Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-27 / nr. 1244

Pag. 4 HOTĂRÎREA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. PRIVIND CONSFĂTUIREA CO­MITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATA­TUL DE LA VARŞOVIA ŞI ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ LA CONSFĂTUIRE DE DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ, CONDUSĂ DE TO­VARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. în legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Con­sfătuirii, Comitetul Executiv rele­vă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securi­tate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul rea­list al chemării la înfăptuirea se­curităţii europene lansate de" Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic­­Con­sultativ, Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de ce­lelalte ţări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securităţii şi co­laborării pe continent. Aportul bogat şi­­ multilateral al ţării noastre s-a materializat prin nu­meroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi în­rădăcinarea principiilor securită­ţii în practica vieţii internaţio­nale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea co­laborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte, şi întîlniri ale preşedintelui Româ­niei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi gu­verne europene, personalităţi po­litice şi reprezentanţi ai diferite­­­lor organizaţii sociale, prin în­scrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile, solemne. Comuni­catele comune şi celelalte docu­mente încheiate cu aceste prile­juri, prin rolul constructiv des­făşurat de reprezentanţii Româ­niei în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinţei general-euro­pene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul in­dependenţei şi suveranităţii na­ţionale, să excludă folosirea for­ţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garan­ţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit pro­priei voinţe, într-un climat de prietenie şi înţelegere , prevă­­zînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de­ creşte­re a încrederii şi stabilităţii. Co­mitetul Executiv al C.C.­­al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele Con­sfătuirii a fost reafirmată necesi­tatea instituirii unui organism permanent al statelor participan­te la conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a tre­ia a Conferinţei, România consi­deră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importantă concluziei ex­primata de statele participante la Consfătuirea Comitetului Poli­­tic Consultativ, care au consem­­nat, in mod unanim, în d­ocu­­mentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea milita­ră. O mare însemnătate are­­ în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfă­tuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia sta­telor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsu­rilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi de­finirea căilor de rezolvare,a a­­cestei probleme nu trebuie să fie prerogativă alianţelor militar-po­­litice existente in Europa, în această privinţă o mare în­semnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se ob­ţine ca la Conferinţa de la Vie­­na — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abor­darea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii intr-o proporţie accentuată a tru­pelor şi armamentelor, atit străi­ne, cît şi naţionale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel secu­ritatea, a­tit a statelor participan­te la conferinţă, cît şi a celor ca­re nu sunt părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care priveşte în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune pă­rerea în cadrul acesteia şi cele­lalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele