Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-28 / nr. 1245
! Colectivul Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc intimpină şi el, ca urmare a activităţii rodnice şi angajate pe care o desfăşoară, marea sărbătoare a muncii cu rezultate de prestigiu. Este concludentă în acest sens realizarea exemplară a angajamentelor asumate în cinstea zilei de 1 Mai, respectiv, depăşirea planului de producţie globală, pe primele patru luni ale acestui an cu 1,5 milioane lei, iar a planului de producţie marfă industrială cu 2 milioane de lei. In luna aprilie s-a evidenţiat prin realizările deosebite obţinute schimbul condus de Iuliu Bartók, brigada îndrumată de Iosif Bokor, precum şi muncitorii Ana Izsák, Maria Ban, Iuliu Opra, Mihai Raduly şi alţii. Harnicii mineri din bazinul Baraoltului susţin cu consecvenţă tradiţia bunelor rezultate, hotărîţi să întîmpine cele două mari evenimente politice ale anului — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — cu realizări de muncă remarcabile. In acest context, îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate in cinstea zilei de 1 Mai, reprezintă o reuşită prefaţă. Astfel, pină la finele acestei luni minerii de la I.M. Căpeni vor realiza suplimentar 2.658 tone cărbune brut şi 1.625 tone cărbune net, asigurînd peste prevederile de plan, aferente perioadei, o producţie marfă industrială de peste 1.074.000 lei. Demn de menţionat faptul că, sporurile de producţie s-au realizat în bună parte pe seama creşterii productivităţii muncii, nivelul planificat pe primele patru luni ale anului fiind depăşit cu 839 lei pe salariat. In întrecerea socialistă s-a evidenţiat în această lună colectivul de la Sectorul Racoş, care a îndeplinit planul de producţie în proporţie de 120 la sută. (H. R.). ) Traducerea in viaţă a hotăririlor şi angajamentelor asumate se înscrie ca o preocupare permanentă şi continuă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, întîmpinînd ziua de 1 Mai cu succese deosebite în muncă, colectivul raportează îndeplinirea pe data de 26 aprilie, a planului de producţie industrială pe primele patru luni ale anului, realizînd peste plan, ţină la finele lunii o producţie globală de peste 2 milioane Iei. Paleta largă a măsurilor organizatorice, munca plină de dăruire depusă de colectivele de la atelierele piuliţe şi sculărie — situate pe primele locuri in cronica întrecerii socialiste — conturează tabloul măreţelor realizări, transpunerea consecventă in fapte a angajamentelor asumate. (N. P.). Lăcătuşul Lőrinc István şi electricianul Ion Bogdan de la mina Baraolt-est, lucrînd la repararea unei pompe de înaltă presiune din galeria 512. Cinstesc prin fapte marea sărbătoare a muncii \Cup s i siguri \ \„cota“210\ i Rezultatele activităţii produc- l ? tive din primul trimestru la ? * Fabrica de pîine şi produse an- 1 t mentare „Spicul", constituie o ţ i chezăşie a îndeplinirii şi chiar 1 depăşirii angajamentelor asu- r \ mate de acest colectiv. Cînd 4 facem această afirmaţie, avem 1 ; în vedere, evident, cifrele —? 1 aceşti indicatori sintetici atît)l de concludenţi. Iată mai întîi la angajamentele : 8.800.000 lei la ? * valoarea producţiei globale, 1 18.800.000 lei la valoarea pro- roducţiei marfă şi 9.000.000 litrii apă minerală îmbuteliată. Cu ^ atît s-au angajat, cei de la ( 7 „Spicul", să depăşească sarcini-» lie de plan pe anul in curs.? ?La sfirşitul lunii martie, dini 1 acest angajament erau realizaţ ite 34,4 la sută la valoarea pro-1 »ducţiei globale, 40,4 la sută la J 7 valoarea producţiei marfă şi \ ^38,1 la sută, la aP® mineralei tf ceea ce înseamnă aproape 3,5/ î milioane litri). Şi pentru că 1 7 sectorul apelor minerale este^I cel mai reprezentativ, este ca. i ?zul să amintim aici contribuţia 7 7 pe care au adus-o la aceste \ t realizări unităţile de îmbutelie-1 i re a apelor minerale de la Bi- J Jborţeni (cu o depăşire a planu-) \lui de 2.681.000 litri!), Bodoc, i J Vîrghiş ş.a. ? i In momentul de fată, avansul ’rin îndeplinirea sarcinilor cinci-) ) naiului este de 2 luni la valoa-1 trea producţiei globale, 85 de? 7 zile la producţia marfă şi 157) \ zile la ape minerale. Se esti-^ I mează că la sfirșitul trimestru-1u lui doi, avansul,, numai la apel 1 minerale, va fi de 210 zile! ( t Rezultatele sunt prestigioase || își constituie rodul unei muncii i asidue a colectivelor tuturor J 7 unităţilor din cadrul fabricii. \ ^ Evident, ne-am interesat și l ide căile de realizare a acestor? 