Cuvîntul Nou, august 1973 (Anul 6, nr. 1016-1041)
1973-08-01 / nr. 1016
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean t (traiemruu*i I De mic copil t !aceeaşi i ! • J ' Jpasiune... j J lntrebindu-1 pe zidarul Im i t re Törzsök, cam ce a realizat ) l durabil din anii tinereţii şi ( 1 pînă acum, iţi va putea tiara ) 1 întimplări numai din dome- ( (| niul lui, al meseriei de con. I s structor. Îşi aminteşte şi acum, cind ţ )mic copil fiind, in comuna sa i i natală Sintimbru, mergea im- impreună cu tatăl său să con- ) t struiască. „Pe atunci constru- ţiam doar case. Erau vremuri cind meseria de t # , «nu mc«, uc zidar nu) 1 prea era la modă — ne spune i (el. Oamenii îşi ridicau casele , mai mult din lemn, pentru că, ) , in zona Ciucului, de. unde ) ' sint, lemnul a fost o Indelet- i - nicire a tuturor localnicilor“. J L Dar au venit anii aceştia \ ! din urmă, cind „meseria“ de ) I zidar era cerută pe toate şan- , t tierele. Smuls arareori din preocupările liniştite ale zi- ) . darului ce aştepta zile întregi i ) „ca cineva să-l cheme“, pen. 14 tru a-şi zidi acolo vreun pe- ) 7 fete, a fost furat de iureşul şi i ) freamătul şantierelor. Ii plă. 7 cea meseria, practicind-o ală- ) \ \turi de dulgheri, fierar-beto- \ i nişti, de macarale şi excavat intr-un t toare, intr-un cuvint, I continuu du-te-vino, în care ) i fiecare se mindrește cu mese- i ) ria lui: zidar, dulgher etc. VIOL LUC. IIUUI, UiwyiiOf Cil/v.. / t Dar, indiferent unde a lucrat, t 7 indiferent la ce. Imre Törzsök, i ) își aduce aminte cu nostalgie 7 ) de fiecare loc pe unde a t 7 construit, i structori“ , t ^ cazurile lor. Derulînd crîm- i i peie din viaţa lui de construc- ’ I tor, ne-a descris Braşovul, cu \ t oamenii şi (j la Stupini obiceiurile lor. De a venit in Sfîntul , Gheorghe fiind printre primii 1 ) care au pus „piatra de teme- i lie“ la ridicarea noului cartier t ! Simeria. Blocurile 6 şi 9, şcoa- T * la. creşa sint doar citeva din ) ) realizările la care şi-a adus | i contribuţia, iar de fiecare da. 7ată cind trece pe lingă ele. le j \ vede parcă mai înalte, mai i t durabile in timp decit şi-ar fi 7 7 închipuit atunci cind aşeza i ) cărămidă peste cărămidă. A ^ i doua lui pasiune a fost şi a i I rămas transmiterea acestei ' i meserii tinerilor, pentru că ţ ) „oriunde te-ai afla in ţara la asta, înarmat cu mistria, mo- / ' delezi, dai viaţă“. ) ţ p. niţa ţ I (Continuare in pag. a 3-a) ţ pe de oamenii „con. cu bucuriile şi ne- ) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VA! Fapte de muncă, realizări, iniţiative în lupta pentru îndeplinirea CINCINALULUI CU 185 DE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN BENEFICIUL — baza creşterii venitului naţional In înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru în etapa actuală privind creşterea avuţiei naţionale şi a venitului naţional, un obiectiv major stă în faţa tuturor colectivelor din toate întreprinderile şi anume : asigurarea rentabilităţii producţiei, adică sporirea continuă a beneficiilor. La, Conferinţa Naţională a P.C.R. din iulie 1972, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preciza că : „Ridicarea rentabilităţii producţiei este criteriul primordial al creşterii calitative a activităţii economice şi de aceea, anul 1973 — an hotăritor pentru realizarea cincinalului înainte de termen — trebuie să marcheze o îmbunătăţire radicală in sporirea rentabilităţii în toate domeniile". îndeplinirea prevederilor de plan pe anul 1973 la toţi indicatorii economici şi financiari va trebui să asigure plusul de venit naţional prevăzut în acest an, 303 miliarde lei, fapt ce impune sporirea eforturilor tuturor oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate, contribuind astfel la realizarea planului cincinal înainte de termen. Acest lucru nu este posibil decât prin creşterea acumulărilor băneşti pe calea beneficiilor rezultate din gospodărirea judicioasă şi eficientă a mijloacelor circulante şi a fondurilor fixe. In atenţia fiecărui colectiv de muncă, de la conducător şi pînă la ultimul salariat, trebuie să stea principiul rentabilităţii fiecărui produs, al fiecărei activităţi, adică „cu minimum de cheltuieli, beneficii maxime". Orice creştere de beneficii constituie resurse în plus pentru dezvoltarea economiei noastre, a avuţiei naţionale şi, în final, a ridicării nivelului de trai al poporului. Acest deziderat a stat şi în atenţia oamenilor muncii din întreprinderile judeţului nostru, conducind la realizarea unui volum de beneficii peste prevederile planului, economisirea resurselor materiale, precum şi folosirea optimă a fondurilor fixe. In acest sens exemplificăm rezultatele financiare valoroase obţinute în semestrul I 1973 de către Uzinele textile „Oltul“ Sf. Gheorghe, Fabrica de amidon şi glucoza Tîrgu Secuiesc etc., care au realizat beneficii peste plan în valoare de 1 345 mii lei şi, respectiv, 1 094 mii lei, ca urmare a reducerii cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţie marfă fabricată cu 2,59 lei şi, respectiv, cu 10,28 lei, iar pe de altă parte, prin utilizarea la indici superiori şi în bune condiţii a mijloacelor tehnice, au reuşit să obţină plusuri de producţie globală la 1 000 lei fonduri fixe cu 7 lei şi, respectiv, cu 4,90 lei peste prevederi. Un merit valoros la aceste întreprinderi îl constituie faptul că economiile de mai sus, de resurse materiale, se regăsesc şi în economiile totale de cheltuieli la 1 000 lei producţie marfă fabricată în proporţie de 77 la sută şi, respectiv, 100 la sută. Asemenea rezultate frumoase au obţinut Fabrica de ţigarete Sfîntu Gheorghe şi Inspectoratul silvic Covasna. La alte întreprinderi, ca de exemplu, întreprindereajudeţeană de industrie locală Sfinţii Gheorghe, cu toate că la cheltuielile materiale la 1 000 lei pro- CRISTEA ROMEO, director adjunct la Direcţia judeţeană de statistică Co vasna. (Continuare în pag . 3-a) PRIMII SALARIAŢI ÎN SEDIUL NOII ÎNTREPRINDERI Deşi a fost constituită cu mai mult timp în urmă , , întreprinderea de aparataj electric_auto din Sfîntu Gheorghe avea sediul într-o clădire a fabricii de ţigarete. Iată însă că, recent, ca urmare a finalizării lucrărilor de construcţie la atelierul de vopsitorie al noii fabrici, parte din salariaţii întreprinderii — personalul tehnico-administrativ — s-au mutat în propria fabrică, în atelierul amintit. Aşadar, un eveniment ce merită a fi consemnat : primii salariaţi ai întreprinderii de aparataj electric auto în sediul noii unităţi industriale, aflate încă în construcţie. Dincolo de acest aspect, trebuie reţinută îmbunătăţirea substanţială a posibilităţilor pentru o colaborare operativă, mai eficientă între beneficiar şi constructor. H. R. Anul VI Nr. 1016 MIERCURI, 1 august 1973 4 pagini 30 bani La I.M. Căpeni Prin inovaţii şi raţionalizări — importante economii Printre resorturile menite să ducă la îndeplinirea exemplară a planului şi a angajamentelor asumate în anul hotărîtor al cincinalului, colectivul de la I.M. Căpeni vizează şi acţiunea de inovaţii şi raţionalizări. Astfel, în primul semestru, valoarea economiilor realizate pe această cale depăşeşte cu aproape 200.000 lei pe cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Printre înfăptuirile mai de seamă, amintim : raţionalizarea transportului la exploatarea la zi Racoş — autori Denes Sebestyen, József Benedek, Benkö Béla şi Mihály Simon ; mecanizarea alimentării cu cărbune a locomotivelor uzinale, eliminîndu-se total munca manuală — autori Ferencz Papp, Égető Sándor şi Bardoczi Arpad ; aparat de măsurare a gradului de poluare a aerului, din mină — autori Benedek Lajos, Gera György. De menţionat că acest ultim aparat va fi executat prin autoutilaje şi pentru alte mine. ÎN PAGINA A 3-A : MUNCA POLITICĂ DE MASĂ ÎN SPRIJINUL PRODUCȚIEI Roadele calificării la locul de muncă. Strungarul Pako László de la Fabrica de șuruburi Tîrgu Secuiesc printre fruntași. La unele ateliere ale cooperativei „Hărnicia" : „Avem comenzi încă din anul trecut“ Primim comenzi pentru anul... viitor“! Cooperativa meşteşugărească „Hărnicia“ din Sfîntu Gheorghe, îşi desfăşoară activitatea de prestări de servicii către populaţie pe o arie destul de întinsă. In fiecare cartier al oraşului întîlneşti unul sau două ateliere de diferite profiluri, care dacă funcţionează normal, pot acoperi o parte însemnată din solicitările populaţiei. Conducerea cooperativei în strînsă colaborare cu Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti se preocupă de buna organizare şi funcţionare a acestor unităţi, de dotarea lor cu materiale şi utilaje specifice necesare. Nu întotdeauna însă, preocupările lor sunt şi finalizate sau găsesc cea mai fericită şi rapidă concretizare . .. Zilele trecute ne-am deplasat la mai multe asemenea jtinităţi pentru a consemna la faţa locului măsura în care acestea satisfac cerinţele populaţiei. „Nici clientului şi nici nouă nu ne convine calitatea ramelor cu care trebuie să lucrăm “ ne declara lucrătoarea de la atelierul ,,Rame, oglinzi, geamuri“, Bogdan Irina. Sunt destul de slab executate şi acest lucru îndepărtează de fapt pe cumpărător. Ramele sunt executate de trei „meşteri“ la domiciliu, prin „Uniune“ şi aceştia după ce au văzut că cererea este mare, nu se mai ocupă de calitatea lor aşa cum au făcut-o la primele „mostre“ prezentate pentru omologare.“ In orice caz, aceşti lucrători pot fi chemaţi puţin pînă la acest atelier, pentru a vedea, şi ei cum este . . . oglindită munca lor în opiniile clienţilor şi a lucrătorilor de aici, pentru ca pe viitorsă-şi aşeze munca lor în „rame“ mai drepte ... — Unitatea „Boiangerie“ cunoaşte în special în sezonul estival, o afluenţă sporită de clienţi. Spaţiul restrîns în care-şi desfăşoară activitatea este îngustat şi de neîncăpătoarele ei anexe (spălătoria chimică, vopsitorie). Dacă totuşi te decizi să aduci un costum la curăţat, în această perioadă, trebuie să te gîndeşti bine. .. ori să fie unul de iarnă ... ori de primăvară. . . „In cinci şase săptămîni dacă putem să rezolvăm aceste solicitări — ne informa lucrătoarea Nagy Irina. Tot din cauza spaţiului, merge în ritm de .. .melc.