisoare diplomatică a lui Ion Ghica din 1852, adresată ziaristului şi omului politic David Urquhart, conţinînd detalii despre Imperiul Otoman şi despre Principatele Române. Revista mai publică autografe ale lui Brătescu-Voineşti, Minulescu, Arghezi, Rebreanu, Camil Petrescu, Goga ş.a. pe un album omagial C.I. Nottara, „Bacilul lui Koch“ al lui Topîrceanu, într-o nouă versiune, o cronică la cele două volume de corespondenţă a lui Al. Papiu Ilarian, apărute recent la Cluj, cîteva pagini ale lui Vladimir Streinu despre Tudor Vianu, scrise în 1957, cînd acesta din urmă împlinea 60 de ani şi care trebuiau să facă parte dintr-un proiectat volum omagial, o schiţă a Iuliei Haşdeu şi, în sfîrşit, două seri., mi, una a Hortensiei Papadat-Bengescu către N. T. Cristescu şi alta, a lui Franz Hellens către Cezar Petrescu. SORIN TEODORESCU MANUSCRIPTUL - fa a zecea apariţie Expoziţie plastică — Maszeika János Muzeul din Tîrgu Secuiesc găzduieşte expoziţia lui Maszeika János, în cadrul căreia expune 25 de lucrări, majoritatea peisaje al căror colorit plăcut şi căldură tonală impresionează. Remarcăm în tablourile expuse delicateţea tandră a „peştilor“ sau lumina roşiatică a unei zile de „Toamnă“ sau măiastră redare a vieţii satului în tabloul „La treierat“ unde oamenii sînt prinşi în hora minunată a strîngerii recoltei. Peisajele de pe „Tîrnave“ sau cele din munţii Retezatului surprind frumosul din natură. Remarcăm încă delicata realizare a unor naturi moarte, în acuarelă. SAVI ADRIAN PaoS PeiresGu: „iotfve decorative celebre“ Subintitulindu-şi lucrarea, editată la Editura Meridiane, „Contribuţii la stilul ornamenticii româneşti“ autorul, dr. Paul Petrescu, porneşte spre o cercetare de pătrundere înspre izvoarele artei populare, cu diferitele ei stadii de dezvoltare, evident, în ceea ce priveşte motivele decorative. Cercetările de acest fel, după cum spune autorul, sunt „deosebit de fecunde... la arta populară românească“, fiindcă teritoriul românesc reprezintă (în evoluţie istorică) o vatră de străveche civilizaţie, conservată cu o impresionantă continuitate în timp. Motivul decorativ, prin caracterul său funcţional, (preponderent) are o problematică specială în această arie ce face parte din peisajul civilizaţiei şi culturii europene. în arta populară el reflectă organizarea socială, evoluţia istorică, incluzînd informaţii istorice, adesea criptograme (aparent) de nerezolvat. Clasificarea semnelor, componente ale decoraţiilor, este unul dintre momentele principale în studiul motivelor. întreaga gamă de criterii răspunde unui anumit rost în procesul cunoaşterii ştiinţifice. în general, însă, criteriile de desluşire a semnificaţiei semnelor depinde de la autor la autor, graniţele structurii întrepătrunzîndu-se, adesea cu cele ale simbolicii. Dar, înainte de toate aceste criterii ale clasificării „semnelor“ decorative, în ceea ce priveşte sensurile, nu sînt totuşi prea numeroase, ducînd uneori la concluzia unei unităţi globale a gîndirii umane şi deci la o universalitate a acestor motive. Repertoriul românesc al motivelor decorative nu este încă alcătuit, catalogat. Există însă unele motive cu o circulaţie mai mare, cu o frecvenţă mai ridicată — semne solare, arborele vieţii, imaginea omului şi a calului. Acestea fac obiectul studiului lui Paul Petrescu. Lucrarea este împărţită în cîteva capitole, care sunt de fapt nişte studii aparte, despre soare, pomul vieţii, om, cal şi călăreţ, motive principale în decoraţia populară românească. Ilustraţiile completează organic reflecţiile asupra motivelor studiate. SILVIU SORIN TRUSCA ANUL VI. Nr. 902 Propagandiştii Mihai Pekhé (Căpeni) şi Albert Deák (Hăghig) ni se adresează cu următoarea întrebare: -Care vor fi atribuţiile noilor organisme economico-sociale ce vor lua fiinţă pe baza hotărîrilor Conferinţei Naţionale din iulie 1972 şi ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie - 2 martie a.c.? Conferinţa Naţională a P.C.R. din iulie 1972 a reafirmat necesitatea de a se acţiona continuu pentru îmbunătăţirea