Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-28 / nr. 1245

! Colectivul Fabricii de ami­don din Tîrgu Secuiesc intimpină şi el, ca urmare a activităţii rod­nice şi angajate pe care o des­făşoară, marea sărbătoare a mun­cii cu rezultate de prestigiu. Este concludentă în acest sens realiza­rea exemplară a angajamentelor asumate în cinstea zilei de 1 Mai, respectiv, depăşirea planului de producţie globală, pe primele pa­tru luni ale acestui an cu 1,5 mi­lioane lei, ia­r a planului de pro­ducţie marfă industrială cu 2 mi­lioane de lei. In luna aprilie s-a evidenţiat prin realizările deose­bite obţinute schimbul condus de Iuliu Bartók, brigada îndrumată de Iosif Bokor, precum şi munci­torii Ana Izsák, Maria Ban, Iuliu Opra, Mihai Raduly şi alţii.­­ Harnicii mineri din bazinul Baraoltului susţin cu consecven­ţă tradiţia bunelor rezultate, ho­­tărîţi să întîmpine cele două mari evenimente politice ale anului — cea de-a XXX-a aniversare a eli­berării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — cu realizări de muncă remarcabile. In acest con­text, îndeplinirea şi depăşirea an­gajamentelor asumate in cinstea zilei de 1 Mai, reprezintă o reu­şită prefaţă. Astfel, pină la fi­nele acestei luni minerii de la I.M. Căpeni vor realiza suplimen­tar 2.658 tone cărbune brut şi 1.625 tone cărbune net, asigurînd peste prevederile de plan, afe­rente perioadei, o producţie mar­fă industrială de peste 1.074.000 lei. Demn de menţionat faptul că, sporurile de producţie s-au reali­zat în bună parte pe seama creş­terii productivităţii muncii, nive­lul planificat pe primele patru luni ale anului fiind depăşit cu 839 lei pe salariat. In întrecerea socialistă s-a evidenţiat în aceas­tă lună colectivul de la Sectorul Racoş, care a îndeplinit planul de producţie în proporţie de 120 la sută. (H. R.). ) Traducerea in viaţă a hotă­­ririlor şi angajamentelor asuma­te se înscrie ca o preocupare permanentă şi continuă a mun­citorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor de la întreprinderea de şu­ruburi din Tîrgu Secuiesc, în­­tîmpinînd ziua de 1 Mai cu suc­cese deosebite în muncă, colec­tivul­ raportează îndeplinirea pe data de 26 aprilie, a planului de producţie industrială pe primele patru luni ale anului, realizînd peste plan, ţină la finele lunii o producţie globală de peste 2 mi­lioane Iei. Paleta largă a măsuri­lor organizatorice, munca plină de dăruire depusă de colectivele de la atelierele piuliţe şi sculărie — situate pe primele locuri in cronica întrecerii socialiste — conturează tabloul măreţelor rea­lizări, transpunerea consecventă in fapte a angajamentelor asuma­te. (N. P.). Lăcătuşul Lőrinc István şi electri­cianul Ion Bogdan de la mina Ba­­raolt-est, lucrînd la repararea unei pompe de înaltă presiune din galeria 512. Cinstesc prin fapte marea sărbătoare a muncii \Cu­p s­ i siguri \ \„cota“210\ i Rezultatele activităţii produc- l ? tive din primul trimestru la ? * Fabrica de pîine şi produse an­- 1 t mentare „Spicul", constituie o ţ i chezăşie a îndeplinirii şi chiar­­ 1 depăşirii angajamentelor asu- r \ mate de acest colectiv. Cînd­­ 4 facem această afirmaţie, avem 1 ; în vedere, evident, cifrele —? 1 aceşti indicatori sintetici atît)­l de concludenţi. Iată mai întîi l­a angajamentele : 8.800.000 lei la ? * valoarea producţiei globale, 1 18.800.000 lei la valoarea pro- r­oducţiei marfă şi 9.000.000 litrii­­ apă minerală îmbuteliată. Cu ^ atît s-au angajat, cei de la ( 7 „Spicul", să depăşească sarcini-» lie de plan pe anul in curs.? ?La sfirşitul lunii martie, dini 1 acest angajament erau realiza­ţ ite 34,4 la sută la valoarea pro-1 »ducţiei globale, 40,4 la sută la J 7 valoarea producţiei marfă şi \ ^38,1 la sută, la aP® mineralei tf ceea ce înseamnă aproape 3,5/ î milioane litri). Şi pentru că 1 7 sectorul apelor minerale este^­I cel mai reprezentativ, este ca. i ?zul să amintim aici contribuţia 7 7 pe care au adus-o la aceste \ t realizări unităţile