Cuvîntul Nou, martie 1974 (Anul 7, nr. 1195-1221)
1974-03-01 / nr. 1195
Anul VI, nr. 1195 VINERI, 1 MARTIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa, au fost reluate în plen lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub puternica înrîurire a cuvântării secretarului general al partidului, addevărată Cartă a agriculturii româneşti, document de însemnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţie, a întregii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilionului expoziţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a fost întîmpinată cu puternice ovaţii, cei prezenţi exprimîndu-şi sentimentele de înaltă stimă şi preţuire, de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cuvîntarea rostită la deschiderea Conferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere în continuare a producţiei agricole, ale perfecţionării activităţii în acest important sector al economiei naţionale, cit şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie desfăşurată zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrările Conferinţei au participat : tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păran, Ion Stănescu, Mihai Telesei, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre dinunele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătarelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa ; Florentin Cîrpan, director al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Timiş ; Marin Nedea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Purani, judeţul Teleorman ; Elena Orzan, şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Alexandru Toana, preşedintele C.A.P. „Viaţa Nouă", Poiana Mare, judeţul Dolj ; Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Constanţa ; Costică Mişca, preşedintele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova ; Ion Davidoiu, preşedinte şi inginer şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea; Cornelii Mardare, director al I.A.S. Miroslava, judeţul Iaşi ; Nicolae Babici, director al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, judeţul Satu Mare; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundu-lea, judeţul Ilfov; Măria Cucuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian judeţul Tulcea ; Tosii Molnar, inginer şef la C.A.P. Sinzieni, judeţul Covasna ; Maria Raţa, cooperatoare (Continuare in pag. a 3-a) Intr-o atmosferă solemnă, joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a inmînat înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unui mare număr de cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru aportul nemijlocit la sporirea producţiei vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în rotonda Pavilionului Expoziţional din Capitală, în prezenţa miilor de participanţi la lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Măriescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaş, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Luind cuvîntul în numele celor decoraţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Cojocaru, director S.M.A. Ianca, jud. Brăila, a spus: Acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste constituie un important îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pricepere, pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste şi pentru a pregăti noi cadre de nădejde în această nobilă muncă. Asigur conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că împreună cu colectivul pe care-l conduc, vom cinsti marile evenimente politice ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — cu rezultate superioare în S.M.A. şi producţii record la cooperativele agricole pe care le deservim. Profund emoţionată de cinstea ce mi se face prin acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, a spus Ana Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor — Constanţa, trăiesc astăzi unul din cele mai importante momente din viaţa mea. Simbol al hărniciei, pasiunii şi dăruirii în muncă, această înaltă distincţie reprezintă pentru mine şi cooperatorii in mijlocul cărora muncesc o răsplată de onoare, dar şi o obligaţie de mare răspundere pentru realizarea sarcinilor ce ne revin în procesul dezvoltării şi modernizării agriculturii. Pentru noi, ţăranii cooperatori, aceasta reprezintă totodată , un nou şi preţios imbold în intensificarea eforturilor pentru sporirea pe toate căile a producţiei agricole. După ce a mulţumit călduros conducerii, superioare de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru acordarea titlului de Erou al Muncii (Continuare în pag. a 3-a) Festivitatea decorării unor fruntaşi din agricultură Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi astăzi, şi care vor fi distinşi în continuare, cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „Erou al Muncii Socialiste" unui mare număr de preşedinţi