Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-19 / nr. 1237
Proletari din toate fante,uniti vat Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Ing. Petru Bărăiac, de la mina Vîrghiş I, controlînd susţinerea în abatajul frontal 615/A. Foto : A. BARTHA Telechiei. Pînă la şantierul de împăduriri al cantonului 18 Telechia, drumul e lung şi anevoios. Lăsăm mult In urmă, prăfuitul drum forestier şi urcăm panta, cu fiecare pas mai Înclinată, a muntelui. Jos, Valea Telechiei ne apare rîpoasă, cu meandre largi şi încă sterpe. In adîncurile ei, sclipetul de argint viu al pîrîiaşului. Brigadierul Bokor Gábor — un tinar blond şi scund — ne împovărează atenţia cu scurte istorioare de vînătoare. Aici, cam pe la 400 de metri altitudine, coboară către albia pinului, vietăţile cele mari ale pădurii... Colo, la bifurcaţie, e un excelent stand pentru mistreţi ... Dincolo, sus, la „Poiana Călugărului", vin caprele, iar către „Izvorul Turcilor", adastă urşii... li urmăm pasul sprinten dar măsurat. Are o „tehnică" a lui, anume. ..Cînd urc pante atit de pronunţate — de 38—40 de grade — nu mă grăbesc niciodată ... — îşi dezvăluie el „secretul". Altfel, oboseşti repede şi tot ce te-nconjoară !ţi devine străin. Or, în pădure trebuie să fii cu ochii-n patru!" Zîmbim fără voie. In jur, o linişte apăsătoare. Incepînd de la 6—700 metri altitudine, frigul e parcă mai pătrunzător. Şi nici o vietate. Doar codobaturile se zbat prin frunzişurile şi mărăcinişurile uscate. Pămintul tare, prăfos, face „priză" bună cu pantofii noştri de oraş, înlesnindu-ne urcuşul. Ferim firavele lujere de brînduşe cu flori de la alb-violaceu, la lila şi iată-ne poposind în sfirşit, cu inima iritată de V. LAURIAN (Continuare in pag. c 3-a) . La Filatura de lină din Covasna se impune „Comprimarea duratei de montaj a utilajelor!“ Cerinţa reliefată mai sus, este de fapt şi obiectivul pe care-l vizează, încă de la începerea lucrărilor, atit beneficiarul, cit şi antreprenorii lucrării. Faptul este ilustrat de angajamentul de a se asigura punerea in funcţiune a două linii principale de utilaje cu o lună mai devreme, pe data de 30 mai a.c., asigurîndu-se astfel, pînă la finele anului, o producţie suplimentară de 4 milioane lei. Care este stadiul, ritmul de montaj al utilajelor în discuţie, acum, cind a mai rămas puţin timp pînă la scadenţa angajamentului ? Întrebarea este cu atit mai avenită, cu cit, datorită pregătirii corespunzătoare a acestei investiţii la ora actuală se află deja în incinta întreprinderii, 98 la sută din utilajele necesare. — Pînă în prezent — ne relatează tovarăşul Elemér Bakk, şeful unităţii — au fost montate circa 40 la sută din utilajele sosite, planul de construcţii-montaj, aferent primelor patru luni ale anului, fiind integral realizat... — Realizări peste prevederi ? — Din păcate, deocamdată, nu prea avem. Şi aceasta datorită unor necorelaţii între proiectele după care s-a executat o parte din frontul de montaj şi cerinţele reale. Astfel, s-a pierdut (şi se mai pierde — n.n.), un timp preţios cu executarea „rectificărilor". încercăm să pătrundem, dincolo de această situaţie, mai mult sau mai puţin obiectivă, insistînd asupra perspectivelor. Aflăm astfel că, la şedinţa de comandament din 23 februarie a.c. s-a stabilit terminarea de către constructori a sălii pentru cadre — corpul C, pînă pe data de 4 martie. Procesul verbal de preluare a lucrării s-a semnat pe ... 