Cuvîntul Nou, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1171-1194)

1974-02-01 / nr. 1171

Prote­tan din toate tarife ,unitiva­t Anul VI, nr. 1171 VINERI, 1 februarie 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean îmbunătăţirea calitativă a METODELOR DE MUNCĂ, OBIECTIV PERMANENT, NU DE... CAMPANIE! Angajamente valoroase Evenimentele de însemnăta­te majoră din viaţa poporului nostru, a XXX-lea aniversare a Eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R., re­prezintă pentru colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi economişti de la Întreprin­derea de şuruburi din Tirgu Secuiesc prilejul afirmării for­ţelor creatoare, abnegaţiei şi priceperii, care se vor concre­tiza in : - depăşirea planului de producţie cu 5.330 mii lei, re­­prezentind 195 tone organe de asamblare şi 3 maşini-unelte realizate prin autoutilare ; 9 depăşirea planului de producţie-marfă vindută şi în­ C5Sată cu 4.600 m­ii leni î­n­­ asimilarea cu 15 zile înainte de termen a unor pro­duse noi, reprezentind 190 re­pere pentru autocamioane, au­(Continuare In pag. a 3-a) In acest an la întreprinderea de şuruburi din Tirgu Secuiesc, creşterea producţiei globale in­dustriale, faţă de realizările anu­lui precedent, este de 19 la sută, în timp ce productivitatea mun­cii creşte doar cu­­17 la sută. In cea mai mare parte, sporul de producţie se realizează pe sea- Adunări generale ale oamenilor muncii la noilor capacităţi de produc­ţie. Dezbaterile din recenta adu­nare generală a reprezentanţi­lor oamenilor muncii au reliefat insă importante rezerve care, printr-o mai atentă valorificare permit creşterea nivelului pro­ductivităţii muncii cu mult peste cel al creşterii producţiei globa­le. Acest deziderat poate fi rea­lizat in măsura în care saltul cantitativ —, respectiv sporurile de producţie — este însoţit de unul calitativ. Aceasta impune o îmbunătăţire a structurii elemen­telor componente ce condiţionea­ză şi concură la creşterea efi­cienţei economice. CALITATEA SE PRODUCE, NU SE CONTROLEAZĂ Valoarea refuzurilor înregis­trate anul trecut pe seama cali­tăţii necorespunzătoare a produc­­ţiei-marfă fabricate şi livrate, re­prezintă 1,3 la sută faţă de loia­lul producţiei realizate la nive­lul anului. Faptul acesta, de o importanţă majoră pentru creşte­rea eficienţei economice, a fost tratat superficial, darea de sea­­mă prezentată in adunarea gene­rală a reprezentanţilor oamenilor muncii consemnînd doar valoa- PREDA NIŢA (Continuare in pag. a 3-a) Bogat bilanţ al lunii ianuarie Colectivul de oameni ai muncii din cadrul U.F.E.T. întorsura Buzăului, a încheiat prima lună a anului cu bune rezultate. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 14 la sută, iar cel al produc­ţiei marfă, cu 30 la sută. Prevederile planului pe sortimente, au fost întrecute cu : 9 1.165 m.c. buşteni de răşinoase; 9 1.955 m.c. buşteni de fag (total); 9 210 m.c. buşteni de stejar pentru gater; • 1.950 m.c. lemn de diverse specii pentru celuloză; • 904 m.c. lobde pentru prelucrări industriale; 9 1.850 tone lemn de foc. Relatîndu-ne vestea, ing. Mihai Burlacu, şeful compartimentu­lui de programare a producţiei, a ţinut să menţioneze că­ toate aceste rezultate sunt rodul muncii forestierilor — in special, al celor din sectoarele : Sfintu Gheorghe, Floroaia şi Zăbrătău. Din rindul lor, am reţinut numele maiştrilor Gheorghe­ Hermeneanu și Ioan Stroie din sectorul Floroaia, Ion Gabor, Francisc