de îmbutelie-1 i re a apelor minerale de la Bi- J Jborţeni (cu o depăşire a planu-) \lui de 2.681.000 litri!), Bodoc, i J Vîrghiş ş.a. ? i In momentul de fată, avansul ’­rin îndeplinirea sarcinilor cinci-) ) naiului este de 2 luni la valoa-1 trea producţiei globale, 85 de? 7 zile la producţia marfă şi 157) \ zile la ape minerale. Se esti-^ I mează că la sfirșitul trimestru-1­u lui doi, avansul,, numai la ape­l 1 minerale, va fi de 210 zile! ( t Rezultatele sunt prestigioase || își constituie rodul unei muncii i asidue a colectivelor tuturor J 7 unităţilor din cadrul fabricii. \ ^ Evident, ne-am interesat și l ide căile de realizare a acestor? 7importante depășiri. Este de re-) CONSTANTIN NIŢU (Continuare in pag. a 3-a) \ s *­ N­­ 28 APRILIE 1974 Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri, în nu­meroase localităţi din oraş au­ loc programe artistice dedicate acestui eveniment: INTORSURA BUZĂULUI (Ca­sa de cultură) — ora 15; CO­VASNA (Casa de cultură) — ora­ 17; BARAOLT (Casa de cultură) — ora 18; CHICHIŞI (Căminul cultural) — ora 15; BRĂDUŢ (Căminul cultural) — ora 20; OJDULA (Căminul cul­tural) — ora 20; ILIENI (Că- Activităţi cultural-educative şi sportive minul cultural) — ora 20; HA­­GHIG (Căminul cultural) — ora 18; MALNAŞ (Şcoala generală) — ora 10; ARACI (Şcoala ge­nerală) — ora 10; ZAGON (Şcoala generală) — ora 11; LEMNIA (Şcoala generală) — ora 10. CATALINA­ (Căminul, cultu­ral) — Montaj literar „Reali­zări obţinute de poporul nos­tru" — ora 20. LUNGA (Căminul cultural) — Spectacol al formaţiei de teatru — ora 20. COVASNA (Casa de cultu­ră) — întîlnirea formaţiilor muzical-coregrafice — ora 9. TIRGU SECUIESC (Club I.F.E.T.) — Magazin duminical pentru copii şi tineret — ora 15. SFÎNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja")­­— Seară distractivă pentru tineret — ora 19. Prole­tari din foaie forite, uniţi- vă ! Anul VII, nr. 1245 duminica, 28 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani •1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ridicarea calităţii produselor­-obiectiv permanent al tuturor colectivelor de muncă Bunele rezultate obţinute de oamenii muncii din industria ju­deţului Covasna în trimestrul II a.c, în îndeplinirea şi depăşirea principalilor indicatori de plan sunt confirmare­a angajării depli­ne în marea întrecere de a rea­­­liza cincinalul cu 185 de zile î­­nainte de termen, respectiv, de a asigura la finele acestui an un devans de 112 zile. Paralel cu realizările cantitative se consta­tă o simţitoare îmbunătăţire a muncii în domeniul calităţii pro­ducţiei, aspect reflectat de creş­terea preocupărilor şi răspunde­rii angajaţilor faţă de calitatea producţiei de întărirea şi con­tinua perfecţionare a controlului interfazic şi final al comisiilor de recepţie, ceea ce asigură compe­titivitatea produselor pe piaţa in­ternă şi externă. Conducerea ne­mijlocită a colectivelor de către organizaţiile de partid, exprima­rea clară şi precisă a dezidera­telor şi preocupărilor fiecărui colectiv a dus la îmbunătăţirea disciplinei în producţie, aplicarea şi respectarea întocmai a tehno­logiilor de fabricaţie, fapt re­flectat de indicatorii planului de calitate şi de creşterea produc­ţiei — atit absolut cit şi relativ — de calitate superioară în tota­lul producţiei, în trimestrul I. a. c., la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, În­treprinderea textilă „Oltul" din Sfintu Gheorghe, Fabrica de con­fecţii Tîrgu Secuiesc etc. In a­­celaşi context se înscrie şi preo­cuparea pentru modernizarea pro­duselor existente în fabricaţie cit şi asimilarea şi introducerea în fabricaţie de produse noi cu ca­racteristici tehnico-economice su­perioare. Astfel, dacă in trimes­trul I 1973 au fost asimilate in producţie 14 produse noi şi su­perioare calitativ, in cursul tri­­mestrulului I. ax, numărul aces­tora a crescut la 30. Un rol deosebit în asigurarea nivelului calitativ al produselor l-a avut activitatea