Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-21 / nr. 902

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Hotărârile Plenarei C.C. al P.C.R. .....................»■■— .................................................. .........................................w„.......................... ..........v*rn„A din febru­arie~iViartie 1973 — PROGRAM COWICItEX PE ACTIHIVE I Atenţie deosebită activităţii de export „îmbunătăţirea activităţii de export impune din partea ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, pre­cum şi comisiei centrale şi a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru export, o atenţie deose­bită pentru asigurarea fondului de marfă şi a ritmici­tăţii livrărilor, pentru respectarea cu stricteţe a con­diţiilor de calitate a produselor... O atenţie deosebită trebuie acordată diversificării sortimentelor cu calităţi tehnice superioare şi o finisare exemplară...". (Din Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973). Titlul de mai sus sintetizează de fapt concluzia unei recente in­vestigaţii efectuate asupra preo­cupărilor şi rezultatelor „la zi“ obţinute de textiliştii din Sfîntu Gheorghe, într-un domeniu de o deosebită importanţă pentru eco­nomia naţională. Dar, să dăm cu­­vîntul faptelor, în realizarea a­­cestei intenţii beneficiem de con­cursul tovarăşului Jenő Lusztig , şeful biroului de export al uzinei. REALIZĂRILE DEVANSEAZĂ SARCINILE DE PLAN La ora actuală circa 44 la su­tă, din producţia marfă a Uzine­lor textile „Oltul“ este destinată exportului. Pentru că această ci­fră nu spune ,,totul“, am reţinut şi alte date semnificative : valoa­rea mărfurilor exportate în 1971, reprezenta 79,5 la sută din tota­lul planului de export al perioa­dei 1968—1970, respectiv, exportul realizat în primii doi ani ai ac­tualului cincinal a fost cu 66 la sută mai mare faţă de cel reali­zat în cincinalul precedent (! !). Dinamica ascendentă a producţiei exportate de această uzină este o­­glindită şi de faptul că sarcinile de plan maximale ale anului 1973 marchează o creştere de 10,1 la sută faţă de realizările din 1972. — Şi în acest an, ne relatează interlocutorul nostru, am demarat în bune condiţii activitatea de ex­port. Sarcinile de plan aferente perioadei ce s-a scurs de la în­ceputul anului — mă refer la cele maximale, — au fost realizate şi depăşite numai în perioada 1 ia­nuarie — 28 februarie cu 502 mii lei valută. — Consemnam anul trecut în ziarul nostru faptul că ,,Oltul“ îşi va realiza sarcinile de plan iniţia­le de export, pe acest cincinal, cu trei trimestre mai devreme... — Conform calculelor estima­tive efectuate recent reiese, că vom reuşi să „plusăm“ această prevedere, realizînd la export cin­cinalul în patru ani. La sfîrşitul lunii februarie aveam un avans, faţă de sarcinile de plan iniţiale ale cincinalului, de 120 de zile, iar la sfîrşitul acestui an sperăm ca realizările activităţii de export, cumulate pe perioada ’71—’73 să reprezinte circa 72 la sută din cincinalul iniţial. COMPETITIVITATE ... înseamnă printre altele şi asigurarea unei livrări ritmice a produselor către beneficiarii ex­terni, conform clauzelor contrac­tuale. Fără a mai insista asupra calităţii produselor Uzinelor „Ol­tul“, calitate ce explică căutarea de care se bucură pe piaţa exter­nă produsele acestei uzine, ne o­­prim asupra dezideratului men­ţionat la început — punctualita­tea livrărilor. HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) „ELECTROFAGIA“- O BOALA CE PĂGUBEŞTE ECONOMIA NAŢIONALA! • Iluminatul public — nu pentru lux ci, pentru necesitate ! • Arde, arde, dar... n-are gură să strige ! • Gospodari ai comunelor care plătesc