Cuvîntul Nou, martie 1974 (Anul 7, nr. 1195-1221)

1974-03-01 / nr. 1195

Anul VI, nr. 1195 VINERI, 1 MARTIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, joi dimi­neaţa, au fost reluate în plen lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub puternica în­­rîurire a cuvântării secretaru­lui general al partidului, a­­ddevărată Cartă a agriculturii româneşti, document de în­semnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţie, a întregii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilio­nului expoziţional a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, a ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat, a fost întîmpinată cu puternice ovaţii, cei pre­zenţi exprimîndu-şi sentimen­tele de înaltă stimă şi preţui­re, de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cuvîn­­tarea rostită la deschiderea Conferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noas­tră, a căilor şi mijloacelor de creştere în continuare a pro­ducţiei agricole, ale perfec­ţionării activităţii în acest im­portant sector al economiei naţionale, cit şi pentru apre­cierile calde la adresa mun­cii pline de abnegaţie desfăşu­rată zi de zi de cei ce lu­crează pe ogoare. La lucrările Conferinţei au participat : tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bod­­naraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre­ Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbă­­lău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantines­­cu, Aurelia Dănilă, Miu Do­­brescu, Magdalena Filipaş, Mi­­hai Gere, Ion Iliescu, Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Ion Pă­­ran, Ion Stănescu, Mih­ai Te­lesei­, Iosif­ Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernu­lui, prim-secretari ai comite­telor judeţene de partid, acti­vişti de partid şi de stat, ca­dre din­­unele ramuri indus­triale, oameni de ştiinţă şi cultură.­­ Lucrările Conferinţei au fost deschise de tovarăşul Manea Mănescu­, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătarelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja", judeţul Ia­lomiţa ; Florentin Cîrpan, di­rector al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Ti­miş ; Marin Nedea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Purani, judeţul Teleorman ; E­­lena Orzan, şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, ju­deţul Ilfov; Alexandru Toa­na, preşedintele C.A.P. „Viaţa Nouă", Poiana Mare, judeţul Dolj ; Vasile Vîlcu, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid Constanţa ; Costică Mişca, preşedintele C.A.P. Bu­­cov, judeţul Prahova ; Ion Davidoiu, preşedinte şi in­giner şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea; Cornelii­ Mardare, director al I.A.S. Mi­roslava, judeţul Iaşi ; Nicolae Babici, director al Direcţiei generale a agriculturii, indus­triei alimentare şi apelor, ju­deţul Satu Mare; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutu­lui de cercetări pentru ce­reale şi plante tehnice Fundu-­­lea, judeţul Ilfov; Măria Cu­cuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian judeţul Tulcea ; Tosii Molnar, inginer şef la C.A.P. Sinzieni, judeţul Covasna ; Maria Raţa, cooperatoare (Continuare in pag. a 3-a) Intr-o atmosferă solemnă, joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, a inmînat înalte distincţii ale Repu­blicii Socialiste România unui mare număr de cadre de conduce­re şi lucrători fruntaşi din agri­cultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru a­­portul nemijlocit la sporirea pro­ducţiei vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în rotonda Pavilionului Expoziţional din Capitală, în prezenţa miilor de participanţi la lucrările Con­ferinţei pe ţară a cadrelor de con­ducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodna­­raş, Manea Măriescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­nu, Gheorghe Cioară, Lina Cioba­nu­, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekaş, Petre Lu­pu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajo­vici, Cornel Burtică, Miron Con­stantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mi­­hai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Miha­i Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Luind cuvîntul în numele celor decoraţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Cojocaru­, director S.M.A. Ianca, jud. Brăila, a spus: Acor­darea titlului de Erou al Muncii Socialiste constituie un important îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pricepere, pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste şi pentru a pregăti noi cadre de nădejde în această nobi­lă muncă. Asigur conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoas­tră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că împreună cu colectivul pe care-l conduc, vom cinsti marile evenimente po­litice ale anului — a XXX-a ani­versare a eliberării patriei noastre şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — cu rezultate supe­rioare în S.M.A. şi producţii re­cord la cooperativele agricole pe care le deservim. Profund emoţionată de cinstea ce mi se face prin acordarea ti­tlului de Erou al Muncii Socialiste, a spus Ana Vornicu­, preşedin­ta C.A.P. Tîrguşor — Constanţa, tră­iesc astăzi unul din cele mai im­portante momen­te din viaţa mea. Simbol al hărniciei, pasiunii şi dăruirii în muncă, această înaltă distincţie reprezintă pentru mine şi cooperatorii in mijlocul cărora muncesc o răsplată de onoare, dar şi o obligaţie de mare răspun­dere pentru realizarea sarcinilor ce ne revin în procesul dezvoltă­­rii şi modernizării agriculturii. Pentru noi, ţăranii cooperatori, a­­ceasta reprezintă totodată , un nou şi preţios imbold în intensi­ficarea eforturilor pentru sporirea pe toate căile a producţiei agri­cole. După ce a mulţumit călduros conducerii, superioare de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru acor­darea titlului de Erou al Muncii (Continuare în pag. a 3-a) Festivitatea decorării unor fruntaşi din agricultură Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi as­tăzi, şi care vor fi distinşi în con­tinuare, cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „Erou al Muncii Socialiste" unui mare număr de preşedinţi de cooperative, de directori de în­treprinderi agricole de stat, de cooperatori şi lucrători din agri­cultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceas­ta este o apreciere deosebită pe care o dăm activităţii desfăşurate de tovarăşii respectivi, de colec­tivele în care ei muncesc, contri­buţiei aduse la înfăptuirea politi­cii partidului in domeniul agricul­turii. Dealtfel, după cum ştiţi, prin Hotărirea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca a­­nual să acordăm celor care vor obţine rezultate bune în agri­cultură, titlul de Erou al Muncii Socialiste şi alte ordine ale Re­publicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu ocazia a­­cestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prile­­juiască acordarea unui număr mai mare de titluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Republicii Socialiste România, atît unităţilor, cit şi acelor to­varăşi care vor avea rezultate deosebite, precum şi judeţelor, consiliilor populare şi comitetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare judeţ un număr mai mare de Eroi, şi mai cu seamă de a creşte a­­cest număr ca rezultat al obţine­rii unor producţii sporite in toa­te sectoarele de activitate. Cu aceste ginduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie o apre­ciere a activităţii de pină acum — va constitui un imbold pentru în­făptuirea în cele mai bune con­diţii a politicii partidului şi gu­vernului în domeniul agriculturii. Felicit încă o dată pe toţi to­varăşii distinşi. Vă urez noi suc­cese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). de la Prin Decret al Consiliului Stat, pentru contribuţia adusă înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare, şi moderni­zare a agriculturii socialiste în patria noastră, s-au conferit: Titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Cioca­nul" tovarăşilor Ilie Bărăitaru, preşedintele C.A.P. Gîrla Mare, judeţul Mehedinţi; Gheorghe A. Blendia, preşedintele C.A.P. Sîm­­băta Nouă — Topolog, judeţul Tulcea; Gheorghe Bogza, preşedin­tele C.A.P. Someşul, judeţul Sa­tu Mare; Andrei A. Bartha, preşe­dintele­­C.A.P. Uriu, judeţul Bistri­­ţa-Năsăud; Mircea P. Călin, pre­şedintele C.A.P. Ripiceni, judeţul Botoşani; Florea Cărpanu, direc­torul I.A.S. Beregsău, judeţul Ti­miş; Andrei A. Cojocaru­, directo­rul