desfăşurată de comitetele oamenilor muncii în direcţia perfecţionării proce­deelor tehnologice, a înzestrării utilajelor cu dispozitive noi cu productivitate mărita, punerea în funcţiune a noi linii tehnologice, schimbarea unora din tehnologii­le de prelucrare la Fabrica de confecţii, Întreprinderea de şuru­buri, I.P.L. Covasna, Fabrica de amidon, Fabrica de ţigarete. PREDA NIȚA --1 (Continuate in pag. a 3-a) Schimb de experienţă ln cadrul schimburilor de experienţă organizate pe tă­râm profesional, în colabora­re cu Filiale ale Uniunii Zia­riştilor din R.S.R., redactorii şi colaboratori ai ziarului „Via­ţa Buzăului" — judeţul Buzău, au fost sîmbătă şi duminică — 27 şi 28 aprilie, oaspeţii colectivelor redacţiilor „Cu­­vintul nou" şi „Megyei tükör" din Sfîntu Gheorghe. In cadrul unei prime intil­­niri, desfăşurate în sala de fes­tivităţi, la sediul­ redacţiilor, s-a făcut un interesant şi cole­­gial schimb de opinii, privind activitatea publicistică. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in faţa participanţilor la plenara Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Stimaţi tovarăşi, Aş dori să Încep prin a vă ad­resa dumneavoastră, şi prin dum­neavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest pri­lej, am fost invitat să iau cuvin­­tul. Aş dori să felicit pe acei ca­re au realizat in ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate in expoziţie. Ele re­prezintă intr-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia în­­acest sector atît de important, inclusiv pentru cerce­tare, dar şi pentru soluţionarea unor probleme necesare produc­ţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pină acum. Sper însă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am avut un aparat ca­re să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţi­nut, fiecare a arătat că se reali­zează economii la import de mi­lioane şi zeci de milioane lei va­lută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit in 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale şi, cel puţin începind din 1975, se vor reflecta in bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valu­tă la import, producînd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o cri­tică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi a­­vut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării in România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dum­neavoastră. Suntem­, în general, satisfăcuţi de ceea ce s-a reali­zat în ultimul timp in domeniul cercetării, mai cu seamă de orien­tarea spre care se merge de a se soluţiona acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări reali­zate în diverse institute, care se aplică în producţie şi dau deja re­zultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut in această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesi­tăţile dezvoltării ţării noastre. Conducerea partidului nostru a­­preciază în mod deosebit eforturi­le şi rezultatele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa cum am mai discutat şi în alte împrejurări, pină la urmă cercetarea trebuie să răspundă ne­cesităţilor societăţii intr-o etapă dată — şi România se găseşte in­tr-o etapă a dezvoltării sale ra­pide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în formă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noas­tre, din punct de vedere material şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei ma­teriale — să ajungem într-un timp cit mai scurt la nivelul ţă­rilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de aseme­nea, destul de vast. Avem în ve­dere să continuăm într-un ritm intens dezvoltarea forţelor de producţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale eco­nomiei. Se înţelege că aceasta ne­cesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, in care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Ori­cum, toate institutele centrale