din buzuna­rul obştei, pentru. . . luxul risipei ! • Opt tuburi fluorescente într-o vitrină mică ! • Firme comerciale care ard nu numai noaptea, dar şi ziua ! • Ce se vinde ? Mărfurile, vitrina sau fluxul exage­rat de lumină ? Pe teme de educaţie Corigenţi la ... sabilitate părintească în marea angajare a întregului popor, pentru înfăptuirea cinci­nalului înainte de termen, un loc bine definit îl ocupă preocuparea generală pentru reducerea chel­tuielilor de producţie, lupta îm­potriva risipei de orice fel. Azi, ne vom ocupa de raţiona­lizarea consumului de energie electrică, de modul în care be­neficiarii — mari sau mici — ai acestei energii, înţeleg să închi­dă robinetele risipei. în acest scop, recent am purtat o discuţie cu tovarăşul Oskar Butt — di­rectorul Exploatării electroener­­getice a judeţului Covasna. „ Problema raţionalizării con­sumului de energie electrică a făcut deseori, încă din anul trecut, obiectul unor analize mi­nuţioase, soldate cu sarcini pre­cise pentru toţi consumatorii — întreprinderi, instituţii etc. — ne spune tov. Oskar Butt. Din păcate, în prea puţine cazuri, au fost luate măsurile necesare — dictate de interesele stringente ale economiei naţionale. — In ce sectoare se remarcă delăsările la care vă referiţi ? — Pentru o discuţie la con­cret, să ne oprim deocamdată, la două : iluminatul public şi cel comercial. în ce priveşte ilumi­natul public lucrurile stau mai bine. Am luat măsura ca în cartierul „Simeria“ din Sfîntu Gheorghe să se reducă ilumina­tul stradal, la strictul necesar. Mulţi dintre locuitorii cartieru­lui nici nu observă aceasta, semn că era exagerat. S-a redus de a­­semena la maximum, iluminatul parcului pe timpul iernii şi s-a renunţat la iluminatul faţadelor unor clădiri, atît în oraşul Sfîntu Gheorghe, cît şi la Tîrgu Secu-V. LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) Adesea se spune că „aşa cum îţi creşti copilul aşa îl ai“. Este dealtfel un mare adevăr, pe care membrii colectivului de sprijin pentru ocrotirea minorilor din ca­drul Consiliului popular al ora­şului Sfîntu Gheorghe l-au adus de mai multe ori în faţa părin­ţilor. Încercînd să se dezvinovă­ţească, părinţii în cauză au arun­cat vina pe copii. ,,E rău, aşa s-a născut, n-am ce-i face, nu m-as­­cultă, cînd îi vorbesc se face că nu mă aude“. — Ce aţi făcut în schimb ca propriul dumneavoastră copil să vă audă, să vă asculte, i-au în­trebat membrii colectivului pe soţii Pană. Tot. Absolut tot. — Cum aţi reacţionat cînd aţi observat că fiul dumneavoastră întîrzie să vină acasă de la cer­cul de aeromodele de la Casa pio­nierilor, a fost întrebarea pe ca­re au adresat-o părinţilor lui Marton Keresztes Iosif, elev în clasa a VIII-a a Şcolii generale nr. 1. — Ştiam că-i un copil cumin­te şi că-l pasionează foarte mult aeromodelismul. Cînd însă ni s-a spus că împreună cu alţi băieţi a comis un furt la magazinul cu autoservire din centru, am rămas foarte surprinşi. Revenim la cazul Pană care a dat de cîţiva ani încoace foarte mult de furcă membrilor colec­tivului de sprijin pentru ocroti­rea minorilor. Ştim că în anul 1971 în baza Legii nr. 3/1970, Co­misia judeţeană pentru ocrotirea minorilor, dăduse o decizie de in­ternare a fraţilor Pană, într-o ca­să a copilului, deoarece, în fami­lie educaţia acestora era pericli­tată. La insistenţele tatălui, ca­re şi aşa era scos prin hotărîre judecătorească din drepturile pă­rinteşti, membrii comisiei cedea­ză şi anulează decizia dată, ră­­mînîd să fie internat doar mino­rul Gheorghe. Dezideriu, cel despre care se spune azi că trebuie neapărat internat, era cum s-ar spune „nevătămat“, comportarea lui „nealterată“. Se