Kerestes și Bălăci Bitay, din sectorul Sfintu Gheorghe, Constantin Micu și Nicolae Munteanu, din sectorul Zăbrătău. (L.V.) " m­unci Propunerea va deveni faptă Preocupaţi să reducă chel­­uielile de transport şi să oţ­­ină o productivitate sporită,­omuniştii din cadrul secţiei de finisaj a întreprinderii tex­­ile „ Oltul“ din Sfântu Gheorghe, au propus comite­­ului oamenilor muncii să se preocupe de introducerea sis­­emului de vopsire semiconti­­nue astfel incit să se poată educe timpul de lucru şi can­­itatea de coloranţi, să se u­­iteze secţia cu o maşină de samb­rizat. Avantajele introducerii unei astfel de­ maşini, după păre­­ea lor, sunt multiple. Maistrul Gheorghe Lazar şi tehnicianul Sándor Pakucs, pe care i-am nu­m­it încă din prima zi de lucru a acestui an preocupat­ să rezolve pe cit le stă In pu­tinţă problemele de organiza­rea muncii in secţie, lansări­­­le de comenzi şi aproviziona-­­ rea cu materie primă şi colo­­ji ranfi, au finul să accentueze ■ ce mult ar Însemna prezenta - In secție a unei maşini de ? samiorizat. I Din cite am putut constata,­­ preocupări in vederea tradu­­­­cerii in fapt a unei asemenea (Cominuare in pag. a 3-a) Minerii Pali Miklós şi Maria»­ Lajos, de la Spina Vîrghiş I, urmează abatajul frontal nr. 614. 04 Meteo­ rica va fi călduroasă faţă de anotimp, cu cerul va­riabil. In cursul după-amiezii şi al nopţii sunt posibile preci­pitaţii slabe. Dimineaţa ,ceaţă locală. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din sectorul vestic. Maximele vor oscila intre — 2 şi 3 grade, iar mini­mele intre — 11 şi — 6 gra­de. Meteorolog de serviciu EIGEL GHEORGHE ­ PARIS Corespon­dentul Agerpres, Paul Diaconescu, transmite : Muzeul naţional de artă şi tradiţii populare din Paris, a găzduit o sea­ră culturală consacrată României. După confe-­ rinţa despre rădăcinile populare ale artei con-­­ temporane româneşti, au­­ fost prezentate: Urme rea­ "" I Uzate de Institutul de­ ­pe sSSIPTAI/IMa­ rne de artă, au fost au­diate­ lucrări ale compo­zitorilor români contem­porani. ADDIS ABEBA. — In capitala Etiopiei s-a des­chis, sub auspiciile Co­misiei O.N.U. pentru A­­frica şi a Organizaţiei ___ Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială (ONUDI), o reuniune consacrată evaluării şi pregătirii unor proiecte pentru accelerarea dez­voltării economice pe continent. Luind cuvîntul în ca­drul şedinţei inaugurale, secretarul executiv al Comisiei economice a O.N.U. pentru Africa, Robert Gardiner, a sub­liniat importanţa deose­bită a unor proiecte in­dustriale atent elaborate pentru rapida dezvolta­re a economiei ţărilor africane. ALGER. — Preşedintele Algeriei, Houari Boume­­diene, a cerut secretaru­lui general al O.N.U., Kurt Waldheim, convo­carea unei sesiuni de urgenţă a Adunării Ge­nerale a O.N.U. pentru examinarea problemei crizei energetice mondia­le, precum şi a aprovi­zionării cu materiile prime de bază, anunţă agenţia algeriană de pre­să. Preşedintele algerian a arătat că a făcut a­­ceastă propunere in ca­litatea sa de preşedin­te al conferinţei statelor nealiniate, care a avut loc in luna septembrie a anului trecut. NEW YORK,­­Elena Cernei, solistă a Teatru­lui de operă şi balet din Bucureşti, a susţinut, in faza unui numeros public, un recital de lie­duri de Schumann, Doni Popovici şi Manuel de Talia, pe scena amfitea­­trului „Dag Hammarsk­joeld“ de la Palatul Na­ţiunilor Unite din New York, RANGOON. — Preşedin­tele Consiliului