8 martie. Problema „mare" nu o constituie (deși fiecare zi contează, acum), întîrzierea de 4 zile, faptul că, cu ocazia preluării lucrării s-au stabilit o serie de lucrări ce trebuiau grabnic executate ulterior pentru a asigura bunul mers al montajului. La data vizitei noastre pe șantier, lucrările nu erau însă executate (! ? !). La corpul D, deşi beneficiarul a predat la vreme frontul de lucru, iar lucrările de fundaţie, cu toate operaţiunile aferente, trebuiau terminate pe data de 20 aprilie, după stadiul in care se află execuţia, perspectiva finalizării lucrări, se conturează doar... la finele acestei luni. Vizitind punctele de lucru, constatăm că se lucrează peste tot intr-un ritm corespunzător — cel puţin la prima vedere. „Probleme ? Nu prea avem" — nerespunde şeful echipei Páll Doczé. Spuneţi-ne, cînd trebuie să predaţi filatura şi preparaţia ?... „Prima dată era vorba de 1 martie, acum, după cite ştiu, e vorba de 15 mai..." Exprimîndu-ne nedumerirea asupra acestui termen, interlocutorul ne spune, „sincer", că nu prea ştiu ei, şefii de echipă, cum e cu termenul acesta ... Comentariul este de prisos. — Care au fost acţiunile Întreprinse de beneficiar ? Şeful uni- HERMAN ROSNER Cînd hrăneşti vacile cu nepăsare se alege praful din lapte In cursul zilei de miercuri, am vizitat sectorul zootehnic al Cooperativei agricole de producţie din Sfîntu Gheorghe. De la bun Început, o precizare : la tot pasul am întîlnit urmările neglijenţei şi nepăsării, lipsei de răspundere, precum şi o atitudine păgubitoare faţă de îndeplinirea sarcinilor. BIROURI SUPRAAGLOMERATE Vremea e urîtă. Ninge şi e frig. Birourile cooperativei sînt supraaglomerate. Aproape că nu ai unde să te învîrţi. Contabile (vreo şase), brigadieri, ingineri, ocupau toat© birourile, în plus maldăre de hîrtii şi o căldură ca în luna lui ... cuptor. Primele informaţii despre sectorul zootehnic le primim de la inginerul şef al cooperativei, Calea Tinge, care plin de mîndrie ne prezintă „realizările" obţinute. Efectivele nu sunt realizate, producţia de lapte atinge trei litri pe cap de vacă furajată, sporurile în greutate sunt1e mici, reproducţia este necorespunzătoare şi şirul deficienţelor rezultate din dării© de seamă pot continua, în timp ce inginerul şef şi ajutorul şefului de fermă Kajcso Andrei sunt... mulţumiţi. Ni se explică că faţă de condiţiile existente, rezultatele sunt bune şi odată cu aceasta, încep justificările : nu sunt furaje, lipseşte intaritul, efectivul este mare, oamenii nu sunt suficient pregătiti. Deci, din birou, de la căldură, toate lucrării© decurg normal, nu ar mai fi nimic de făcut, toate deficienţele se datoresc altora, numai celor direct răspunzător, de această fermă zootehnică, nu! Aspectele întâlnite în grajduri contrazic această automultumire. DE CE ... ... in ’ziua vizitei noastre nu s-a făcut curăţenie in grajduri ? De ce animalele nu au fost furajate aşa cum trebuie ? De ce s-a muls DUMITRU TOMA GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare în pag. a 3-a) 0 Activităţi crrltural ~ educative şi sportive 19 APRILIE 1974 BARAOLT (Casa de cultură) — Clubul femeilor: „Educarea patriotică" (ora 18). SFÎNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja"): Recenzie de carte: „Partid şi tineret” — Film artistic (ora 19). SlNZIENI (Căminul cultural): Expunere: „Lupta oamenilor muncii din judeţul nostru pentru eliberare" (ora 20). LEMNIA (Căminul cultural): Spectacol de teatru de păpuşi (ora 15). SFÎNTU GHEORGHE (Muzeul judeţean): Expoziţie de pictură a artistului Gamentzi Zoltán (ora 17), SFÎNTU GHEORGHE (Şcoala populară de artă). Expoziție personală de obiecte cioplite în lemn a lui Moldovan Nicolae (ora 18,30). (Continuare în pag. a 3-a) • • • 9#® • ® • e e . Trece în tăcere, fără frîu, pe aceeaşi veşnică vale. Cîteodată, ai impresia că vorbeşte ca să ascundă