pre­cum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin pla­nul de dezvoltare a ramurii res­pective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare pro­priu. Deci, cei care încă nu cu-' nosc lucrările ce s-au desfăşurat pină acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a con­tribui la elaborarea programului de dezvoltare economică şi mai cu seamă, a programului de cer­cetare ştiinţifică menit să soluţio­neze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cinci­nalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra fap­tului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăp­tuirea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici, însă renunţ. Sper însă că miniş­trii prezenţi aici, conducătorii in­stitutelor centrale şi Consiliul Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehnolo­gie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o mun­că mai temeinică, mai bine orga­nizată. Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult şi ar fi normal acum, ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţinem rezultate mai bune în cercetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — a­­tit cei din institutele departamen­tale, cit şi cei din învăţămînt —■ vor lucra într-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organiza­torică actuală, pentru a soluţiona mai rapid problemele pe care Ie are fiecare de rezolvat. Sunt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu în suficientă mă­sură forţa de cercetare de care dispunem în învăţămîntul supe­rior, îndeosebi, participă la solu­ţionarea marilor probleme de (Continuare in pag. a 4-a) Etică și echitate • I t I u muncă, cinste, responsabilitate Bálványos — împodobită de primăvară — aşteaptă trecerea ploilor pentru a-şi primi oaspeţii. Foto: BARTHA ARPAD IA CEA DE \ \m ANIVERSARI A Se împlineşte în acest an un pătrar de veac de existenţă şi de rodnică activitate desfăşurată în rîndurile pionierilor şi şcolarilor, de Organizaţia pionierilor din ţara noastră. Sărbătoarea purtătorilor crava­telor roşii Cu tricolor, are loc in condiţiile în care întregul nostru popor, angajat plenar în întrece­rea cu timpul pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, în­­tîmpină cu rezultate remarcabile in muncă cele două evenimente cu semnificaţie majoră în viaţa po­­porului nostru — cea de a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi al XI-lea Congres al partidului. Experienţa de un sfert de veac a Organizaţiei pionierilor din ţara noastră, este bogată, cu învăţă­minte preţioase, desprinse din practica muncii nobile, dusă cu pricepere şi pasiune de cei care s-au dedicat îndeplinirii misiunii de răspundere încredinţată de partid şi popor — educarea celor mai tinere vlăstare ale ţării. în istoria pionieriei româneşti, remarcăm două etape distincte, fiecare avînd trăsături proprii, ca­litativ diferite. Perioada aprilie 1949 — aprilie 1966, a constituit etapa încercărilor, perioada acu­mulării unei vaste experienţe. Tot ce a fost mai valoros in acea­stă experienţă s-a sintetizat în ho­­tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966, care a inaugurat o nouă etapă in istoria mişcării pio­niereşti din România, cea a desfă­şurării largi a mişcării pioniereşti, a dezvoltării ei în adîncime. Con­ducerea nemijlocită de către Par­­tidul Comunist Român a Organiza­ţiei pionierilor, este izvorul funda­mental al înfăptuirilor sale, con­diţia hotărîtoare a orientării şi perfecţionării neîntrerupte a miş­cării pioniereşti din ţara noastră. Totodată, pe baza hotărîrilor Ple­narei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966 a sporit rolul şcolii şi al ca­drelor didactice in organizarea şi desfăşurarea activităţii pioniereşti. Participarea nemijlocită a cadrelor didactice la îndrumarea activităţii pioniereşti i-a dat acesteia un conţinut educativ adecvat, a în­tărit unitatea dintre procesul de învăţămînt şi activitatea pionie­rească. Acţionînd sub conducerea