sistematică a organizării, conducerii şi planificării activităţii economicosociale. Pornind de la aceste cerinţe obiective, a apărut necesitatea adoptării unor măsuri care să asigure perfecţionarea conducerii planificate a întregii dezvoltări economico-sociale, îndrumarea în mod unitar a organizării economico-sociale şi organizarea corespunzătoare a controlului la toate nivelurile de activitate. în acest context se înscrie adoptarea proiectelor de legi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, a Consiliului pentru Problemele Organizării Economico-Sociale, şi Curţii Superioare de Control Financiar, menite să contribuie la perfecţionarea relaţiilor economice, sociale şi juridice, la adîncirea democraţiei socialiste şi la sporirea rolului factorului conştient în întreaga dezvoltare a societăţii româneşti. a) Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României , va fi un organ permanent de partid şi de stat, chemat să asigure elaborarea prognozelor referitoare la dezvoltarea ţării şi să dezbată proiectele de directive pe baza cărora se întocmesc planurile cincinale. Faptul că acest consiliu este conceput ca un organism deliberativ şi că va fi investit cu largi atribuţii şi răspunderi va da posibilitatea ca, paralel cu dezvoltarea de ansamblu a economiei naţionale, să se practice o cit mai judicioasă strategie de dezvoltare multilaterală a tuturor judeţelor ţării. Atribuţia acordată acestui organism de a elabora prognozele dezvoltării României, concomitent cu sarcina de a asigura îmbinarea organică a acestor prognoze cu planurile cincinale şi anuale, îi dă posibilitatea să transpună în viaţă studiile de prognoză întocmite, să definească perspectiva dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale, a fiecărui judeţ în parte, să influenţeze şi să corecteze, pe parcurs, prevederile iniţiale în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei perioade. b) Consiliul pentru Problemele Organizării Economico-Sociale — va fi un organ de partid şi de stat cu sarcina de a asigura înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul organizării economico-sociale. Acesta va elabora directive pentru perfecţionarea activităţii organelor centrale şi locale de stat, economice şi social-culturale; va coordona şi îndruma activitatea acestora pentru simplificarea relaţiilor dintre ele, eliminarea paralelismelor şi verigilor intermediare, creşterea operativităţii şi sporirea eficienţei muncii de conducere; WML-MO- ■ ,r va face propuneri pentru perfecţionarea activităţii organelor de partid, a organizaţiilor de masă şi obşteşti. c) înfiinţarea Curţii Superioare de Control financiar — corespunde unor necesităţi obiective ale economiei naţionale, exigenţelor pe care le impune gospodărirea cu înalt nivel de eficienţă a patrimoniului nostru socialist în continuă dezvoltare. Va duce la creşterea simţitoare a rolului controlului financiar, care se va putea exercita asupra administraţiei centrale de stat, asupra activităţii organizaţiilor centrale cooperatiste şi a celorlalte organizaţii centrale obşteşti pe laturi legate de îndeplinirea obligaţiilor faţă de buget, utilizarea fondurilor primite de la stat şi respectarea disciplinei financiare. Acest organism urmăreşte dezvoltarea funcţiilor de control ale puterii de stat, întărirea controlului financiar, cu scopul perfecţionării continue a gestiunii economice, cunoaşterii de către societate a modului cum sunt folosite mijloacele materiale şi băneşti şi cum este realizat echilibrul financiar, monetar şi valutar. Este neîndoielnic că înfiinţarea acestor organisme va constitui un aport în întărirea cercetării de perspectivă, în perfecţionarea sistemului de prognoză şi planuri, a organizării activităţii economice şi sociale, a întăririi rolului controlului financiar şi regimului de economii. Totodată va contribui la îmbunătăţirea întregului mecanism de conducere a societăţii şi adaptarea lui la necesităţile făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Nota redacţiei: Prezenta rubrică stă