credea că „bieţii“ părinţi au fă­cut şi ei tot ce-au putut dar că el, Gheorghiţă, era rău. A rămas însă Dezső, căruia i s-a oferit a­­ceeaşi soartă, acelaşi climat re­ce, de neînţelegeri, de viaţă bru­tală şi uneori chiar dezgustătoa­re din partea ambilor părinţi (ta­tăl executînd de atunci două condamnări), iar mama ajunsă în culmea disperării dădea la ivea­lă atitudini pe care nu le mai a­­vusese niciodată. Ce să înveţe în astfel de situaţie un copil. ’ S-a simţit tot mai străin de părin­ţii lui. Mama îl trimitea prin circi­um­­ să vadă ce face tata; ta­ta îi dădea bani de buzunar să-i destăinuiască ce face mama. Era cum s-ar spune „între ciocan şi nicovală“. La şcoală se prezenta tot mai nepregătit. Azi, cînd pri­vim retrospectiv spre strădaniile cadrelor didactice cu care Dezi­­deriu Pană a venit în contact, ne dăm seama că eficienţa acestor eforturi se întrevede foarte ane­mic şi putem conchide că nici un efort al şcolii nu este evident da­că familia nu contribuie măcar în aceeaşi măsură la educarea minorului. Un alt exemplu care merită evidenţiat este hotărîrea luată de responsabila cofetăriei nr. 41 din Piaţa Tîrgului, tovarăşa Salamon Ilona, de a se adresa în scris co­lectivului de sprijin pentru ocro- AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. a 3-a). I I I LA S.M.A. Baraolt, mecani­zatorii Jager Imre și Bartha Ferencz lucrînd la repararea unui tractor de tip U-650. Anul VI Nr. 902 MIERCURI, 21 martie 1973 4 pagini 30 bani Au depăşit planul primului trimestru Colectivul de muncă al lo­tului de construcţii Covasna, aparţinând T.C.J. Braşov, care lucrează la construcţia Fabri­cii de P.A.L., obţine noi suc­cese în întrecerea socialistă. Astfel, la finele primelor două luni, planul trimestrului I a fost depăşit cu 53.000 lei, iar pînă ieri s-au mai realizat lu­crări în valoare de 450.000 iei, urmînd ca pînă la sfîrșitul lu­nii să se atingă cifra de 700.000. Demn de­ remarcat, că întregul colectiv lucrează în acord global. In pagina a 2-a Secvenţe culturale La l.l.l.„Localprod“ S-au asimilat peste 100 noi repere Colectivul secţiei metalurgice a. I.I.L. „Localprod“ Sfîntu Gheorghe a livrat Uzinelor de autocamioane Braşov, primele be­ne pentru autobasculantele „Bucegi“ de cinci tone. Pentru rea­lizarea acestui produs , care la nivelul anului 1973 va reprezenta un volum de peste 8 milioane lei — colectivul secţiei metalurgice al întreprinderii a reuşit într-un timp relativ scurt să asimileze în producţie peste 100 noi repere cu tehnologiile aferente. în asi­milarea acestor noi repere colectivul secţiei a primit un ajutor substanţial, constînd din îndrumare şi asistenţă tehnică, de la întreprinderea metalurgică Mîrsa. G. VAJNA Circularistul Găitan Eugen, de la Fabrica de lăzi Intorsura Buzăului, lingă mașina de găurit. Foto : A. BARTHA în dezbatere publică , Proiectul Legii privind dezvolta­rea construcţiei de locuinţe şi Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ O nouă mărturie a grijii faţă de om, faţă de nevoile lui baterii publice vin să reglemente­ze unul din aspectele de maximă importanţă ale vieţii fiecărui om al muncii din patria noastră , spaţiul de locuit, căminul fiecă­rei familii, al fiecărui cetăţean. Este demn de menţionat faptul că ,prin noua legislaţie se institu­ie cadrul unic de reglementare a tuturor problemelor legate de spaţiul locativ, se reglementează condiţiile în care fiecare familie va avea dreptul şi posibilitatea să dispună de o casă proprie. în acelaşi timp, se stipulează în Pro­iectul de lege, dreptul fiecărei fa­milii de a dispune de o casă de odihnă, pe care are posibilitatea să şi-o construiască cu largul