de cooperative, de directori de întreprinderi agricole de stat, de cooperatori şi lucrători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceasta este o apreciere deosebită pe care o dăm activităţii desfăşurate de tovarăşii respectivi, de colectivele în care ei muncesc, contribuţiei aduse la înfăptuirea politicii partidului in domeniul agriculturii. Dealtfel, după cum ştiţi, prin Hotărirea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm celor care vor obţine rezultate bune în agricultură, titlul de Erou al Muncii Socialiste şi alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu ocazia acestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acordarea unui număr mai mare de titluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Republicii Socialiste România, atît unităţilor, cit şi acelor tovarăşi care vor avea rezultate deosebite, precum şi judeţelor, consiliilor populare şi comitetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare judeţ un număr mai mare de Eroi, şi mai cu seamă de a creşte acest număr ca rezultat al obţinerii unor producţii sporite in toate sectoarele de activitate. Cu aceste ginduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie o apreciere a activităţii de pină acum — va constitui un imbold pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a politicii partidului şi guvernului în domeniul agriculturii. Felicit încă o dată pe toţi tovarăşii distinşi. Vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). de la Prin Decret al Consiliului Stat, pentru contribuţia adusă înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare, şi modernizare a agriculturii socialiste în patria noastră, s-au conferit: Titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşilor Ilie Bărăitaru, preşedintele C.A.P. Gîrla Mare, judeţul Mehedinţi; Gheorghe A. Blendia, preşedintele C.A.P. Sîmbăta Nouă — Topolog, judeţul Tulcea; Gheorghe Bogza, preşedintele C.A.P. Someşul, judeţul Satu Mare; Andrei A. Bartha, preşedinteleC.A.P. Uriu, judeţul Bistriţa-Năsăud; Mircea P. Călin, preşedintele C.A.P. Ripiceni, judeţul Botoşani; Florea Cărpanu, directorul I.A.S. Beregsău, judeţul Timiş; Andrei A. Cojocaru, directorul S.M.A. Ianca, judeţul Brăila; Gheorghe I. Dinu, preşedintele C.A.P. Smeeni, judeţul Buzău; Teodor F. Duluş, mecanic şef de secţie la S.M.A. Cefa, judeţul Bihor; Stanică V. Dumbravă, directorul I.A.S. Coteşti, judeţul Vrancea; Otto I. Fiddeş, şef de secţie la S.M.A. Sînpetru, judeţul Braşov; Ion Gh. Grecu, mecanic specialist la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj;Alexandru V. Ienciu, directorul Întreprinderii „30 Decen,brie", judeţul Ilfov; Adolf-Mihail Kristoff, şef de fermă pomicolă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu; Gheorghe Mărginean, directorul I.A.S. Jidvei, judeţul Alba; Ion Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin, judeţul Mureş; Iosif I. Molnar, inginer şef la C.A.P. Sînzieni, judeţul Covasna; Marin Nedea, preşedintele C.A.P. şi directorul S.M.A. Purani, judeţul Teleorman; Elena Orzan, şef de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Constantin Popa, preşedintele C.A.P. Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa; Titu Popescu, directorul I.A.S. Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa; Ion C. Spătărelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa; Alexandru Fl. Toană, preşedintele C.A.P.. „Viaţă nouă" din comuna Poiana Mare, judeţul Dolj; Ana M. Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor, judeţul Constanţa; Gheorghe I. Zarcu, preşedintele C.A.P. Izbiceni, judeţul Olt. Ordinul Muncii clasa I tovarăşilor Gheorghe I. Laza, directorul general alDirecţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Bihor; Barna László I. Bancsik, preşedintele C.A.P. Diosig, judeţul Bihor; Ioan M. Moroşanu, preşedintele C.A.P. Vîrfu Cîmpului, judeţul Botoşani; Cristache A. Moldoveanu, secretarul Comitetului P.C.R. Insula Mare a Brăilei, judeţul Brăila; Victor T. Guţu, preşedintele C.A.P. Gherăseni, judeţul Buzău; Ion N. Nica, preşedintele C.A.P. Cogealac, judeţul Constanţa; Costică St. Purdelea, directorul S.M.A. Pechea judeţul Galaţi; Dumitru N. Bîrsilă, mecanic agricol la S.M.A. Morin, judeţul Gorj; Apostol I. Constantin, preşedintele C.A.P. Griviţa, judeţul Ialomiţa; Nicolae A. Luca, directorul I.A.S. Grădiştea, judeţul Ialomiţa; Ion C. Ilinca, directorul S.M.A. Budeşti, judeţul Ilfov; Angela M. Sincu, preşedinta C.A.P. „Unirea", oraşul Corabia, judeţul Olt; Grapina N. Bădescu, inginer şef la C.A.P. „Partizanul Roşi" din oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman; Gheorghe Gh. Malache, preşedintele C.A.P. Cîrja, comuna Murgeni, judeţul Vaslui; Ioan I. Moisă, şef de secţie la S.M.A. Grumezoaia, judeţul Vaslui. Ordinul „Meritul Agricol" clasa I tovarăşilor Iosif