so­cialiste participante la Consfă­tuire şi-au reafirmat în mod pu­blic şi deschis, în Comunicatul adoptat, poliţia că sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia, simultan cu di­zolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organiza­ţiile lor militare. Fireşte, a­tît timp cit continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc mă­suri efective de dezarmare, Ro­mânia, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pen­tru întărirea capacităţii de apă­rare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatu­lui de la­­Varşovia, este necesa­ră şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracteru­lui şi laturii sale politice, inclu­siv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere­ modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asu­pra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul u­­nor schimburi de vederi la Con­sfătuire. în legătură cu Orientul Apro­piat, România şi-a reafirmat po­ziţia constantă privind soluţiona­rea politică a conflictului, retra­gerea Israelului din teritoriile a­­rabe ocupate in urma războiului din 1967, crearea condiţiilor ca­re să asigure independenţa şi in­tegritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei po­porului palestinian, pornin­­du-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, Româ­nia consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea şi nu cele­lalte zone ale conflictului. în legătură cu examinarea si­tuaţiei din Vietnam, Comitetul E­­xecutiv subliniază necesitatea u­­nor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Pa­ris, a instaurării păcii în întrea­ga Indochină, asigurîndu-se ast­fel condiţii necesare ca popoa­rele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure proble­mele, fără amestec din afară, să se , consacre dezvoltării lor eco­­nomico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă de­plina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreap­tă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împo­triva imperialismului, colonialis­mului şi neocolonialismului, pen­tru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi econon­ice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt do­minaţiei colonialismului portu­ghez, pentru a se lichidă politica de discriminare rasială din Afri­ca de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi com­plexitate este lichidarea deca­lajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi statele avansată e­­conomic — a cărui sursă se află în politica şi practicile imperia­lismului, colonialismului şi neo­colonialismului —­ Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. sublinia­ză necesitatea­ de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii po­poarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor eco­nomice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină e­­galitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime şi ale produselor industria­le, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimule­ze progresul mai rapid al tarilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă­ a­­precierea înscrisă în documente­le Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea probleme­lor vieţii internaţionale sunt o da­torie a tuturor statelor, indife­rent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. în legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătui­rii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destin­dere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţio­narea marilor probleme ale ome­nirii contemporane, în consolida­rea păcii şi dezvoltarea colaboră­rii între toate naţiunile. XXX Comitetul Executiv constată,că, în lumina dezbaterilor şi docu­mentelor Consfătuirii, s-a­­confir­mat încă o dată, cu putere jus­teţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidu­lui cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmată cu consecvenţă de parti­dul şi slatul nostru in domeniul politicii externe. Pornind de la făpturi că între politica internă şi externă exis­tă o strînsă legătură, că succe­sele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă, totodată, o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului. Comitetul Execu­tiv cheamă clasa muncitoare, ţă­rănimea, intelectualitatea,­­ între­gul nostru popor să desfăşoare o activitate' susţinută pentru noi şi cît mai importante realizări în toate domeniile construcţiei so­cialiste, înt­împinînd astfel cu Cinste marile evenimente ale a­­nului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare și Congre­sul al XI-lea al Partidului Co­munist Român — pentru noi vic­torii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. CUVINTUL NOU Bilanţul dezbaterilor Sesiunii extraordinare a O.N.U. pinarea nevoilor şi aspiraţiilor de progres economic şi social ale majorităţii covîrşitoare a ţărilor in curs de dezvoltare. A doua concluzie esenţială a dezbaterilor generale este reali­zarea unui numitor comun între poziţiile statelor în legătură cu căile paşnice pe care trebuie să se avanseze spre edificarea noii ordini economice mondiale. Co­vârşitoarea majoritate a celor ca­re au luat cuvîntul în dezbateri au sprijinit iniţiativa „grupului celor 77“ de a se întreprinde, la această sesiune, primul pas spre democratizarea relaţiilor econo­mice internaţionale, prin adopta­rea unei Declaraţii de principii a noii ordini economice, precum şi a unui Program de acţiune con­cret, care să asigure transpune­­rea în viaţă a principiilor Decla­raţiei. In esenţă, ambele docu­mente au menirea de a stimula voinţa politică a statelor, în ve­derea întreprinderii unor acţiu­­­ni, la scară mondială, pentru e­­xaminarea în continuare şi gă­sirea unor soluţii echitabile pen­tru toţi, la problemele care con­fruntă Organizaţia Naţiunilor U­­nite şi întreaga comunitate in­ternaţională în domeniile dezvol­tării şi materiilor prime. Dezbaterile generale au evi­denţiat, de asemenea, preocupa­rea constantă a statelor de a conferi Organizaţiei Naţiunilor Unite responsabilităţi sporite în cîmpul vast al raporturilor eco­nomice şi comerciale internaţio­nale, al colaborării intre toate ţările lumii, precum şi de a în­tări rolul şi capacitatea acestui forum mondial, de a-i spori vi­teza de acţiune în rezolvarea marilor probleme ce stau în faţa omenirii. De asemenea, dezbaterile au e­­videnţiat multiplicarea continuă a interdependenţelor din lumea contemporană şi imposibilitatea soluţionării problemelor care a­­fectează sau interesează întreaga comunitate umană fără participa­rea —­­atit la dezbaterea lor, cît şi la procesul de luare a hotări­­rilor — a tuturor statelor, pe ba­ză de deplină egalitate în drep­turi. , NAŢIUNILE UNITE 26 — Co­respondentul Agerpres, C. Ale­­xandroaie, transmite: Dezbaterile de politică generală din plenara celei de-a VI-a sesiuni extraor­dinare a Adunării Generale a O.N.U. s-au încheiat, după 14 zi­le de la începerea lor, răstimp în cate 101 reprezentanţi ai ţă­rilor membre­­— între care şase şefi de state, doi vicepremieri şi peste 80 de miniştri de externe — au prezentat poziţiile guver­nelor lor faţă de starea econo­miei lumii şi, în special, faţă de problemele dezvoltării şi mate­riilor prime, pentru care a şi fost convocată această sesiune. Observatori, politici şi diplo­matici de la Naţiunile Unite, a­­preciază că principala concluzie a dezbaterilor generale constă în realizarea unei unanimităţi în ce priveşte necesitatea creării unei noi ordini economice mondiale, care să înlocuiască actualul sis­tem economic, comercial şi fi­­nanciaro-valutar internaţional — creat acum 30 de ani, în­ funcţie de interesele exclusive ale state­lor industrializate occidentale — ce nu a reuşit să vină în