Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-19 / nr. 1237

Proletari din toate fante,­uniti­ va­t Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Ing. Petru Bărăiac, de la mina Vîrghiş I, controlînd susţinerea în abatajul frontal 615/A. Foto : A. BARTHA Telechiei. Pînă la şantierul de împădu­riri al cantonului 18 Telechia, drumul e lung şi anevoios. Lă­săm mult In urmă, prăfuitul drum forestier şi urcăm panta, cu fiecare pas mai Înclinată, a muntelui. Jos, Valea Telechiei ne apare rîpoasă, cu meandre largi şi încă sterpe. In adîncu­­rile ei, sclipetul de argint viu al pîrîiaşului. Brigadierul Bokor Gábor — un tinar blond şi scund — ne împovărează atenţia cu scurte istorioare de vînătoare. Aici, cam pe la 400 de metri altitu­dine, coboară către albia pinu­lui, vietăţile cele mari ale pă­durii... Colo, la bifurcaţie, e un excelent stand pentru mis­treţi ... Dincolo, sus, la „Poia­na Călugărului", vin caprele­, iar către „Izvorul Turcilor", a­­dastă urşii... li urmăm pasul sprinten dar măsurat. Are o „tehnică" a lui, anume. ..Cînd urc pante atit de pronunţate — de 38—40 de grade — nu mă grăbesc nicio­dată ... — îşi dezvăluie el „secretul". Altfel, oboseşti re­pede şi tot ce te-nconjoară !­ţi devine străin. Or, în pădure trebuie să fii cu ochii-n patru!" Zîmbim fără voie. In jur, o linişte apăsătoare. Incepînd de la 6—700 metri altitudine, fri­­gul e parcă mai pătrunzător. Şi nici o vietate. Doar codo­baturile se zbat prin frunzişu­rile şi mărăcinişurile uscate. Pămintul tare, prăfos, face „pri­ză" bună cu pantofii noştri de oraş, înlesnindu-ne urcuşul. Ferim firavele lujere de brîn­­duşe cu flori de la alb-viola­­ceu, la lila şi iată-ne poposind în sfirşit, cu inima iritată de V. LAURIAN­ ­ (Continuare in pag. c 3-a) . La Filatura de lină din Covasna se impune „Comprimarea duratei de montaj a utilajelor!“ Cerinţa reliefată mai sus, este de fapt şi obiectivul pe car­e-l vi­zează, încă de la începerea lucrări­lor, atit beneficiarul, cit şi antre­prenorii lucrării. Faptul este ilus­trat de angajamentul de a se asigu­ra punerea in funcţiune a două li­nii principale de utilaje cu o lu­nă mai devreme, pe data de 30 mai a.c., asigurîndu-se astfel, pî­nă la finele anului, o producţie suplimentară de 4 milioane lei. Care este stadiul, ritmul de mon­taj al utilajelor în discu­ţie, acum, cind a mai ră­mas puţin timp pînă la­­ scadenţa angajamentului ? Între­barea este cu atit mai avenită, cu cit, datorită pregătirii cores­punzătoare a acestei investiţii la ora actuală se află deja în incin­ta întreprinderii, 98 la sută din utilajele necesare. — Pînă în prezent — ne rela­tează tovarăşul Elemér Bakk, şe­­ful unităţii — au fost montate circa 40 la sută din utilajele so­site, planul de construcţii-montaj, aferent primelor patru luni ale anului, fiind integral realizat... — Realizări peste prevederi ? — Din păcate, deocamdată, nu prea avem. Şi aceasta datorită unor necorelaţii între proiectele după care s­-a executat o parte din frontul de montaj şi cerinţele reale. Astfel, s-a pierdut (şi se mai pierde — n.n.), un timp pre­ţios cu executarea „rectificărilor". încercăm să pătrundem, dincolo de această situaţie, mai mult sau mai puţin obiectivă, insistînd a­­supra perspectivelor. Aflăm astfel că, la şedinţa de comandament din 23 februarie a.c. s-a stabilit terminarea de către constructori a sălii pentru cadre — corpul C, pînă pe data de 4 martie. Proce­sul verbal de preluare a lucrării s-a semnat pe ... 