Banc, primsecretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R.; Petre Blajovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R.; Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean ■ Maramureş al P.C.R.; Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R.; Teodor Coman, prim-secretar al Comitetuluijudeţean Tulcea al P.C.R.; Adalbert Crişan, prim-secretar al Comitetului judeţean Bistriţa-Năsăuid al P.C.R.; Petre Dănică, prim-scretar al Comitetului judeţean Tîlcea al P.C.R.; Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R.; Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R.; Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Suceava al P.C.R.; Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R.; Ludo(Continuare în pag. a 3-a) Îndeplinirea exemplară a sarcinilor imite din cuvintarea secretarului general al partidului, hotărîre unanimă a lucrătorilor din agricultura de stat şi cooperatistă Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste marchează împlinirea unui sfert de veac de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, care a luat hotărirea transformării socialiste a satului, revoluţie profundă în modul de a munci, trăi şi gîndi a ţărănimii din România. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste a cuprinso amplă analiză ştiinţifică a stadiului de dezvoltare a agriculturii ţării noastre, stabilind direcţiile fundamentale de acţiune pentru înfăptuirea sarcinilor de creştere a producţiei agricole, trasate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că agricultura noastră socialistă dispune de noi rezerve de creştere a producţiei agricole, pentru realizarea exemplară a sarcinilor din planul unic de dezvoltare economică şi socială a României pe 1974, cît şi a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi a Congresului al XI-lea al P.C.R. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, document de importanţă istorică , constituie un program complex de dezvoltare şi modernizare a agriculurii, de creştere a producţiilor. Transpunerea în practică a acestui program, solicită la maximum forţele tuturor lucrătorilor din agricultură, ale oamenilor muncii din industria constructoare de maşini şi industria chimică, de pe şantierele de amenajări pentru irigaţii din alte sectoare ale activităţii. Ţăranii cooperatori, lucrătorii din agricultura de stat,, au primit cu viu interes şi satisfacţie cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care s-a făcut ecoul gîndurilor şi sentimentelor lor, fiind convinşi că numai de modul în care vor munci, vor depinde rezultatele obţinute, ca şi bunăstarea lor. Notăm doar cîteva din gîndurile şi sentimentele oamenilor muncii de la sate, care au ţinut să-şi exprime nepreţuita lor admiraţie faţă de modul în care secretarul general al partidului se ocupă de dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, care trebuie să muncim şi să acţionăm, nu numai noi ci şi organele, de conducere. Trebuie să se termine cu lenea şi chiulul, trebuie ca toţi din comună să muncească, să contribuie cu cil îi stă în putinţă la bunul mers al cooperativei. In satul Iarăş, unde sunt brigadier, avem 42 de persoane care nu au nici o ocupaţie, decit aceea de a sta degeaba. Multe femei, soţii ale salariaţilor de la oraş refuză să lucreze. Părinţii acestora fiind membri cooperatori, sau pensionari deja, vin la muncă, dar, fetele ba. Ce face un an de zile Livia Bordeanu, Elena Istrate, Lucia Ruţa şi alte femei decit să aştepte ca bărbaţii lor să le aducă alimente de la oraş. Ar trebui ca noi toţi din comună să acţionăm mai drastic împotriva unor astfel de manifestări. Ar trebui, zic eu, ca organele locale de partid şi de stat să ia măsuri mai eficiente pentru ca la muncă să participe toţi. O altă problemă pe caretovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus-o cu claritate este aceea a folosirii maşinilor agricole.. Ar trebui să avem mai mare grijă ele acest lucru. De cîţiva ani, la secţia de mecanizare există două combine de cartofi şi o combină de sfeclă, pe care ie mănîncă rugina, neputînd fi folosite pe terenurile noastre. Ar trebui să fie duse în altă parte, acolo unde se poate lucra cu acestea", mai plăteşte un acord global ci la minim garantat, cîştigînd astfel mai puţin. Trebuie să avem mai multă grijă de oameni, să le cerem să muncească mult mai mult, dar să fie retribuiţi aşa cum s-a stabilit de partid, în funcţie de calitatea şi cantitatea muncii. Nu numai acum secretarul nostru general a zis că pămîntul trebuie folosit pină la ultima bucăţică. Nu trebuie risipită nici o palmă de pămînt. La noi în comună avem unele suprafeţe care cîndva produceau mult, iar acum nici măcar nu sînt folosite. Dealul Cîmpuşorului, s-a stricat, nu mai creşte nimic pe el şi nimeni nu se gîndeşte să ia măsuri pentru ca şi aici să producem. Cu un mic efort am putea pune în circuitul agricol şi