întîm­ Situaţia din E LISABONA 26 (Agerpres). După ce, în dimineaţa zilei de 25 aprilie, unităţi ale armatei por­tugheze au declanşat acţiunea in­surecţională denumită , ,Mişcarea forţelor armate", care a dus la înlăturarea guvernului prezidat de Marcello Caetano şi la pre­luarea puterii de către o junta militară, în noaptea de joi spre vineri au fost semnalate inciden­te între unităţi ale aripatei şi o­­cupanţii sediului poliţiei secrete, care ar fi refuzat să se predea, deschizând focul. Ciocniri între militari şi membrii poliţiei au a­­vut loc şi la închisoarea Caxias, unde se află deţinuţii politici. In cursul zilei de vineri, în urma apelurilor radiodifuzate ale autorităţilor, activitatea economi­că s-a desfăşurat In condiţii nor­­male. In cursul unei conferinţe de presă organizate la cazarma Pon­­tinha — cartierul general al jun­tei militare , generalul Antonio de Spinola, şeful „Mişcării for­ţelor armate", a prezentat pro­gramul noului guvern. Acesta prevede că exercitarea puterii politice se va face prin interme­diul juntei militare pină la for­marea, într-un termen scurt, a unui guvern provizoriu civil. Junta va decreta destituirea ime­diată a preşedintelui republicii şi a guvernului Caetano, dizolvarea Adunării Naţionale, desfiinţarea imediată a organizaţiei „Acţiunea Naţională Populară"1­­— grupare politică a lui Marcello Caetano, singura autorizată, în trecut, în Portugalia. Este prevăzută, de a­­semenea, desfiinţarea imediată a Direcţiei Generale a Siguranţei, a Legiunii portugheze şi a Or­ganizaţiei politice a tineretului. Guvernul provizoriu va guver­na prin decrete-lege, în cadrul strict al programului menţionat. El se angajează, de asemenea, să respecte libertatea de întrunire şi asociere, să desfiinţeze tribu­nalele speciale şi să revizuiască procedura penală. Portugalia Guvernul provizoriu va pune bazele unei noi politici economi­ce, avind ca preocupare imediată lupta împotriva inflaţiei. In domeniul politicii externe, guvernul provizoriu îşi va desfă­şura activitatea pe baza princi­piului potrivit căruia soluţia răz­boaielor din aşa-numitele teritorii de peste mări (regiunile menţi­nute sub dominaţie colonială din Africa — n.n.) este de natură po­litică şi nu militară, încercînd, totodată, să creeze condiţiile pen­tru angajarea unei dezbateri la nivel naţional a problemei aces­tor teritorii. Programul menţionează decre­tarea unei amnistii imediate în favoarea tuturor deţinuţilor poli­tici, urmînd ca forţele militariza­te (jandarmeria, poliţia) să fie re­organizate. Programul precizează că, după alegerea Adunării Naţionale Con­stituante şi a noului preşedinte al Republicii, junta militară va fi dizolvată. ★ Răspunzînd, apoi, unor Între­bări, generalul Spinola a menţio­nat că „toţi portughezii care s-au refugiat în străinătate sunt liberi să se reîntoarcă în ţară". Refe­­rindu-se la teritoriile de peste mări", el a adăugat că nu inten­ţionează, incă, să înceapă dialo­gul cu liderii mişcărilor de eli­berare naţională din aceste teri­torii. Consultările pentru formarea noului guvern israelian TEL AVIV 26 (Agerpres). — Preşedintele Israelului, Ephraim Katzir l-a însărcinat, vineri, pe candidatul Partidului Mapai pen­tru postul de prim-ministru, Yitzhak Rabin, cu formarea no­u­­lui guvern israelian. In cursul primirii la şeful­­ statului, premie­rul desemnat şi-a exprimat spe­ranţa că va reuşi să anunţe con­stituirea noului cabinet ,,într-un timp relativ scurt", adăugind că va încerca să alcătuiască echipa sa ministerială pe baza actualei coaliţii parlamentare dintre Par­tidul Mapai, Partidul Naţional Religios şi liberalii independenţi. Potrivit legislaţiei israeliene, Yitzhak Rabin are la­ dispoziţie un prim termen de 21 de zile pentru formarea cabinetului, iar, în cazul în care negocierile se dovedesc dificile el va putea solicita încă un termen de trei săptămini. Noul