7importante depășiri. Este de re-) CONSTANTIN NIŢU (Continuare in pag. a 3-a) \ s * N 28 APRILIE 1974 Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri, în numeroase localităţi din oraş au loc programe artistice dedicate acestui eveniment: INTORSURA BUZĂULUI (Casa de cultură) — ora 15; COVASNA (Casa de cultură) — ora 17; BARAOLT (Casa de cultură) — ora 18; CHICHIŞI (Căminul cultural) — ora 15; BRĂDUŢ (Căminul cultural) — ora 20; OJDULA (Căminul cultural) — ora 20; ILIENI (Că- Activităţi cultural-educative şi sportive minul cultural) — ora 20; HAGHIG (Căminul cultural) — ora 18; MALNAŞ (Şcoala generală) — ora 10; ARACI (Şcoala generală) — ora 10; ZAGON (Şcoala generală) — ora 11; LEMNIA (Şcoala generală) — ora 10. CATALINA (Căminul, cultural) — Montaj literar „Realizări obţinute de poporul nostru" — ora 20. LUNGA (Căminul cultural) — Spectacol al formaţiei de teatru — ora 20. COVASNA (Casa de cultură) — întîlnirea formaţiilor muzical-coregrafice — ora 9. TIRGU SECUIESC (Club I.F.E.T.) — Magazin duminical pentru copii şi tineret — ora 15. SFÎNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja")— Seară distractivă pentru tineret — ora 19. Proletari din foaie forite, uniţi- vă ! Anul VII, nr. 1245 duminica, 28 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani •1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ridicarea calităţii produselor-obiectiv permanent al tuturor colectivelor de muncă Bunele rezultate obţinute de oamenii muncii din industria judeţului Covasna în trimestrul II a.c, în îndeplinirea şi depăşirea principalilor indicatori de plan sunt confirmarea angajării depline în marea întrecere de a realiza cincinalul cu 185 de zile înainte de termen, respectiv, de a asigura la finele acestui an un devans de 112 zile. Paralel cu realizările cantitative se constată o simţitoare îmbunătăţire a muncii în domeniul calităţii producţiei, aspect reflectat de creşterea preocupărilor şi răspunderii angajaţilor faţă de calitatea producţiei de întărirea şi continua perfecţionare a controlului interfazic şi final al comisiilor de recepţie, ceea ce asigură competitivitatea produselor pe piaţa internă şi externă. Conducerea nemijlocită a colectivelor de către organizaţiile de partid, exprimarea clară şi precisă a dezideratelor şi preocupărilor fiecărui colectiv a dus la îmbunătăţirea disciplinei în producţie, aplicarea şi respectarea întocmai a tehnologiilor de fabricaţie, fapt reflectat de indicatorii planului de calitate şi de creşterea producţiei — atit absolut cit şi relativ — de calitate superioară în totalul producţiei, în trimestrul I. a. c., la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, Întreprinderea textilă „Oltul" din Sfintu Gheorghe, Fabrica de confecţii Tîrgu Secuiesc etc. In acelaşi context se înscrie şi preocuparea pentru modernizarea produselor existente în fabricaţie cit şi asimilarea şi introducerea în fabricaţie de produse noi cu caracteristici tehnico-economice superioare. Astfel, dacă in trimestrul I 1973 au fost asimilate in producţie 14 produse noi şi superioare calitativ, in cursul trimestrulului I. ax, numărul acestora a crescut la 30. Un rol deosebit în asigurarea nivelului calitativ al produselor l-a avut activitatea desfăşurată de comitetele oamenilor muncii în direcţia perfecţionării procedeelor tehnologice, a înzestrării utilajelor cu dispozitive noi cu productivitate mărita, punerea în funcţiune a noi linii tehnologice, schimbarea unora din tehnologiile de prelucrare la Fabrica de confecţii, Întreprinderea de şuruburi, I.P.L. Covasna, Fabrica de amidon, Fabrica de ţigarete. PREDA NIȚA --1 (Continuate in pag. a 3-a) Schimb de experienţă ln cadrul schimburilor de experienţă organizate pe tărâm profesional, în colaborare cu Filiale ale Uniunii Ziariştilor din R.S.R., redactorii şi colaboratori ai ziarului „Viaţa Buzăului" — judeţul Buzău, au fost sîmbătă şi duminică — 27 şi 28 aprilie, oaspeţii colectivelor redacţiilor „Cuvintul nou" şi „Megyei tükör" din Sfîntu Gheorghe. In cadrul unei prime intilniri, desfăşurate în sala de festivităţi, la sediul redacţiilor, s-a făcut un interesant şi colegial schimb de opinii, privind activitatea publicistică. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in faţa participanţilor la plenara Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Stimaţi tovarăşi, Aş dori să Încep prin a vă adresa dumneavoastră, şi prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvintul. Aş dori să felicit pe acei care au realizat in ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate in expoziţie. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia înacest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi pentru soluţionarea unor probleme necesare producţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pină acum. Sper însă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţinut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane şi zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit in 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale şi, cel puţin începind din 1975, se vor reflecta in bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării in România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dumneavoastră. Suntem, în general, satisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp in domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţiona acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică în producţie şi dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut in această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile şi rezultatele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa cum am mai discutat şi în alte împrejurări, pină la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităţilor societăţii intr-o etapă dată — şi România se găseşte intr-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în formă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere material şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem într-un timp cit mai scurt la nivelul ţărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm într-un ritm intens dezvoltarea forţelor de producţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, in care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Oricum, toate institutele centrale precum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin planul de dezvoltare a ramurii respective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cu-' nosc lucrările ce s-au desfăşurat pină acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică şi mai cu seamă, a programului de cercetare ştiinţifică menit să soluţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cincinalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici, însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducătorii institutelor centrale şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult şi ar fi normal acum, ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţinem rezultate mai bune în cercetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — atit cei din institutele departamentale, cit şi cei din învăţămînt —■ vor lucra într-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid problemele pe care Ie are fiecare de rezolvat. Sunt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu în suficientă măsură forţa de cercetare de care dispunem în învăţămîntul superior, îndeosebi, participă la soluţionarea marilor probleme de (Continuare in pag. a 4-a) Etică și echitate • I t I u muncă, cinste, responsabilitate Bálványos — împodobită de primăvară — aşteaptă trecerea ploilor pentru a-şi primi oaspeţii. Foto: BARTHA ARPAD IA CEA DE \ \m ANIVERSARI A Se împlineşte în acest an un pătrar de veac de existenţă şi de rodnică activitate desfăşurată în rîndurile pionierilor şi şcolarilor, de Organizaţia pionierilor din ţara noastră. Sărbătoarea purtătorilor cravatelor roşii Cu tricolor, are loc in condiţiile în care întregul nostru popor, angajat plenar în întrecerea cu timpul pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, întîmpină cu rezultate remarcabile in muncă cele două evenimente cu semnificaţie majoră în viaţa poporului nostru — cea de a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi al XI-lea Congres al partidului. Experienţa de un sfert de veac a Organizaţiei pionierilor din ţara noastră, este bogată, cu învăţăminte preţioase, desprinse din practica muncii nobile, dusă cu pricepere şi pasiune de cei care s-au dedicat îndeplinirii misiunii de răspundere încredinţată de partid şi popor — educarea celor mai tinere vlăstare ale ţării. în istoria pionieriei româneşti, remarcăm două etape distincte, fiecare avînd trăsături proprii, calitativ diferite. Perioada aprilie 1949 — aprilie 1966, a constituit etapa încercărilor, perioada acumulării unei vaste experienţe. Tot ce a fost mai valoros in această experienţă s-a sintetizat în hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966, care a inaugurat o nouă etapă in istoria mişcării pioniereşti din România, cea a desfăşurării largi a mişcării pioniereşti, a dezvoltării ei în adîncime. Conducerea