Revolu­ţionar al Republicii So­cialiste a Uniunii Bir­mane, Ne Win, a pro­mulgat două documen­te legislative prin care se autorizează transferul puterii de stat către A­­r­unarea populară şi Con­siliile populare locale. Ambele­­documente in­stituie procedura legală de constituire a Adună­rii populare şi a Consi­liilor populare care, la rindul lor, potrivit noii constituţii, vor alege or­ganele de conducere ale statului. Cu planul liniar Colectivul de muncă al Coo­perativei­­meşteşugăreşti „Arta Covasnei" din Întorsura Buzău­lui, a încheiat prima lună a anului, cu frumoase rezultate. Astfel, planul de livrare către piaţa internă a fost realizat in proporţie de 116,7 la sută; s-au livrat peste plan 2.000 articole de artizanat (fete de masă, de pernă, ştergare). La aceste succese şi-au adus contribuţia harnicele ţesătoare ale cooperativei, care au depă­şit planul pe luna ianuarie cu 10,5 la sută. De menţionat că cele mai multe ţesături au mo­dele noi, create in unitate, în trimestrul IV, al anu­lui trecut. Dintre ţesătoarele fruntaşe a­­mintim pe Virginia Crăciun, Filofteia Tohăneanu, Irina Po­pica, Carolina Luca, Sabina Vasile, Elena Burtea, Maria Olteanu, Aurelia Mariş. (I.N.) Belin Vale. Aşezare măruntă, pe sub coastă de deal, cu un drum care, toamna, cînd e des­fundat de ploi, trebuie să fie greu, tare greu, dar care acum, după atîta zăpadă, s-a mai vin­decat de gropi. Intrăm in şcoa­lă, găsindu-i pe cei patru das­căli de-aici, strînşi în jurul unei mese şi făcînd nişte socoteli. Tocmai se întorseseră de la re­­censămînt, au avut ceva de um­blat şi de lucru, dar acum au terminat. Facem cunoştinţă cu Doina Gabor, directoarea şcolii, Budai Anna, educatoare, Balogh László, Învăţător, şi Rákosi Şte­fan, învăţător şi director la că­minul cultural. Toţi patru sunt­ nou veniţi la Belin Vale, adică din toamnă, de cînd a început şcoala, iar ultimii doi abia au absolvit liceul pedagogic. N-au deci prea multe de spus, în cîte­­va luni nu­ poţi face minuni, mai ales aici, unde, în ce priveşte cultura, educaţia adulţilor, se făcuse foarte puţin pînă la ei. Totuşi s-au pus pe treabă de cum au venit: s-au gindit să în­cropească primele formaţii artis­tice, aşa că şi-au împărţit sar­cinile, cele două învăţătoare o­­cupîndu-se de formaţia de tea­tru, iar cei doi foarte tineri în­văţători, abia trecuţi de vîrsta majoratului, pregătesc formaţia de dansuri şi soliştii vocali de muzică populară. Amindoi , sînt instrumentişti — unul cîntă la vioară, celălalt la acordeon — aşa că repetiţiile sînt mult în­lesnite, iar modestele încasări de la spectacole nu intră în buzu­narele lăutarilor profesionişti, în dezbatere ! DESTINUL CULTURAL AL SATULUI APARŢINĂTOR Paşi spre constitu­irea unui eficient ansamblu educativ după cum se ştie nu prea gene­roşi şi nici concesivi cu cămine­le culturale. Vorbeam de spec­tacole. Pînă acum au fost două. Pare puţin la prima vedere, dar pentru cei care cunosc satul, lu­crurile bat spre roz. A fost con­stituit un nucleu de tineri cu care s-a pornit la drum, nici aceştia n-au fost strînşi cit ai bate din palme, a trebuit răb­dare şi muncă de lămurire. Dar au venit. Cele două spectacole — unul închinat Aniversării Re­publicii, celălalt Unirii — au în­semnat şi un alt succes, cel de public, căci aici sătenii se cam dezobişnuiseră să mai vină la cămin, asta dacă cumva au fost vreodată obişnuiţi. Mai mult, lo­cuitorii „din deal" le-au cerut dascălilor să dea şi