S.M.A. Ianca, judeţul Brăila; Gheorghe I. Dinu, preşedintele C.A.P. Smeeni, judeţul Buzău; Teodor F. Duluş, mecanic şef de secţie la S.M.A. Cefa, judeţul Bi­hor; Stanică V. Dumbravă, direc­torul I.A.S. Coteşti, judeţul Vran­cea; Otto I. Fiddeş, şef de secţie la S.M.A. Sînpetru,­ judeţul Bra­şov; Ion Gh. Grecu, mecanic spe­cialist la S.M.A. Bi­beşti, judeţul Gorj;­­Alexandru V. Ienciu, direc­torul Întreprinderii „30 Decen­­,­brie", judeţul Ilfov; Adolf-Mihail Kristoff, şef de fermă pomicolă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu; Gheorghe Mărginean, directorul I.A.S. Jidvei, judeţul Alba; Ion Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin, judeţul Mureş; Iosif I. Molnar, inginer şef la C.A.P. Sîn­zieni, judeţul Covasna; Marin Nedea, preşedintele C.A.P. şi di­rectorul S.M.A. Purani, judeţul Teleorman; Elena Orzan, şef de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Constantin­­ Popa, preşedintele C.A.P. Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa; Titu Popescu, directorul I.A.S. Mihail Kogălni­­ceanu, judeţul Constanţa; Ion C. Spătărelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomi­ţa; Alexandru Fl. Toană, preşe­dintele C.A.P.. „Viaţă nouă" din comuna Poiana Mare, judeţul Dolj; Ana M. Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor, judeţul Constan­­ţa; Gheorghe I. Zarcu, preşedintele C.A.P. Izbiceni, judeţul Olt. Ordinul Muncii clasa I tovară­­şilor Gheorghe I. Laza, directorul general al­­Direcţiei generale pen­tru agricultură, industrie alimen­tară şi ape a judeţului Bihor; Barna László I. Bancsik, preşe­dintele C.A.P. Diosig, judeţul Bi­hor; Ioan M. Moroşanu, preşedin­tele C.A­.­P. Vîrfu Cîmpului, jude­ţul Botoşani; Cristache A. Moldo­veanu, secretarul Comitetului P.C.R. Insula Mare a Brăilei, ju­deţul Brăila; Victor T. Guţu, pre­şedintele C.A.P. Gherăseni, jude­ţul­ Buzău; Ion N. Nica, preşedin­tele C.A.P. Cogealac, judeţul Con­stanţa; Costică St. Purdelea, di­rectorul S.M.A. Pe­chea judeţul Ga­laţi; Dumitru N. Bîrsilă, mecanic agricol la S.M.A. Morin, judeţul Gorj; Apostol I. Constantin, pre­şedintele C.A.P. Griviţa, judeţul Ialomiţa; Nicolae A. Luca, d­irec­torul I.A.S. Grădiştea, judeţul Ia­lomiţa; Ion C. Ilinca, directorul S.M.A. Budeşti, judeţul Ilfov; An­gela M. Sincu, preşedinta C.A.P. „Unirea", oraşul Corabia, judeţul Olt; Grapina N. Bădescu, inginer şef la C.A.P. „Partizanul Roşi" din oraşul Zimnicea, judeţul Teleor­man; Gheorghe Gh. Malache, pre­şedintele C.A.P. Cîrja, comuna Murgeni, judeţul Vaslui; Ioan I. Moisă, şef de secţie la S.M.A. Grumezoaia, judeţul­­ Vaslui. Ordinul „Meritul Agricol" cla­sa I tovarăşilor Iosif Banc, prim­­secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R.; Petre Blajovici, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Bihor al P.C.R.; Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean ■ Maramureş al P.C.R.; Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R.; Teodor Coman, prim-secre­tar al­ Comitetului­­judeţean Tul­cea al P.C.R.; Adalbert Crişan, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Bistriţa-Năsăuid al P.C.R.; Petre Dănică, prim-scretar al Comitetului judeţean Tîlcea al P.C.R.; Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Galaţi al P.C.R.; Simion Do­­brovici, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Vrancea al P.C.R.; Miu Dobrescu, prim-secre­tar al Comitetului judeţean Su­ceava al P.C.R.; Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Botoşani al P.C.R.; Ludo­(Continuare în pag. a 3-a) Îndeplinirea exemplară a sarcinilor imite din cuvintarea secretarului general al partidului, hotărîre unanimă a lucrătorilor din agricultura de stat şi cooperatistă Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere d­in unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste mar­chează împlinirea unui sfert de veac de­ la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, care a luat hotărirea transformării socialiste a satului, revoluţie profundă în modul de a munci, trăi şi gîndi a ţă­rănimii din România. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste a cuprins­­o amplă analiză ştiinţifică a stadiului de dezvoltare a agriculturii ţării noastre, stabilind direcţiile fun­damentale de acţiune pentru în­făptuirea sarcinilor de creştere a producţiei agricole, trasate de Congresul al X-lea şi Conferin­ţa Naţională ale Partidului Comu­nist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că agricultu­ra noastră socialistă dispune de noi rezerve de creştere a pro­ducţiei agricole, pentru realiza­rea exemplară a sarcinilor din planul unic de dezvoltare econo­mică şi socială a României pe 1974, c­ît şi a angajamentelor lua­te în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi a Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. Cuvînta­­rea tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu, document de importanţă is­torică , constituie un program complex de dezvoltare şi moder­nizare a agriculurii, de creştere a producţiilor. Transpunerea în practică a acestui program, soli­cită la maximum forţele tuturor lucrătorilor din agricultură, ale oamenilor muncii din industria constructoare de maşini şi indus­tria chimică, de pe şantierele de amenajări pentru irigaţii din al­te sectoare ale activităţii. Ţăra­nii cooperatori, lucrătorii din a­­gricultura de stat,, au primit cu viu interes şi satisfacţie cuvîn­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care s-a făcut ecoul gîndurilor şi sentimentelor lor, fiind convinşi că numai de mo­dul în care vor munci, vor de­pinde rezultatele obţinute, ca şi bunăstarea lor. Notăm doar cî­­teva din gîndurile şi sentimente­le oamenilor muncii de la sate, care­ au ţinut să-şi exprime ne­preţuita lor admiraţie faţă de modul în care secretarul general al partidului se ocupă de dez­voltarea agriculturii noastre so­cialiste, care trebuie să muncim şi să ac­ţionăm, nu numai noi ci şi orga­nele, de conducere. Trebuie să se termine cu lenea şi chiulul, trebuie ca toţi din comună să muncească, să contribuie cu cil îi stă în putinţă la­ bunul mers al cooperativei. In satul Iarăş, unde sunt brigadier, avem 42 de persoane care nu au nici o ocu­paţie, decit aceea de a sta de­geaba. Multe femei, soţii ale sa­lariaţilor de­ la oraş refuză să lucreze. Părinţii acestora fiind membri cooperatori, sau pensio­nari deja, vin la muncă, dar, fe­tele ba. Ce f­ace un an de zile Livia Bordeanu, Elena Istrate,­ Lucia Ruţa şi alte femei decit să aştepte ca bărbaţii lor să le a­­ducă alimente de la oraş. Ar trebui ca noi toţi din comună să acţionăm mai drastic împotriva unor astfel de manifestări. Ar trebui, zic eu, ca organele lo­cale de partid şi de stat să ia măsuri mai eficiente pentru ca la muncă să participe toţi. O al­tă problemă pe care­­tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus-o cu claritate este aceea a folosirii maşinilor agricole.. Ar trebui să avem mai mare grijă ele acest lucru. De cîţiva ani, la secţia de mecanizare există două combine de cartofi şi o combină d­e sfe­clă, pe care ie mănîncă rugina, neputînd fi folosite pe terenuri­le noastre. Ar trebui să fie duse în altă parte, acolo unde se poa­te lucra cu acestea", mai plăteşte un acord global ci la minim garantat, cîştigînd ast­fel mai puţin. Trebuie să avem mai multă grijă de oameni, să le cerem să muncească mult mai mult, dar să fie retribuiţi aşa cum s-a stabilit de partid, în funcţie de calitatea şi cantitatea muncii. Nu numai acum secre­tarul nostru general a zis că pă­­mîntul trebuie folosit pină la ul­tima bucăţică. Nu trebuie risi­pită nici o palmă de pămînt. La noi în comună avem unele su­prafeţe care cîndva produceau mult, iar acum nici măcar nu sînt folosite. Dealul Cîmpuşoru­­lui, s-a stricat, nu mai creşte nimic pe el şi nimeni nu se­ gîn­­deşte să ia măsuri pentru ca şi aici să producem. Cu un mic e­­fort am putea pune în circuitul agricol şi această suprafaţă". Toţi trebuie­­ să muncim Nicolae Hora — brigadier la Iarăş, C.A.P. Hăghig. „Consider că pentru noi ţăranii, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este o carte de căpătîi. In cu­­vîntare se arată cu claritate principiile agriculturii, modul în Bara­bas Anna — o pricepută confecţioneră de la Fabrica de confecţii „Secuiana". O recomandă din plin produsele de o calitate ireproşabilă ce ies din mîinile acestei tinere munci­toare. Foto : BARTHA ÁRPÁD REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI COMBUSTIBIL Urmare a intensei preocupări a colectivului , din cadrul în­treprinderii textile „Oltul" din Sfintu Gheorghe, pentru folo­sirea