această suprafaţă". Toţi trebuie să muncim Nicolae Hora — brigadier la Iarăş, C.A.P. Hăghig. „Consider că pentru noi ţăranii, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu este o carte de căpătîi. In cuvîntare se arată cu claritate principiile agriculturii, modul în Barabas Anna — o pricepută confecţioneră de la Fabrica de confecţii „Secuiana". O recomandă din plin produsele de o calitate ireproşabilă ce ies din mîinile acestei tinere muncitoare. Foto : BARTHA ÁRPÁD REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI COMBUSTIBIL Urmare a intensei preocupări a colectivului , din cadrul întreprinderii textile „Oltul" din Sfintu Gheorghe, pentru folosirea raţională a energiei electrice şi combustibilului, consumurile specifice la 1 milion lei producţie de fire şi ţesături din bumbac, înregistrează sensibile scăderi şi în acest an. Se continuă astfel bunele rezultate obţinute anul trecut cînd: ■ consumul specific a fost redus cu 1.500 kWh, iar consumul specific la 1 milion lei, alte produse şi activităţi cu 390 kWh. Raportat la volumul producţiei de anul trecut, valoarea economiilor realizate numai prin reducerea consumurilor specifice de energie electrică şi combustibili s-au cifrat la aproape 275.000 lei. (H.R.) Nici o palmă de pămînt risipită Tök János — brigadier, C.A.P. Arad. „Inginerul de la cooperativă trebuie să locuiască în comună. Agricultură cu ţîrîita nu se poate face. Să stai două-trei ore în cooperativă şi apoi să pleci la oraş nu e bine. Nu îţi faci treaba şi ţăranii pierd încrederea în tine. In ce ne priveşte, noi vom asigura două apartamente pentru inginerii noştri, ne vom da şi un lot personal pentru ca să-şi cultive legume. TovarăşulNicolae Ceauşescu a arătat clar şi deschis, aşa cum ne-a învăţat de atîtea ori, faptul că acordul global este cea mai eficientă formă de plată pentru membrii cooperatori, dacă acesta este aplicat așa cum trebuie. La noi în cooperativă, trebuie schimbată părerea conducerii, că pe țăran îl întorc, cum vrei. Eu împreună cu 28 de femei, în primăvara anului trecut, ne-am angajat să lucrăm în acord global. In timpul verii şi la recoltare nu ne-a mînat nimeni din spate. Am participat cu toţii la lucru şi am obţinut rezultate bune. Cînd a fost vorba de plată, conducerea cooperativei a spus că nu ne Sîntem hotărîţi să nu precupeţim nici un efort Moise ötvös — secretarul Comitetului comunal de partid Ilieni. „Pot să afirm, fără a greşi, că miercuri , marea majoritate a cetăţenilor comunei ,s-au aflat în faţa televizoarelor şi a aparatelor de radii, ascultînd cu un deosebit interes cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Comuniştii, toţi cetăţenii comunei au înţeles pe deplin sarcinile ce le revin din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fiind hotărîţi ca în acest an cînd trebuie să obţinem recolte bogate, să nu precupeţească nici un efort. Consider că măsura luată ca mecanizatorii să fie retribuiţi în funcţie de rezultatele pe care le obţine cooperativa agricolă de producţie este foarte bună, deoarece cointeresează pe aceştia să execute toate lucrările la timp şi de cea mai bună calitaate. Membrii cooperatori din Ilieni, au hotărît în adunarea generală să construiască două apartamente pentru specialiştii cooperativei, creîndu-le acestora condiţii cît mai bune de muncă şi trai. în acest an, pentru a obţine producţii cît mai mari, vom începe lucrările pentru a putea iriga 110 hectare şi a executa circa 4.000 m de canale pentru eliminarea excesului de umiditate. Pentru toţi membrii cooperatori, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, constituie un puternic imbold în muncă în vederea obţinerii în acest an a unor producţii cît mai mari, pentru întărirea economică a cooperativei". D. TOMA INOVAŢIILE ÎN SLUJBA PRODUCŢIEI Perfecţionarea şi îmbunătăţirea permanentă a tehnologiilor de fabricaţie a amidonului şi glucozei, constituie o preocupare susţinută a colectivului de muncă de la Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc, înscrisă prioritar in programul de măsuri pentru asigurarea reducerii nivelului costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale în acest an. Faţă de anul trecut, sarcinile de plan pentru acest an prevăd reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă industrială cu 37,7 lei. Numai prin aplicarea inovaţiei, „ridicarea umidităţii amidonului din cartofi şi îmbunătăţirea funcţionării sistemului de transport pneumatic la amidon uscat" — autori ing. Alexandru Richter şi ing. Dezső Racz — se va realiza o economie anuală de peste 520 000 lei. Prin realizarea exemplară a tuturor indicatorilor economico-financiari, avind în vedere creşterea susţinută a eficienţei economice, colectivul de aici este hotărit să întîmpine cu rezultate remarcabile a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi Congresul XI al P.C.R. (N.P.)