formele stranii modelate de mîini neprefăcute, dar generoase, iar alteori, cu adevărat bate din aripi ca să-i ocrotească centura invizibilă de sălcii ce-i infăşoară trupul ca o eşarfă. Şi ziua şi noaptea, pe soare sau ploaie îşi vede de drum, ascultînd cintecul greierilor, fluierul trenurilor şi hora, hora aceea nesfîrşită din sate şi oraşe, cîntările omului ridicole spre cerul împietrit cu stele. In fiecare loc, şi-n fiecare clipă repetîndu-se la nesfirşit tremurul apei poartă, mai lin sau mai vijelios, lujerul viu al Oltului. Oltul, apă fără durere şi fără frică, trece în tăcere, fără să ştie în ce constă veşnicia fiinţei lui şi a lumii înconjurătoare. Omul a durat peste apa lui poduri, adevarate punţi trecătoare In timp, străjeri neclintiţi ce poartă în ochii închişi focul neastâmpărat al apelor line sau învolburate. In zona oraşului Sfîntu Gheorghe, alături de vechiul pod, omul zideşte un altul mai trainic. Apele se infiltrează în gropile săpate, încercînd în neputinţa lor să se opună. Dar, oamenii, aceşti minunaţi constructori, care, din anul 1971, cînd filmul ciocanelor şi al betonierelor s-a alăturat cutremurului îndărătnic al apei aceluiaşi Oii la Micfalău, au mai durat încă 3 poduri pe drumul naţional 122, ştiu cum trebuie să zidească poduri. Zadarnică îi va fi strădania Oltului, că ei „podarii“ din Şantierul Bodoc înaintează, conturînd fiinţa viitorului pod. — Victoria este de partea noastră — spune tehnicianul Ferencz Kocsa. Am turnat fundaţia la toate cele opt chesoane ale podului. Trei dintre ele au fost deja lansate — două sunt la culei, iar unul la pile. Ş-apoi noi, nu mai sîntem la început. Sîntem deja la al cincilea pod. Şi totuşi, la ora actuală, lupta dintre apele Oltului, care se infiltrează ii permanenţă în lăcaşurile săpate pentru chesoane continuă. Succesele oamenilor sînt însă evidente. Echipa de dulgheri condusă de Imre Csurka, din rîndul căreia menţionăm pe Páll Gyödri, Imre Gödri, Zoltán Kész a lansat terasiera la chesoane. Nu se află mai prejos nici dulgherii Imre Kömives, Domokos Fejes, András Szász din echipa lui Ştefan Fazakas. Scheletul metalic al întregii construcţii a podului ca şi a pasajului, ce va fi atacat nu peste mult timp, este realizat de fierarii-betonişti Ioan Terza şi Iosif Terza. In paralel a fost tasat locul unde vor fi turnate în următoarele zile — tot pe şantier — grinzile. Ziua cînd aceste grinzi, coloşi din beton, vor fi dirijate pe şine pentru a-şi ocupa locul cuvenit în construcţia măreţului pod, va fi ziua care va da tonul refrenului hei-rup! zi, după care vor fi atacate complexele lucrări de finisare şi cizelare, cînd se va ajusta imaginea pentru îndelunga dăinuire a unei adevărate opere: podul peste rîul Olt. PREDA NIŢĂ Un nou pod înapoierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Sosirea în Capitală Joi seara, s-a înapoiat în Capitală tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care a luat parte,in Capitala R.P. Polone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. (Agerpres). Plecarea de la Varşovia VARŞOVIA 18 — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: La plecarea din capitala Republicii Populare Polone, pe aeroportul Okencie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de Edward Gierek, primsecretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, preşedintele Consiliului de Stat, Piotr Jarosze wicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, de membri şi membri supleanţi ai Biroului Politic, membri ai Secretariatului C.C. al P.M.U.P.: Edward Babiuch, Wojciech Jaruzelski, Wladyslaw Kruczek, Ştefan Olszowski, Franciszek Szlachcic, Jan