ne­mijlocită a Comitetului judeţean de partid, Consiliul judeţean Co­vasna al Organizaţiei pionierilor a întreprins o vastă acţiune edu­­cativă în rîndul celor peste 15.000 de purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, organizaţi în 720 detaşa­mente, in­ scopul transpunerii în viaţă a sarcinilor pe care partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a trasat or­ganizaţiei noastre, de a întîmpina cu rezultate superioare jubileul organizaţiei de pionieri. Bilanţul Prof. SZABÓ GAVRIL, preşedintele Consiliului Organizaţiei pionierilor din judeţul Covasna (Continuare în pag. a 3-a) . * Preluarea de către primăvară a tuturor „atribuţiilor" ce-i revin, constituie, ca de obicei, semnalul de debut al sezonului turistic „de virf". Recent, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a analizat o serie de aspecte ale activităţii turistice din judeţ, as­pecte la care ne vom referi şi in rîndurile de mai jos. Baza tehnico-materială destina­tă activităţii turistice a înregis­trat sensibile creşteri faţă de a­­nul înfiinţării judeţului, astfel că, la finele anului 1973, reţeaua u­­nităţilor de cazare (hoteluri, campinguri, vile), dispunea de o capacitate cu peste 94 la sută mai mare, numărul locurilor la mese în alimentaţia publică a crescut de 2,2 ori, numărul vane­lor in care se fac­­ăi calde cu apă minerală cu 36, iar capacita­tea mofetelor a sporit cu 60 de locuri. In anul 1973, numărul ce­lor ce ne-au vizitat judeţul s-a cifrat la 73.300 persoane, din ca­re 50.881 au beneficiat de cazare şi tratament, poposind mai mult de o zi, iar 22.500 persoane s-au înscris în categoria „turişti în tranzit". Ţinind cont de patrimo­niul turistic de care dispune ju­deţul şi numărul celor ce au be­neficiat de el, o primă concluzie a Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean a fost ur­mătoarea : potenţialul balneo­­turistic al judeţului nu este încă valorificat la nivelul posibilităţi­lor şi cerinţelor actuale, conclu­zie ce se impune şi în ce priveş­te edificarea bazei tehnico-mate­­riale aferente activităţii turistice ; aceasta, în pofida faptului că în anii ce au trecut s-au cheltuit multe milioane de lei pentru dez­voltarea şi modernizarea vilelor de la Vîlcele, Malnaş şi Bálvá­nyos. Dar, să detaliem analiza. In anul ce a trecut, spaţiile de cazare au fost utilizate în pro­porţie de 67,3 la sută, respectiv, la nivelul O.J.T., s-a înregistrat o utilizare de numai 62,04 la su­tă, iar în cooperaţia de consum 30,8 la sută. Procentele realizate sunt, desigur, departe de posibili­tăţi. Care sunt cauzele? Capacita­tea hotelurilor, de pildă, a fost folosită doar în proporţie de 58,23 la sută. Fără îndoială, unul din motivele acestei situaţii îl consti­tuie racordarea, relativ recentă a noilor hoteluri, de la Covasna şi Sfîntu Gheorghe, la circuitul turistic, ceea ce face ca ele să nu aibă încă formată o clientelă; o altă cauză este şi aceea a nefo­­losirii la capacitatea integrală a hotelului din Covasna, in perioa­da de extrasezon, aceasta şi ca urmare a nerespectării termenu­lui de punere în funcţiune a ba­zei de tratament (30 iunie 1973). Indicele de utilizare a capacităţi­lor de cazare din vile a fost de 66,25 la sută. Şi acestea sunt fo­losite integral, doar în perioada de vîrf a sezonului turistic. Si­tuaţia reţine atenţia cu atît mai mult, cu cit, vilele se gă­sesc, în general, în sta­ţiuni balneare de tradiţie, cu­noscute şi recunoscute, staţiuni care, prin chiar profilul lor ar trebui să asigure o bună folosire a capacităţilor pe tot parcursul anului. Cauzele sunt următoarele : la Malnaş şi Vîlcele, parţial la Bálványos, deşi s-au investit pen­tru modernizări şi reamenajări în ultimii ani peste 5 milioane Iei, oferta acestor staţiuni nu este totuşi la nivelul cerinţelor. Clă­diri cu o vechime de 50—70 ani, fără grupuri şi instalaţii sanitare, (Continuare in pag. a 3-a) Promovarea unei activităţi­­ turistice moderne, eficiente I R. HERMAN

Next