8 martie. Proble­ma „mare" nu o constituie (deși fiecare zi contează, acum), întîr­­zierea de 4 zile,­­ faptul că, cu ocazia preluării lucrării s-au sta­bilit o serie de lucrări ce tre­buiau grabnic executate ulterior pentru a asigura bunul mers al montajului. La data vizitei noas­tre pe șantier, lucrările nu erau însă executate (! ? !). La corpul D, deşi beneficiarul a predat la vre­me frontul de lucru, iar lucrările de fundaţie, cu toate operaţiunile aferente, trebuiau terminate pe data de 20 aprilie, după stadiul in care se află execuţia, perspec­tiva finalizării lucrări, se contu­rează doar... la finele acestei luni. Vizitind punctele de lucru, constatăm că se lucrează peste tot intr-un ritm corespunzător — cel puţin la prima vedere. „Pro­bleme ? Nu prea avem" — ne­­respunde şeful echipei Páll Doczé. Spuneţi-ne, cînd trebuie să pre­daţi filatura şi preparaţia ?... „Prima dată era vorba de 1 mar­tie, acum, după cite ştiu, e vorba de 15 mai..." Exprimîndu-ne ne­dumerirea asupra acestui termen, interlocutorul ne spune, „sincer", că nu prea ştiu ei, şefii de echi­pă, cum e cu termenul acesta ... Comentariul este de prisos. — Care au fost acţiunile Între­prinse de beneficiar ? Şeful uni- HERMAN ROSNER Cînd hrăneşti vacile cu nepăsare se alege praful din lapte In cursul zilei de miercuri, am vizitat sectorul zootehnic al Coo­perativei agricole de producţie din Sfîntu Gheorghe. De la bun Început, o precizare : la tot pasul am întîlnit urmările neglijenţei şi nepăsării, lipsei de răspundere, precum şi o atitudine păgubitoa­re faţă de îndeplinirea sarcinilor. BIROURI SUPRAAGLOMERATE Vremea e urîtă. Ninge şi e frig. Birourile cooperativei sînt supra­aglomerate. Aproape că nu ai unde să te învîrţi. Contabile (vreo şase), brigadieri, ingineri, ocupau toat© birourile, în plus maldăre de hîrtii şi o căldură ca în luna lui ... cuptor. Primele informaţii despre sectorul zootehnic le pri­mim de la inginerul şef al coope­rativei, Calea Tinge, care plin de m­îndrie ne prezintă „realizările" obţinute. Efectivele nu­ sunt reali­zate, producţia de lapte atinge trei litri pe cap de vacă furajată, sporurile în greutate sunt1­e mici, reproducţia este necorespunză­toare şi şirul deficienţelor rezul­tate din dării© de seamă pot con­tinua, în timp ce inginerul şef şi ajutorul şefului de fermă Kajcso Andrei sunt... mulţumiţi. Ni se explică că faţă de condiţiile exis­tente, rezultatele sunt bune şi odată cu aceasta, încep justifică­rile : nu sunt furaje, lipseşte in­­taritul, efectivul este mare, oa­­menii nu sunt suficient pregătiti. Deci, din birou, de la căldură, toate lucrării© decurg nor­mal, nu ar mai fi nimic de făcut, toate deficienţele se datoresc altora, numai celor direct răspunzător, de această fermă zootehnică, nu! Aspectele întâlnite în grajduri contrazic a­­ceastă automultumire. DE CE ... ... in ’ziua vizitei noastre nu s-a făcut curăţenie in grajduri ? De ce animalele nu au fost furajate aşa cum trebuie ? De ce s-a muls DUMITRU TOMA GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare în pag. a 3-a) 0 Activităţi crrltu­ral ~ educative şi sportive 19 APRILIE 1974 BARAOLT (Casa de cultură) — Clubul femeilor: „Educarea patrio­tică" (ora 18). SFÎNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja"): Recenzie de carte: „Partid şi tineret” — Film artistic (ora 19). SlNZIENI (Căminul cultural): Expunere: „Lupta oamenilor muncii din judeţul nostru pentru eliberare" (ora 20). LEMNIA (Căminul cultural): Spectacol de teatru de păpuşi (ora 15). SFÎNTU GHEORGHE (Muzeul judeţean): Expoziţie de pictură a ar­tistului Gamentzi Zoltán (ora 17), SFÎNTU GHEORGHE (Şcoala populară de artă). Expoziție personală de obiecte cioplite în lemn a lui Moldovan Nicolae (ora 18,30). (Continuare în pag. a 3-a) • • • 9#® • ® • e e . Trece în tăcere, fără frîu, pe aceeaşi veşnică vale. Cîteoda­­tă, ai impresia că vorbeşte ca să ascundă formele stranii mo­delate de mîini neprefăcute, dar generoase, iar alteori, cu adevărat bate din aripi ca să-i ocrotească centura invizibilă de sălcii ce-i infăşoară trupul ca o eşarfă. Şi ziua şi noap­tea, pe soare sau ploaie îşi ve­de de drum, ascultînd cintecul greierilor, fluierul trenurilor şi hora, hora aceea nesfîrşită din sate şi oraşe, cîntările o­­mului ridicole spre