a­­jutor al statului. Este ştiut că şi pînă acum sta­tul a acordat ajutor cetăţenilor care doreau să-şi construiască un apartament în proprietate per­sonală. Noua legislaţie lărgeşte însă mult sfera ajutoarelor pe ca­re statul le acordă începî­nd de la împrumuturile în bani pentru constituirea avansurilor şi pînă la înlesnirile legate de proiecte, de asigurarea materialelor de construcţie şi a organizaţiilor şi întreprinderilor constructoare. Noua legislaţie, promovînd larg principiile eticii şi echităţii socia­liste, stabileşte priorităţi legate de salariul revenind fiecărui membru de familie, de numă­rul membrilor acestora, spre deosebire de vechile reglemen­tări care stabileau ca principal criteriu, depunerea integrală a banilor, dispoziţie care favoriza pe solicitanţii cu venituri mai mari. Criteriile nou stabilite asigură condiţii tuturor cetăţenilor, indi­ferent de veniturile lor să-şi con­struiască locuinţe personale, sta­tul acordînd împrumuturile eşa­lonat, în funcţie de salariu şi necesităţi, celor care au realmen­te mai mare nevoie de spaţiu de locuit. în acelaşi timp se vor încadrate organic în întreaga politică a partidului și statului nostru, ce are în centrul preocu­părilor sale omul cu nevoile lui, noile proiecte de legi supuse de­­ I In Panama există încă unul din cele mai mari scandaluri ale secolului nostru. Dacă fa­cem o incursiune în istoria sa, regăsim scenariul clasic al u­nui popor hotărît să devină stăpînul destinului său — Pa­nama constituia o provincie a Columbiei pînă în 1903, anul independenței sale — a căror victorie a fost acaparată de burghezia naţională manevra­tă de S.U.A.. . în afara a­­vantajelor economice, politi­cienii americani ţinteau Cana­lul Panama, datorită poziţiei sale strategice. Canalul leagă Atlanticul de Pacific şi din punct de vedere pur militar este un pion pe care orice ex­pert în materie l-ar considera foarte important. Le trebuia deci americanilor, în afara u­­nui control cvasitotal asupra canalului, asigurarea că isto-canalului, asigurarea că isto- (Continuare in pag. a 4-a) Panama să­­ aparţină­­ panamezilor ! b­a nu va aduce nici o schim- ■ bare care să pună sub semnul­­ întrebării prezenţa lor în a- ■ ceasta mică ţară din America­­ Centrală. De aceea, S.U.A. au­­ impus într-un mod scandalos | o clauză în tratatul încheiat ■ între cele două ţări care pre- | vede că „Republica Panama ” cedează Statelor Unite în mod­­ perpetuu folosirea, ocuparea şi controlul zonei de pămînt acoperit de apă pentru con- a struirea, întreţinerea şi prote-­­ jarea canalului“. De atunci jurisdicţia politi- jj că şi autoritatea administrati- j vă a S.U.A. se exercită total în zona canalului. în afară­­ de aceasta, interpretarea ame- | ricană a tratatului a făcut din „El Moudjahid“ | De pe cuprinsul patriei . In perioada 1 ianuarie — 20 martie, combinatele şi întreprinderile siderurgice au obţinut suplimentar peste 35 700 tone de fontă, 38 500 to­ne de oţel, 1 600 tone ţevi, 1 300 tone cocs metalurgic şi alte produse. Concomitent, au fost asimilate noi mărci de o­­ţeluri şi tipodimensiuni de laminate şi ţevi, în vederea reducerii importului. Un ase­menea obiectiv este oglindit cit se poate de limpede de ni­velul producţiei de oţeluri a­­liate, care în acest an va fi cu 24 la sută mai mare decit cel realizat în 1972, iar producţia oţelurilor carbon de calitate şi slab aliate va fi superioa­ră cu 16 la sută. Recent, a fost asimilat şi introdus în producţia curentă un nou sor­timent de oţel înalt aliat şi inoxidabil pentru industria chimică şi au fost elaborate primele şarje din alte cîteva mărci de oţeluri aliate, mult solicitate de industria