ei „un pro­gram". El se va ţine, probabil, la sfîrşitul lui februarie, dacă to­tul va merge bine, şi va cuprin­de o piesă de teatru (acum se caută o comedie cit mai potrivi­tă „actorilor" şi publicului), dan­suri populare şi cîţiva solişti. E­­xistă şi un îndrumător, îl chea­mă Alexandru Lingurar. Cunoscînd o anume compoziţie a sătenilor întrebăm de even­tualele preocupări privind con­stituirea unui taraf de muzică populară, aparţinător căminului cultural. Surpriză: în tot satul nu există decît un singur instru­mentist, îl cheamă... Dragan şi ştie să cînte la acordeon. Dar cum satul e plin de talente, cei doi învățători se gîndesc să IOAN DRAGAN (Contu­uare in pag. a 3-a) Există condiții pentru valorificarea din plin a rezervelor de care dispunem r ’ 3 * Direcţia generală a navi­gaţiei civile NAVROM ne in­formează, că un număr de 19 nave, sub pavilion românesc, au acostat, In aceste zile, la cheiurile portului Constanta, aducind minereu, laminate şi mărfuri generale. Alte nume­roase vase — Prahova, Dobro­­gea, Năsăud, Eforie, Brad, Sla­tina, Galaţi, Oradea — au ancorat in porturile europene şi din Orient, unde au trans­portat produse ale industriilor constructoare de maşini, chi­mică, economiei forestiere şi materialelor de construcţii. A­­proape 20 de nave — minera­liere, petroliere şi cargouri cu mărfuri generale — brăzdează oceanele lumii, croindu-şi drum spre Port Elisabeth, Philadel­phia, Tripoli, londra, Beirut, Triest şi Alexandria, în timp ce mai multe vase sunt în drum spre Constanta şi Galati, In baza relaţiilor comerciale pe care România le Întreţine , în baza documentaţiei elaborate de specialiştii între­prinderii mecanice Muscel din Cîmpulung, în colaborare cu cei ai Institutului de cercetări şi proiectări pentru autovehi­cule şi tractoare de la Braşov, la fabrica braşoveană de spe­cialitate a fost introdus in fabricaţia de serie un nou tip de carburator, care permite reducerea consumului de benzină la autoturismele ,,ARO" și la autoutilitarele TV cu 2,4 litri la suta de kilometri. Toate autoturismele de teren fabricate în ultima deca­dă a lunii ianuarie la întrepri­tate cu asemenea carburatoar februarie ele să fie montate şi Specialişti ai întreprinder­­ului din Braşov definitivează unele modificări constructive optimizarea procesului de ord­ealizare a acestei soluţii tehni­c,ARO" şi autoutilitarele TV benzină la fiecare 100 de kilo nderea musceleană au fost do­­e, urmind ca in cursul lunii la motoarele autoutilitarelor, ii mecanice Muscel si Institu­­mn alt studiu, care va aduce chiulasei motorului, precum si ere­a carburantului. Prin fi­­re, autoturismele de teren vor economisi alţi 2 litri de metri parcurşi. „. . I, iSjâ je j .­jjijjj aiSiiiiiSh­iffiiii cu ţări ale lumii, echipajele de navigaţie onorează, astfel, con­tractele de export ale Între­prinderilor noastre de comerţ exterior. * întreprinderea de comerţ exterior „Romagrimex" a în­cheiat un nou contract cu Ur­ma engleză „Buckeye-Stephens Limited" din Gloucester, în ba­za căruia urmează a fi realiza­te, prin cooperare, 130 de in­cubatoare cu o capacitate de 60 000 ouă fiecare. De menţio­nat că, încă din 1972 prin con­lucrarea dintre cele două uni­tăţi au fost construite 40 de incubatoare, partea română producînd 50 la sută din insta­laţiile componente. Bunele relaţii stabilite între cei doi parteneri au determi­nat extinderea acestei coope­rări, ţara noastră livrind părţi componente de