guvern israelian ar urma să înlocuiască actualul cabinet de tranziţie, care şi-a prezentat demisia la 11 aprilie. Finala campionatului republican indi­vidual de lupte libere — juniori Au cuvintul antrenorii si arbitrii Ziua a doua de întreceri în cea de-a doua zi a întrece­rilor a celor mai buni juniori luptători la libere din ţară, au început să se contureze sporti­vii, care aspiră la primele locuri. Iată principalele rezultate: Categoria 48 kg, juniori mici: Moise Gheorghe (Buzău) b.l. pe Lungu Dumitru; Meleşcanu Timiu (Brăila) b.l. pe Alexandru Petru (Progresul Bu­cureti); juniori mari: turul IV — Rentea Aurel (Dinamo Bucureşti); b.l. Dinu Cornel (Rapid Bucureşti); Raso­­van Gheorghe (Reşiţa) b.t. Radu Ştefan (Progresul Brăila); Mandi­­lă Constantin (Constanţa) b.t. pe Gheghe Ion (Dinamo Braşov). Categoria 52 kg, juniori mici: Radu Emilian (Buzău) b.t. pe Chi­­rilă Dumitru (Călăraşi); Mănoiu Mihai (Buzău) bate prin superio­ritate tehnică pe­ Nae Gheorghe (Progresul Bucureşti); Morun Ma­rian (Brăila) b.p. pe Drăgliş Ta­­che (Galaţi — 1—3); juniori mari: Barabas Sandor (Oradea) b.p. pe Erdély Iosif; Brînduşan Petre (Steaua Bucureşti) b.p. pe Adam Ion (Cluj); Ştefan Gheor­ghe (Rapid Bucureşti) b.p. pe Var­­vari Ion (Galaţi); Paslariu Dumi­tru (Timişoara) b.t. pe Irimia Ni­colae (Dinamo Bucureşti). Categoria 57 kg — juniori mici: Mitu Doru (Orşova) b.t. pe Sasz Csaba (Odorheiu Secuiesc); Ioan­ciuc Petre (Steaua Bucureşti) b.t. pe Bunduc Ion (Iaşi); Stănescu Vasile (Buzău) b.t. pe Răsteală Alexandru (Piteşti). Categoria 57 kg — juniori mari: Kolopacs Arcadie (A.S.A. Braşov) bate prin superioritate tehnică pe Santa Csaba (C.S. Oltul Sfîntu Gheorghe); Anghel Gigel (Steaua Bucureşti) bate prin superioritate tehnică pe Miklós Andrei (Tîrgu Mureş); Parepa Nicolae (Steagul Roşu Braşov) b.t. pe Bratu Ion (Şcoala sportivă­­ Constanţa), tot prin superioritate tehnică. Categoria 60 kg juniori mici: turul IV: Demeter Mózes (Odor­heiu Secuiesc) b.t. pe Bozu Du­mitru (Constanţa); Vasiliu Teodor (Buzău) b.t. pe To­ader Gheorghe (Braşov); Gheorghe Viorel (Ga­laţi) b.p. pe Nicorici Gheorghe (U.M.T. Timişoara); Sándor La­jos (Odorheiu Secuiesc) bate prin superioritate tehnică pe Dogaru Gheorghe (Braşovia Braşov). Categoria 62 kg — juniori mari: Duşa Octavian (Steagul roşu Bra­şov) b.p. pe Grigore Gheorghe (Craiova); Schiemfel Carol (Timi­şoara) bate prin superioritate teh­nică pe Dobre Ion (Constanţa); Olteanu Ionel (Cluj) b.t. pe Lun­gu Ion (Galaţi); G. BRĂILEANU Ion Mureşan, antrenor emerit, C.S. Steagul roşu Braşov. „In ge­neral participanţii la acest cam­pionat sunt bine pregătiţi. Din punct de vedere tehnic şi fizic se dovedesc elemente de per­spectivă, ceea ce dă concursului spectaculozitate. Organizarea bu­nă". Profesor Viorel Hîntar, Şcoala sportivă Suceava: „Organizarea concursului nu a fost în concor­danţă cu „Calendarul naţional"; din această cauză s-au comis in­­tîrzieri la concurs, perturbînd desfăşurarea fazei finale (a fost fixată pentru­­26—28 aprilie). In această situaţie au fost Odorheiu Secuiesc, Craiova, Suceava şi al­tele, care au fost primiţi în con­curs cu 4 puncte penalizare, por­nind din start cu un handicap pe care nu-l meritau". Profesor Dan Grozea, Şcoala sportivă Brăila: „Participare nu­meroasă, majoritatea judeţelor sunt reprezentate de tot ceea ce este mai bun pentru această dis­ciplină. Constat o creştere valo­rică a concurenţilor, la majorita­tea categoriilor fiind pretendenţi la medalii. Arbitrajul mult mai bun decit la celelalte ediţii ale campionatelor de lupte. Organi­zarea foarte bună, sală spaţioasă — totul bine". Szabat Gheorghe, arbitru, Bucu­­reşti: „M-am îndrăgostit de acest sport inteligent, deoarece este un sport direct cu adversarul, căruia trebuie să-i ghiceşti intenţiile şi să-l contraataci imediat, pentru a-l putea învinge. Am şi rezultate: multiplul campion