“ „De mai bine de o GH MĂCIUCĂ (Continuare in van, a 3-a) - ÎNTÎLNIREA TOVARÂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL TUDOR JIVKOV Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Întîlnire prietenească. In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, primsecretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. precum și A.A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S , R. F. Katuşev, secretar al C.C.„’al P.C.U.S. Participanţii la întîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. II. Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la intîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. Încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, în însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L.I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale America, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntâmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L.I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produst importante schimbări pozitive ; capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei generaleuropene , reuniunea miniştrilor afacerilor externe , conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului în treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei intr-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rînd, reglementarea neîntîrziată a situațiilor conflictuale, ge(Continuare in pag. a 4-a) Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Vietnam Mitingul prieteniei româno-vietnameze din Capitală Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara, în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de Sud la Bucureşti, încadrate de drapele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română şi vietnameză eră înscrisă urarea : „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam !“. In aplauzele asistenţei, în prezidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C. C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R. D. Vietnam. In prezidiu, iau loc, de asemenea, tovarăşii Le Thanh Nghi, Nguyen Co Thach, Tran Sam, Nguyen Van Dao, Nguyen Dang Hanh, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam şi Lara Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de Sud. Alături de oaspeţi în prezidiu au luat loc tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, general-colonel Stelian Ţîrcă, adjunct al ministrului apărării naţionale, Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, Ioana Boga, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, Pantelimon Găvănescu, secretar al C.C. al U.T.C., Ştefan Botea, muncitor la Uzinele „23 August“. (Continuare în pag a 4-a) Semnarea documentelor oficiale In prezenţa tovarăşilor Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Famn Wan Dong, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R. D. Vietnam, marţi la amiază, la Consiliul de Miniştri a avut loc ceremonia semnării documentelor oficiale încheiate cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam. Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, iar din partea Guvernului R. D. Vietnam, tovarăşul Le Thanh Nghi, membru al Biroului Politic al Parti-dului celor ce Muncesc din Vietnam, viceprim-ministru, au semnat Protocolul între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul R.D. Vietnam, Convenţia de credit pe anul 1974 şi Acordul de ajutor economic şi militar pe anul 1974. Cu acelaşi prilej, tovarăşii Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior, şi Nguyen Van Dao, vice-ministru al comerţului exterior, au semnat Acordul comercial şi de plăţi pe anii 1974 şi 1975, între cele două ţări. La ceremonie au fost de faţă tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, general-colonel ■ Stelian Ţîrcă, adjunct al ministrului apărării naţionale, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborane şi cooperare economică şi tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, alte persoane oficiale române. Erau prezenţi tovarăşii Nguyen Co Thach, vice-ministru al afacerilor externe, general-maior Tran Sam, vice-ministru al apărării naţionale, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam la Bucureşti, alte persoane oficiale vietnameze. In alocuţiunea rostită după semnarea documentelor oficiale, tovarăşul Gheorghe Rădulescu a spus : Documentele semnate astăzi dau expresie spiritului internaţionalist, de solidaritate frăţească de care sunt animate Partidul Comunist Român, guvernul şi poporul român, hotărîte să acorde întregul lor sprijin operei de făurire a unei vieţi libere şi înfloritoare în Republica Democrată Vietnam. Așa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre t -(Continuare în pag. a 4-a)