incubator pen­tru firma engleză, la cererea acesteia, folosite în activitatea sa de export pe alte pieţe. I Întreprinderea textilă „Oltul" Sfântu Gheorghe , ţesătoarea Maria Moldovan, una din mun­citoarele fruntaşe ale acestei întreprinderi. Foto : A. BARTHA UPRINSUL­­ PATRIEI ICIPIMM li Millll ŞI SESIZARILE CETĂȚENILOR „Pentru activitatea noastră — ne spunea secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular Baraolt, tovarăşul Fazekas Sán­dor, sesizările locuitorilor, propu­nerile sau reclamaţiile care ne sunt adresate de fiecare om, con­stituie un îndreptar, un sprijin preţios în cunoaşterea sau în­dreptarea unor stări de lucruri mai puţin cunoscute de noi. De aceea, de fiecare dată, cînd pri­mim aceste sesizări, ne deplasăm la faţa locului, sau chemăm păr­ţile implicate in diferite proble­me de rezolvat şi după natura, sau oportunitatea lor trecem ime­diat la rezolvarea sau aplanarea unor conflicte intre cetăţeni". Răsfoind registrul sesizărilor, propunerilor, însrise În Consiliul popular Baraolt, in 1973, obser­văm că multe din acestea provin din necunoaşterea unor îndato­riri cetăţeneşti de către toţi lo­cuitorii oraşului. De pildă foarte mulţi oameni sesizează sau re­clamă ca fiind mari contribuţiile băneşti sau în muncă voluntară, pe care le au de achitat intr-un an. Insă atunci cînd primesc răs­punsul Comitetului executiv al Consiliului popular se declară de acord cu acesta, dovadă că sis-(Continuare in pag. a 3-a) GEORGE MĂCIUCĂ spHB egy tipipiilislis INFORMAŢII 33 unităţi noi DE PRESTĂRI DE SERVICII Pentru îmbunătăţirea prestărilor de servicii către populaţie, în acest an vor fi construite, mo­dernizate şi amenajate 33 de noi unităţi. In sco­pul asigurării cadrelor necesare, vor fi pregăti­te prin cursuri de califi­care 200 de persoane. (n.c.) Comitetul sindicatului din cadrul I.J.C.M. Co­vasna, va organiza în trimestrul I al acestui an, un schimb de expe­rienţă, între muncitorii Poligonului de prefabri­care Sfintu Gheorghe şi cei ai Trustului de con­strucţii Braşov, în vede­rea realizării şi la I.J.C.M. a 2,5 apartamen­te în 24 ore. Vor parti­cipa toţi muncitorii, ca­re se vor evidenţia zil­nic, in realizarea sarci­nilor de plan. (g.m.) PREMIERĂ TEATRALA Astăzi, la ora 20, va avea loc la Teatrul ma­ghiar de stat din Sfintu Gheorghe, premiera pie­sei lui Păskăndi Géza. ,,Imi aleg singur turnul" Direcţia de scenă aparţi­ne regizorului Völgy­esi András, in rolurile prin­cipale find distribuiti Péterffy Lajos, László Károly, Técsy Sándor (m.d.) Sala Căminului cultu­ral din Tamaşfalău a găzduit o întrunire co­rală la care au partici­pat, corul bărbătesc al Casei de cultură din Sfintu Gheorghe, corul din Zăbala şi corul băr­bătesc din localitate. Cei peste 300 de spectatori au apreciat valoarea spectacolului, răsplătind cu vii aplauze pe corişti. (r.a.) ÎN SFÎRŞIT, VOM GĂSI CHEFIR ! în acest an, după cum ne asigură conducerea Trustului judeţean de I.A.S., se va lansa pe piaţa oraşului Sfintu Gheorghe, un nou pro­dus, şi anume mult soli­citatul CHEFIR. Recent, prin reţeaua de magazi­ne „Gostat" a început şi desfacerea unui nou sor­timent de lapte, cu 3 la sută grăsimi. (d.t.) EXPOZIŢIE DE ŢESĂTURI Casa creaţiei populare şi a mişcării artistice de­ amatori din judeţ a des­chis în sala Şcolii populare de artă din Sfintu Gheorghe expozi­ţia: „Ţesături populare din zona Buzaielor". (d.a.m.) ntru dumneavoastr SCHIMB UTIL DE EXPERIENŢA ÎNTRUNIRE CORALA

Next