naţional şi bal­canic, locul 3 la Festivalul in­ternaţional de la Moscova (1957), maestru al sporu­rilor (1957) şi alte titluri, de campion interna­ţional şi naţional. Am rămas credincios acestui sport, ca ar­bitru şi antrenor voluntar". Profesor Nemeş Ioan, Şcoala sportivă „Braşovia" Braşov: „în­că de la început s-a anunţat un concurs bun. Valoarea sportivi­lor este destul de ridicată şi sper că titlurile vor fi împărţite pe foarte multe cluburi. Elevii mei sper să obţină cel puţin un ti­tlu şi doi finalişti. Organizarea excelentă. Suntem­ foarte mulţu­miţi de gazde, care sunt foarte primitoare". Profesor Iuliu Nicolescu, direc­torul Şcolii sportive „Viitorul" Piteşti: „Finală foarte bună, pri­vind numărul de participanţi şi pregătirea lor. Condiţii de caza­re excelente. Faţă de ani ani se observă un a­salt calitativ. Sporti­vii posedă o gamă de procedee tehnice şi o condiţie fizică foar­te bună". Declaraţii consemnate de GH. BRIOTA Noi succese ale patrioţilor din Guineea Biss au­ trivit unui comunicat oficial al P.A.I.G.C., difuzat la Dakar , acţiunile împotriva trupelor colo­nialiştilor portughezi, provocîn­­du-le serioase pierderi în oameni şi tehnică de luptă. Astfel, in raionul oraşului Fa­­rim, ei au reuşit să doboare încă un avion portughez. In acest­ fel, numărul avioanelor doborîte de patrioţi din luna martie anul tre­cut se ridică la 41. In acelaşi sector au fost scu­fundate două nave militare cu soldaţi portughezi la bord. La în­ceputul acestei săptămini, patrio­ţii au atacat un convoi militar portughez pe şoseaua Canchuri­­go-Caxei, scoţind din luptă 15 militari şi cinci mijloace de transport. DAKAR 26 (Agerpres). — Pa­trioţii din Republica Guineea- Bissau continuă cu succes — po­ ANUL VII. Nr. 1244 ----------------------------------------------­ I­J , Camera Reprezentanţilor a S.U.A. a aprobat creditele federale destinate să finanţe­ze proiectele de cercetare a spaţiului cosmic. Fondurile a­­probate însumează 3,26 miliar­de de dolari, cu 13 milioane mai mult decit ceruse admi­nistraţia.­­ Apele din apropierea coastelor australiene oferă, în aceste zile, un spectacol inedit fiind invadate pur şi sim­plu de un număr impresionant de broaşte ţestoase. Unele dintre ele, in lungime de trei metri, cântăresc aproximativ 750 kilograme. Oamenii de ştiinţă afirmă că este pentru prima oară cînd în zonă se înregistrează un astfel de fe­nomen. ■ Soţii Julia şi Doncio Pa­­pazov, din Bulgaria, au ple­cat spre Gibraltar de unde, la 26 aprilie, vor începe o călă­torie inedită pe apă la bordul unei bărci din material plas­tic, în lungime de aproape opt metri şi lată de 2,68 m pre­văzută cu pînze. Ruta: Gi­braltar — Insulele Canare — Cuba, însumează 5 mii de mi­le. Soţii Papazov vor petrece în largul oceanului aproxima­tiv 100 de zile. JH Guvernul japonez a dat publicităţii „Cartea albă asu­pra mediului înconjurător din Japonia" pe anul 1973. Sursa principală a poluării atmosferei — se precizează — este consumul exagerat de petrol. Datorită măsurilor în­treprinse în ultimii trei ani se pare că poluarea aerului şi a­­pelor rămine staţionară, în­­registrîndu-se chiar anumite îmbunătăţiri. Cartea albă a­­vertizează că poluarea cu mer­cur şi cu alte substanţe con­tinuă să crească. Luînd drept exemplu lacul Biwa, de lingă oraşul Kyoto, cartea precizea­ză că poluarea cu substan­ţe chimice s-a răspîndit atit de mult incit pune în pericol sănătatea locuitorilor. Cît priveşte infectarea me­diului cu mercurul rezultat de la reziduurile minelor de cad­miu şi cupru, se subliniază că 1.719 persoane au fost înre­gistrate pină în decembrie 1973 ca suferinde de boli de poluare, cele mai multe fiind afectate de tulburări grave în funcţionarea organismului din cauza mercurului. ||| Experţi care studiază mo­dalităţile de combatere a e­­fectelor secetei dezastruoase din­­ultimii doi ani în regiu­nea Sahel — din