cerul îm­pietrit cu stele. In fiecare loc, şi-n fiecare clipă repetîndu-se la nesfirşit tremurul apei poartă, mai lin sau mai vijelios, luje­rul viu al Oltului. Oltul, apă fără durere şi fără frică, trece în tăcere, fără să ştie în ce constă veşnicia fiinţei lui şi a lumii înconjurătoare. Omul a durat peste apa lui poduri, a­­devarate punţi trecătoare In timp, străjeri neclintiţi ce poar­tă în ochii închişi focul neas­tâmpărat al apelor line sau învolburate. In zona oraşului Sfîntu Gheorghe, alături de vechiul pod, omul zideşte un altul mai trainic. Ape­le se infiltrează în gropile să­pate, încercînd în neputinţa lor să se opună. Dar, oamenii, aceşti minunaţi constructori, care, din anul 1971, cînd fil­mul ciocanelor şi­ al betoniere­lor s-a alăturat cutremurului îndărătnic al apei aceluiaşi Oii la Micfalău, au mai durat încă 3 poduri pe drumul naţio­nal 122, ştiu cum trebuie să zidească poduri. Zadarnică îi va fi strădania Oltului, că ei „podarii“ din Şantierul Bodoc înaintează, conturînd fiinţa vi­­itorului pod. — Victoria este de partea noastră — spune tehnicianul Ferencz Kocsa. Am turnat fun­daţia la toate cele opt chesoa­­ne ale podului. Trei dintre ele au fost deja lansate — două sunt la culei, iar unul la pile. Ş-apoi noi, nu mai sîntem la început. Sîntem deja la al cin­cilea pod. Şi totuşi, la ora actuală, lup­ta dintre apele Oltului, care se infiltrează ii­ permanenţă în lăcaşurile săpate pentru che­­soane continuă. Succesele oa­menilor sînt însă evidente. Echipa de dulgheri condusă de Imre Csurka, din rîndul că­reia menţionăm pe Páll Gyödri, Imre Gödri, Zoltán Kész a lan­sat terasiera la chesoane. Nu se află mai prejos nici dul­gherii Imre Kömives, Domo­kos Fejes, András Szász din echipa lui Ştefan Fazakas. Scheletul metalic al întregii construcţii a podului ca şi a pasajului, ce va fi atacat nu peste mult timp, este realizat de fierarii-betonişti Ioan Ter­­za şi Iosif Terza. In paralel a fost tasat locul unde vor fi tur­nate în următoarele zile — tot pe şantier — grinzile. Ziua cînd aceste grinzi, coloşi din beton, vor fi dirijate pe şine pentru a-şi ocupa locul cuve­nit în construcţia măreţului pod, va fi ziua care va da to­nul refrenului hei-rup! zi, du­pă care vor fi atacate comple­xele lucrări de finisare şi ci­­­­zelare, cînd se va ajusta ima­ginea pentru îndelunga dăinui­re a unei adevărate opere: po­dul peste rîul Olt. PREDA NIŢĂ Un nou pod înapoierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Sosirea în Capitală Joi seara, s-a înapoiat în Capi­tală tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, care a luat parte,­in Capitala R.P. Po­lone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Var­şovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­ministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodna­­raş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dă­­nălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, ge­­nerali. (Agerpres). Plecarea de la Varşovia VARŞOVIA 18 — Coresponden­tul Agerpres, Gh. Ciobanu,­ trans­mite: La plecarea din capitala Re­publicii Populare Polone, pe ae­roportul Okencie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de Edward Gierek, prim­­secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, preşedintele Consiliului de Stat, Piotr Jarosze­­ wicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, de membri şi membri su­pleanţi ai Biroului Politic, membri ai Secretariatului C.C. al P.M.U.P.: Edward Babiuch, Wojciech Jaru­zelski, Wladyslaw Kruczek, Şte­fan Olszowski, Franciszek Szlach­­cic, Jan Szydlak, Kazimierz Barci­­kowski, Stanislaw Kania, Jozef Kempa, Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewiez, Andrzej Wer­ blan, Ryszard Frelek, Zdzislaw Zandarowski, de mareșalul Sei­mului, Stanislaw Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasado­rul Republicii Socialiste România