con­structoare de maşini. Specialiştii de la Institutul de cercetări metalurgice din Capitală, in colaborare cu cei din cadrul marilor combinate, pregătesc tehnologia de asimi­lare şi elaborare a altor sor­timente de oţeluri necesare e­­conomiei nationale. Efectuînd 3 500 ore de zbor, în decursul cărora au împrăştiat 15 250 tone îngrăşăminte chimice, piloţii aviaţiei utilitare şi-au depăşit sarcinile maximale ale planului la zi cu peste 2 la sută. Printre unităţile agricole socialiste care au beneficiat de serviciile echipajelor la bordul elicopterelor şi avioanelor utilitare sunt cele din localităţile Dragalina, Roseţi, Mircea Vodă, Slobozia — judeţul Ialomiţa, Cetate şi Băileşti — judeţul Dolj, Şiriana şi Udvinis — judeţul Timiş, Negru Vodă şi Mangalia — judeţul Constanţa. Prin îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a par­cului de aeronave utilitare existente, efectuarea în timp op­tim a unor revizii tehnice de calitate şi perfecţionarea cola­borării cu direcţiile agricole judeţene se estimează ca, în cursul acestui an, să fie fertilizate pe această cale 1 200 000 hectare. ■ După aproape trei săp­­tămini de marş in... pas­ele mele, pe o cale special ame­najată, cel mai mare excava­tor din industria noastră, des­tinat extracţiei lignitului. co­ "(Continuare în pag. a 3-a) los in greutate de 3 000 tone, a ajuns la destinaţie. Zilnic, el urmează să extragă din ca­riera de la Roşia Jiu o can­titate de cărbune echivalentă cu producţia lunară a unei mine de mărime medie. corvie/nftcij*i „Cot la cot“ I cu bărbaţii...! * Ai crede că la secţia a doua * * I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheor- “ * ghe — secţie în care activită- » * ţile necesită un considerabil * * efort fizic, munca femeilor ar , « fi exclusă. Şi totuşi, în hale- * * le largi, la lungi mese de * * lucru, — distingi şi chi. + * puri de femei; le recunoşti ♦ * doar cină eşti în faţa lor, * * căci altfel, de departe, silue- * * tele sunt aceleaşi: înfofolite, ♦ * gros îmbrăcate în pantaloni şi * * halate. N-am crezut nici o » * clipă că munca lor ar fi ♦ * uşoară; m-a încercat, dim- * * potrivă, un firesc , senti- , »ment de admiraţie pen- * * tru mănunchiul acesta de fe- * * mei — doar 7 din 200 de sa- * * lariaţi — care sfidează cu a- * *■ tîta seninătate încă mai per-* * sistentele concepţii de „sex » * slab“; şi dacă, rînd pe rînd, • * „cele şapte“ au făcut să cadă * „ „barierele“, şi dacă •muncind ♦ * „cot al cot“ cu bărbații, mun- * * ca printre ei nu mai era inti- * * midantă, rezultatele n-au în- «. * tîrziat să se arate. Căci oricit ♦ * ar părea de ciudat, atunci * , cînd șeful secției mi-a „ex- . * pus“ lista celor mai buni mun- * * citori, a început cu : Medar * * Veronica, Ardeleanu Roza, Do- « * mokos Ilona, l-am întrebat * * dac-o face dintr-un gest de * * politeţe pentru că, oricum, ar « * fi firesc să-ţi vină pe buze * * un exemplu din masa de sa- * * lariaţi de ordinul sutelor şi * * nu din... „cele şapte“ ! Omul * * m-a privit surprins, şi puteai * « ghici cu uşurinţă că nu-şi pu- * * sese niciodată această proble- * * mă. „Ştiu şi eu ?! Poate pen- * « tru că în muncă ii lasă in ur- . * mă pe mulţi bărbaţi... Arde- ♦ * leanu Roza, de pildă...“. * * In ziua aceea Roza Ardelea- * * nu, nu era la obişnuitul ei loc * * de muncă de la strungărie. « * am găsit-o în hala de croit * * unde împreună cu alţi cinci * * muncitori zoreau treaba la * * un articol de mai mare ur- * * genţă. Dealtfel, despre Ro- * » za se ştia că e... „universală“ • * că, adică, putea să facă faţă • * oricărei munci din secţie. Ro. * ♦ * ANNA SELEJAN * (Continuare în pag. a 3-a) •«

Next