nemijlocită de către Partidul Comunist Român a Organizaţiei pionierilor, este izvorul fundamental al înfăptuirilor sale, condiţia hotărîtoare a orientării şi perfecţionării neîntrerupte a mişcării pioniereşti din ţara noastră. Totodată, pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966 a sporit rolul şcolii şi al cadrelor didactice in organizarea şi desfăşurarea activităţii pioniereşti. Participarea nemijlocită a cadrelor didactice la îndrumarea activităţii pioniereşti i-a dat acesteia un conţinut educativ adecvat, a întărit unitatea dintre procesul de învăţămînt şi activitatea pionierească. Acţionînd sub conducerea nemijlocită a Comitetului judeţean de partid, Consiliul judeţean Covasna al Organizaţiei pionierilor a întreprins o vastă acţiune educativă în rîndul celor peste 15.000 de purtători ai cravatelor roşii cu tricolor, organizaţi în 720 detaşamente, in scopul transpunerii în viaţă a sarcinilor pe care partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a trasat organizaţiei noastre, de a întîmpina cu rezultate superioare jubileul organizaţiei de pionieri. Bilanţul Prof. SZABÓ GAVRIL, preşedintele Consiliului Organizaţiei pionierilor din judeţul Covasna (Continuare în pag. a 3-a) . * Preluarea de către primăvară a tuturor „atribuţiilor" ce-i revin, constituie, ca de obicei, semnalul de debut al sezonului turistic „de virf". Recent, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a analizat o serie de aspecte ale activităţii turistice din judeţ, aspecte la care ne vom referi şi in rîndurile de mai jos. Baza tehnico-materială destinată activităţii turistice a înregistrat sensibile creşteri faţă de anul înfiinţării judeţului, astfel că, la finele anului 1973, reţeaua unităţilor de cazare (hoteluri, campinguri, vile), dispunea de o capacitate cu peste 94 la sută mai mare, numărul locurilor la mese în alimentaţia publică a crescut de 2,2 ori, numărul vanelor in care se facăi calde cu apă minerală cu 36, iar capacitatea mofetelor a sporit cu 60 de locuri. In anul 1973, numărul celor ce ne-au vizitat judeţul s-a cifrat la 73.300 persoane, din care 50.881 au beneficiat de cazare şi tratament, poposind mai mult de o zi, iar 22.500 persoane s-au înscris în categoria „turişti în tranzit". Ţinind cont de patrimoniul turistic de care dispune judeţul şi numărul celor ce au beneficiat de el, o primă concluzie a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a fost următoarea : potenţialul balneoturistic al judeţului nu este încă valorificat la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale, concluzie ce se impune şi în ce priveşte edificarea bazei tehnico-materiale aferente activităţii turistice ; aceasta, în pofida faptului că în anii ce au trecut s-au cheltuit multe milioane de lei pentru dezvoltarea şi modernizarea vilelor de la Vîlcele, Malnaş şi Bálványos. Dar, să detaliem analiza. In anul ce a trecut, spaţiile de cazare au fost utilizate în proporţie de 67,3 la sută, respectiv, la nivelul O.J.T., s-a înregistrat o utilizare de numai 62,04 la sută, iar în cooperaţia de consum 30,8 la sută. Procentele realizate sunt, desigur, departe de posibilităţi. Care sunt cauzele? Capacitatea hotelurilor, de pildă, a fost folosită doar în proporţie de 58,23 la sută. Fără îndoială, unul din motivele acestei situaţii îl constituie racordarea, relativ recentă a noilor hoteluri, de la Covasna şi Sfîntu Gheorghe, la circuitul turistic, ceea ce face ca ele să nu aibă încă formată o clientelă; o altă cauză este şi aceea a nefolosirii la capacitatea integrală a hotelului din Covasna, in perioada de extrasezon, aceasta şi ca urmare a nerespectării termenului de punere în funcţiune a bazei de tratament (30 iunie 1973). Indicele de utilizare a capacităţilor de cazare din vile a fost de 66,25 la sută. Şi acestea sunt folosite integral, doar în perioada de vîrf a sezonului turistic. Situaţia reţine atenţia cu atît mai mult, cu cit, vilele se găsesc, în general, în staţiuni balneare de tradiţie, cunoscute şi recunoscute, staţiuni care, prin chiar profilul lor ar trebui să asigure o bună folosire a capacităţilor pe tot parcursul anului. Cauzele sunt următoarele : la Malnaş şi Vîlcele, parţial la Bálványos, deşi s-au investit pentru modernizări şi reamenajări în ultimii ani peste 5 milioane Iei, oferta acestor staţiuni nu este totuşi la nivelul cerinţelor. Clădiri cu o vechime de 50—70 ani, fără grupuri şi instalaţii sanitare, (Continuare in pag. a 3-a) Promovarea unei activităţi turistice moderne, eficiente I R. HERMAN