la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit bu­chete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu. intîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul L. I. Brejnev In ziua de 18 aprilie, a avut loc la Varşovia o întîlnire între to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Ilici Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.C.U.S. în cursul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă to­vărăşească, au fost discutate pro­bleme ale relaţiilor dintre Re­publica Socialistă România şi Uniunea Sovietică, precum­­şi alte probleme care interesează cele două părţi. intîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Edward Gierek După Încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ, la Varşovia, a avut loc, la 18 a­­prilie, o întilnire româno-polonă. Din partea Republicii Socialiste România au participat tovarăşii Nicola© Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R. Din partea Republicii Populare Polone au participat tovarăşii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc U­­nit Polonez, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consi­liului de Stat, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consi­liului de Miniştri. In timpul întilnirii, care s-a des­făşurat într-o atmosferă priete­nească, au fost discutate proble­me actuale ale dezvoltării conti­nue a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă. Balázsi János, pregăteşte ma­şina „S.P.C.-6", in vederea în­­săminţării terenurilor de la C.A.P. Brăduţi LA FABRICA DE AMIDON 11 tone glucoza peste plan Harnicul colectiv al Fabricii de amidon din Tirgu Secuiesc continuă succesele din primul trimestru al anului. în prima decadă a lunii aprilie, volu­mul producţiei industriale indi­că o cotă de rea­lizare, de 106,1 la sută, cel al producţiei mar­fă de 110,4 la sută; s-au livrat peste prevederi 11 tone gluco­za. în aceeaşi perioadă producti­vitatea muncii a crescut cu 4,9 la sută, aceasta şi datori­tă realizării unui indicator de utilizare a timpului de lucru, foarte bun : 97,8 la sută ! Printre evidenţiaţii acestei decade se numără operatorii Török Todor şi Nagy B. Iosif, maistrul de schimb Mikola Ti­bor, inginerul Alexandru Rich­ter, strungarul Tuzson Balint şi fochistul Kovács Elemen (f­g.) INFORMAŢII ! pentru dumneavoast ÎNTÎLNIRE CU CITITORII Azi, 19 aprilie, ora 16, la Clubul I.F.E.T. Tirgu Secuiesc, are Ioc intîlnirea cu cititorii a criticului literar Valeriu Râ­­peanu, directorul editurii „E­­minescu" şi a scriitorului Radu Selejan cu prilejul apariţiei volumului de reportaje „Ţara curcubeului de piatră". (i.n.) EXCURSII PRIN B.T.T. Biroul de turism pentru ti­neret, Agenţia judeţeană Co­vasna, primeşte numai pînă la data de 25 aprilie a.c. în­scrieri pentru excursii de in­formare în Franţa — Maroc, S.U.A., Japonia, Algeria, Fran­ţa — Belgia, R.F.G., Franţa — Tunisia, Olanda. Se pot în­scrie numai tineri pînă la vîrsta de 30 de ani. Informa­ţii suplimentare la sediul a­­genţiei, str. Şcolii, nr. 20, te­lefon 1.18.69. (n.r.) DIVERSIFICAREA SERVICIILOR Unităţile din cadrul U.J.C.M. şi-au Îmbogăţit, incepînd cu data de 15 aprilie a.c., paleta serviciilor pe care le prestea­ză. Se asigură spălarea şi călcarea rufelor la domiciliu, curăţirea parchetului, cură­ţenie generală, precum şi al­te servicii legate de activită­ţile mai importante ale gos­­­­podinelor. Comenzile se de-­­ pun verbal sau telefonic la­­ sediul U.J.C.M., str. Dumitru­­ Petrescu nr. 10, telefon­­ 1.16.87 — biroul producţie­­ ­ EXPOZIŢIE în cadrul numeroaselor ac­ţiuni culturale, dedicate celor două mari evenimente din via­ţa poporului nostru, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R., astăzi, 19 aprilie, ora 17, la Muzeul din Sfîntu Gheorghe va avea loc vernisa­jul expoziţiei de acuarelă (40 de tablouri) ale artistului plas­tic Gamentzy Zoltán. (i.d.)

Next