raţională a energiei elec­trice şi combustibilului, consu­murile specifice la 1 milion lei producţie de fire şi ţesături din bumbac, înregistrează sen­sibile scăderi şi în acest an. Se continuă astfel bunele re­zultate obţinute anul trecut cînd: ■ consumul specific a fost redus cu 1.500 kWh, iar con­sumul specific la 1­ milion lei, alte produse şi activităţi cu 390 kWh. Raportat la volumul producţiei de anul trecut, va­loarea economiilor realizate numai prin reducerea consu­murilor specifice de energie electrică şi combustibili s-au cifrat la aproape 275.000 lei. (H.R.) Nici o palmă de pămînt risipită Tök János — brigadier, C.A.P. Arad­. „Inginerul de la cooperati­vă trebuie să locuiască în comu­nă. Agricultură cu ţîrîita nu se poate face. Să stai două-trei ore în cooperativă şi apoi să pleci la oraş nu e bine. Nu îţi faci treaba şi ţăranii pierd încrederea în tine. In ce ne priveşte, noi vom asigura două apartamente pentru inginerii noştri, ne vom da şi un lot personal pentru ca să-şi cultive legume. Tova­răşul­­Nicolae Ceauşescu a ară­tat clar şi deschis, aşa cum ne-a învăţat d­e atîtea ori, faptul că a­­cordul global este cea mai efi­cientă formă de plată pentru membrii cooperatori, dacă acesta este aplicat așa cum trebuie. La noi în cooperativă, trebuie schimbată părerea conducerii, că pe țăran îl întorc, cum vrei. Eu împreună cu 28 de femei, în pri­măvara anului trecut, ne-am an­gajat să lucrăm în acord global. In timpul verii şi la recoltare nu ne-a mînat nimeni din spate. Am participat cu toţii la lucru­ şi am obţinut rezultate bune. Cînd a fost vorba de plată, conducerea cooperativei a spus că nu ne Sîntem hotărîţi să nu­­ precupeţim nici un efort Moise ötvös — secretarul Co­mitetului comunal de partid I­­lieni. „Pot să afirm, fără a greşi, că miercuri , marea majoritate a cetăţenilor comunei ,s-au­ aflat în faţa televizoarelor şi a aparate­lor de radii­, ascultînd­ cu un deosebit interes cuvintarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste. Co­muniştii, toţi cetăţenii comunei au înţeles pe deplin sarcinile c­e le revin din cuvintarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, fiind hotărîţi ca în acest an cînd tre­buie să obţinem recolte bogate, să nu precupeţească nici un e­­fort. Consider că măsura luată ca mecanizatorii să fie retribuiţi în funcţie de rezultatele pe care le obţine cooperativa agricolă de producţie este foarte bună, deoarece cointeresează pe aceş­tia să execute toate lucrările la timp şi de cea mai bună calitaa­te. Membrii cooperatori din Ilieni, au­ hotărît în adunarea­ ge­nerală să construiască două a­­partamente pentru specialiştii cooperativei, creîndu-le acestora condiţii cît mai bune de muncă şi trai. în acest an, pentru a ob­ţine producţii cît mai mari, vom începe lucrările pentru a putea iriga 110 hectare şi a executa circa 4.000 m de canale pentru eliminarea excesului de umidita­te. Pentru toţi membrii coopera­tori, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, constituie un puternic imbold în muncă în vederea obţinerii în acest an a unor producţii cît mai mari, pen­tru întărirea economică a coo­perativei". D. TOMA INOVAŢIILE ÎN SLUJBA PRODUCŢIEI Perfecţionarea şi­ îmbunătăţirea permanentă a tehnologiilor de fabricaţie a amidonului şi glucozei, constituie o preocupare susţinută a colectivul­ui de muncă de la Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc, înscrisă prioritar in programul de măsuri pentru asigurarea reduce­rii nivelului­ costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale în acest an. Faţă de anul trecut, sarcinile de plan pentru acest an pre­văd reducer­ea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă industrială cu 37,7 lei. Numai prin aplicarea inovaţiei, „ridicarea umidităţii ami­donului din cartofi şi îmbunătăţirea funcţionării sistemului de trans­port pneumatic la amidon uscat" — autori ing. Alexandru Richter şi ing. Dezső Racz — se va realiza o economie anuală de peste 520 000 lei. Prin realizarea exemplară a tuturor indicatorilor economico-fi­­nanciari, avind în vedere creşterea susţinută a eficienţei economi­ce, colectivul de aici este hotărit să întîmpine cu rezultate remarca­bile a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi Congresul XI al P.C.R. (N.P.)

Next