Szydlak, Kazimierz Barcikowski, Stanislaw Kania, Jozef Kempa, Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewiez, Andrzej Wer blan, Ryszard Frelek, Zdzislaw Zandarowski, de mareșalul Seimului, Stanislaw Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu. intîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul L. I. Brejnev In ziua de 18 aprilie, a avut loc la Varşovia o întîlnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. în cursul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, au fost discutate probleme ale relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică, precumşi alte probleme care interesează cele două părţi. intîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Edward Gierek După Încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ, la Varşovia, a avut loc, la 18 aprilie, o întilnire româno-polonă. Din partea Republicii Socialiste România au participat tovarăşii Nicola© Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea Republicii Populare Polone au participat tovarăşii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri. In timpul întilnirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, au fost discutate probleme actuale ale dezvoltării continue a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă. Balázsi János, pregăteşte maşina „S.P.C.-6", in vederea însăminţării terenurilor de la C.A.P. Brăduţi LA FABRICA DE AMIDON 11 tone glucoza peste plan Harnicul colectiv al Fabricii de amidon din Tirgu Secuiesc continuă succesele din primul trimestru al anului. în prima decadă a lunii aprilie, volumul producţiei industriale indică o cotă de realizare, de 106,1 la sută, cel al producţiei marfă de 110,4 la sută; s-au livrat peste prevederi 11 tone glucoza. în aceeaşi perioadă productivitatea muncii a crescut cu 4,9 la sută, aceasta şi datorită realizării unui indicator de utilizare a timpului de lucru, foarte bun : 97,8 la sută ! Printre evidenţiaţii acestei decade se numără operatorii Török Todor şi Nagy B. Iosif, maistrul de schimb Mikola Tibor, inginerul Alexandru Richter, strungarul Tuzson Balint şi fochistul Kovács Elemen (fg.) INFORMAŢII ! pentru dumneavoast ÎNTÎLNIRE CU CITITORII Azi, 19 aprilie, ora 16, la Clubul I.F.E.T. Tirgu Secuiesc, are Ioc intîlnirea cu cititorii a criticului literar Valeriu Râpeanu, directorul editurii „Eminescu" şi a scriitorului Radu Selejan cu prilejul apariţiei volumului de reportaje „Ţara curcubeului de piatră". (i.n.) EXCURSII PRIN B.T.T. Biroul de turism pentru tineret, Agenţia judeţeană Covasna, primeşte numai pînă la data de 25 aprilie a.c. înscrieri pentru excursii de informare în Franţa — Maroc, S.U.A., Japonia, Algeria, Franţa — Belgia, R.F.G., Franţa — Tunisia, Olanda. Se pot înscrie numai tineri pînă la vîrsta de 30 de ani. Informaţii suplimentare la sediul agenţiei, str. Şcolii, nr. 20, telefon 1.18.69. (n.r.) DIVERSIFICAREA SERVICIILOR Unităţile din cadrul U.J.C.M. şi-au Îmbogăţit, incepînd cu data de 15 aprilie a.c., paleta serviciilor pe care le prestează. Se asigură spălarea şi călcarea rufelor la domiciliu, curăţirea parchetului, curăţenie generală, precum şi alte servicii legate de activităţile mai importante ale gospodinelor. Comenzile se de- pun verbal sau telefonic la sediul U.J.C.M., str. Dumitru Petrescu nr. 10, telefon 1.16.87 — biroul producţie EXPOZIŢIE în cadrul numeroaselor acţiuni culturale, dedicate celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R., astăzi, 19 aprilie, ora 17, la Muzeul din Sfîntu Gheorghe va avea loc vernisajul expoziţiei de acuarelă (40 de tablouri) ale artistului plastic Gamentzy Zoltán. (i.d.)