la dispoziţia tuturor propagandiştilor şi cursanţilor din orice formă a învăţămîntului de partid, spre a răspunde la întrebările și problemele ivite în cadrul studiului. Casa de cultură din Covasna Poşta juridică Unui grup de angajaţi — Covasna. Carnetul de muncă este act oficial şi constituie documentul unic prin care se dovedeşte activitatea şi vechimea în muncă ale salariaţilor şi ale altor categorii prevăzute în Hotărîrea Consiliului de Miniştri pentru stabilirea drepturilor ce decurg din acestea, inclusiv dreptul la pensie. Carnetul de muncă se păstrează la unitate; la încetarea raporturilor de muncă unitatea este obligată să-l înmîneze fostului angajat, fără nici o întîrziere. Actele necesare pentru întocmire : — declarația completată de angajat; — buletinul de identitate; — actele de stare civilă ale titularului și membrilor lui de familie; — actele de studii; — actele privind calificarea: carte de lucrător, carte de meşter, diploma sau certificatul de absolvire a unei școli tehnice sau profesionale, a fostelor licee industriale sau şcoli de arte şi meserii, ori a institutelor de învăţămînt superior, certificatul sau procesul verbal eliberat de comisiile din unităţile privind calificarea la locul de muncă, procesul verbal încheiat de comisiile tarifare de calificare din întreprinderi; — actele prin care se dovedesc distincţiile conferite prin decrete; — adeverinţe şi alte dovezi scrise de activitate salariată emise de unităţi; — adeverinţele eliberate de organele de partid pentru activita-, tea antifascistă depusă pînă la 23 August 1944 şi pentru activitatea salariată desfăşurată în aceste organizaţii ; — adeverinţe eliberate de organizaţiile de sindicat şi U.T.C. pentru activitatea depusă în cadrul acestora; — declaraţiile de reconstituire a vechimii cu procedura legală; — orice alte acte legale de vechime , carnete de serviciu şi adeverinţe emise pentru personalul de serviciu de organele forţei de muncă şi de organele de sindicat privind activitatea la persoanele fizice, dovezi de calificare ca angajat la fostele case de asigurări sociale, la casa de asigurări a fostelor barouri şi actualelor colegii de avocaţi, precum şi la casele sau fondurile de pensii preluate de stat pe baza Legii nr. 10/1949, cărţi de lucru şi carnete de muncă vechi, carnetele vechi de asigurări eliberate de fostele case de asigurări sociale. Florian P. — Barcani. Taxarea actelor autentice de vînzări, schimburi sau donații de bunuri imobile se face în funcție de valoare : — pînă la 20.000 lei — 6 la sută; — pînă la 40.000 lei — 8 la sută; — pînă la 80.000 lei — 10 la — pînă la 120.000 lei — 12 la — pînă la 160. 000 lei — 14 la — peste 160.000 lei — 16 la Taxa se datorează la valoarea declarată de părţi, dar nu la mai puţin decit valoarea asigurată prin efectul legii pentru clădiri şi valoarea stabilită conform baremului Ministerului Finanţelor pentru terenuri. Unui grup de salariaţi — Tîrgu Secuiesc. Vechimea în muncă se consideră perioada cut o persoană, a activat în calitate de angajat, indiferent de felul contractului de muncă şi de modul de remunerare a muncii, situaţiile prevăzute în Codul Muncii ca fiind vechime sau vechime neîntreruptă în muncă, perioadele de prizonierat, de persecuţie rasială sau alte perioade stabilite prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri în care o persoană a desfăşurat o activitate sau, datorită unor cauze ce nu le putea înlătura. Pentru angajaţii care prestează muncă mai puţin de o normă întreagă, vechimea în muncă se ia în considerare proporţional cu munca întreagă. Timpul cu angajatele care, potrivit legii, au fost încadrate în funcţii cu jumătate de normă pentru a creşte copiii pînă la vîrsta de 7 ani se consideră, la vechimea în muncă, timp lucrat cu normă întreagă. Timpul lucrat în străinătate de un cetăţean străin se consideră vechime în muncă numai pe baza convenţiilor încheiate între Republica Socialistă România şi statul respectiv în condiţiile stabilite de aceste convenţii. IOAN LASCU sută: sută; sută, sută.