sudul Saha­­rei — afirmă că această pro­blemă ar putea fi rezolvată cu ajutorul căldurii solare, prin furnizarea energiei necesare acţionării unor pompe care să aspire apă de la o adincime de 50—60 de metri. In Mauri­tania, în orașul Chinquetti, o pompă de acest gen a salvat locuitorii oazei locale de la dispariție sau strămutare. Duminică pe stadioane CAMPIONATUL DIVIZIEI B BASCHET, FEMININ Baschetbalistele de la Ştiinţa se deplasează la Salonta unde in­­tîlnesc pe Metalul din localitate. HANDBAL, FEMININ Echipa C.S. Oltul se va con­­frunta la Dobreta Turnu Severin cu C.I.L. CAMPIONATUL DIVIZIEI ŞCOLARE (HANDBAL) Școala sportivă Sfîntu Gheorghe întîlnește pe teren propriu pe C.S.M. Sibiu, la ora 10. FOTBAL CAMPIONATUL DIVIZIEI C Cea de-a XXII-a etapă a cam­pionatului divizie­ C progra­mează la Sfîntu Gheorghe der­biul local (C.S. Oltul — Unirea) care va avea loc pe stadionul „23 August11 din cartierul Sime­­ria. Ambele echipe au avut în retur o evoluţie foarte bună. Pe teren propriu A.S. Tîrgu Secuiesc întîlneşte pe Avîntul Reghin (0—1). In deplasare joacă Car­­paţi Covasna la Sovata cu Lacul Ursu (1—2). In celelalte­­meciuri: Binerul.Ba­lan — Chimica Tîrnăveni (0—2),­­Hebe Sîngiorz Băi — Viitorul Gheorgheni (1—7), Minerul Rod­­na — Viitorul Gheorgheni (0—3), Unirea. Cristuru Secuiesc­— Mu­reşul Topliţa (0—1), Foresta Bis­triţa — A.S. Miercurea Ciuc (0—1). In paranteză rezultatele din tur. CAMPIONATUL JUDEŢEAN Categoria I, etapa a XX-a, pro­gramează următoarele meciuri: Unirea Reci — Oltul Chilieni (0—3); Venus Ozun — Avîntul Ilieni (1—2); Progresul Catalina — Înfrăţirea Doborii de Jos (2—6); Minerul Baraolt — Oltul Coşeni (2—1); Harghita Aita Ma­re — Progresul Chichiş (1—2); înainte Vîrghiş —­ I.A.S. Cîmpul Frumos (1—7) și Metalul Tîrgu Secuiesc — Venus Zăbala (2—1). In paranteză rezultatele din tur. CAMPIONATUL TERITORIAL Seria I, etapa a XVIII-a: Apro­vizionarea Valea Crişului — A­­gricultorul Angheluş (0—3); Stea­ua roşie Ghidfalău — Progresul Sincrai (1—1); Carpati Sfîntu Gheorghe — Ciucaşul Intorsura Buzăului (0—3); Avîntul Sintion­­lunca — Stăruinţa Zagon (0—8); Recolta Moacşa — Voinţa Boroş­­neul Mare (2—2); Constructorul Sfîntu Gheorghe — Făclia Lisnău (4—3). Seria a 11-a: Salcîmul Surcea — Forestierul Breţcu (1—2); Stă­ruinţa Cernat — Recolta Mărti­­■ neni (1—2); Perkö Sînzieni — Prietenia Mărcuşa (3—1); Amidon Tîrgu, Secuiesc — stă. (Bálvá­­nyos Turia exclusă); Avîntul Co­­m­andău — Recolta Tamaşfalău (0—6); Forestierul Covasna — Progresul Brateş (3—1). Seria a 111-a: Voinţa Căpeni — Oltul Micloşoara (2—3); Izvorul Biborţeni — Metalul Doboşeni (4—0); Tatra Brăduţ — Victoria Ormeniş (1—0); Minerul Malma­ş Băi — Stăruinţa Bodoc (0—4); Spartacus Hăghig — Minerul Bic­­şad (3—0); Stăruinţa Băţanii Mari­stă (adversarul exclus). TENIS DE MASĂ CAMPIONATUL JUDEŢEAN Meciurile se desfăşoară la Tir­­gu Secuiesc: Venus Zăbala — Avîntul Sîntionlunca; Autosport Sfîntu Gheorghe — Constructorul Tîrgu Secuiesc; Avîntul Sîntion­lunca — Proiectantul Sfîntu Gheorghe; Constructorul Sfîntu Gheorghe — Oltul Sfîntu Gheor­ghe; Venus Zăbala — Autosport Sfîntu Gheorghe; Autosport Sfîn­tu Gheorghe — Avîntul Sîntion­lunca; Oltul Sfîntu Gheorghe — Venus Zăbala; Proiectantul Sfîn­tu Gheorghe — Constructorul Tirgu Secuiesc. „CUPA TINERETULUI“ Baschet. Sala Liceului nr. 2 din Sfîntu Gheorghe găzduiește în­trecerile din cadrul acestei cu­pe la care participă echipe din orașele Covasna, Tîrgu Secuiesc, Intorsura Buzăului şi Sfîntu Gheorghe. Handbal. Pe terenul parc din orașul Covasna se desfășoară întrecerile de handbal cu parti­­ ciparea oraşelor Tîrgu Secuiesc, Covasna, Sfintu Gheorghe şi Ba­raolt. REDASTIA Şl ADMINISTRAŢIA i cartierul Sumer­ia, telei«» i 113 88. Abonamenteie se ia« la en­eiile portale $1 dii uzării «luntari di» întreprinderi şi instituţii. — Tiparul i Tipografia Slin­tu «georghe. 4

Next