Cuvîntul Nou, iulie 1974 (Anul 7, nr. 1259-1263)

1974-07-03 / nr. 1259

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VII, NR. 1259, MIERCURI 3 IULIE 1974, 8 PAGINI 50 BANI Sn mtm celei de a WM sillerert i Directard­ şi a celui fle al XHea Centres al P­OL CINCINALUL CU 185 DE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN O SARCINĂ PRIORITARĂ A FIECĂREI ÎNTREPRINDERI : Pregătirea temeinică a producţiei anului viitor Debutul celui de-al doilea semestru al acestui an situea­ză in prim-planul sarcinilor prioritare ale fiecărei între­prinderi, asigurarea unei bune pregătiri a producţiei anului viitor. De pe masa de lucru a specialiştilor, prevederile de plan ale anului 1975 urmează să intre în discuţia forului su­prem de conducere al unită­ţilor economice — adunările generale ale oamenilor muncii — pentru a se definitiva pre­gătirea, sub multiple aspecte, a producţiei anului 1975. Asigu­rarea materiilor prime, mate­rialelor şi combustibililor,­­ a pieselor de schimb şi a ma­­ il. HOSNER­ ­Continuare in pag. a 3-a) Spiritul de iniţiativă - atribut al fiecărui­­ In urmă cu un an, organiza­ţia de bază din secţia de che­restea şi lăzi a I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc a iniţiat importanta acţiune Centimetrul cub in ac­ţiune. Iniţiativa a avut răsu­net în toate unităţile I.F.E.T., ea adăugind un plus de efi­cienţă eforturilor îndreptate de colectivul de forestieri din sectorul de industrializare a lemnului spre valorificarea superioară a masei lemnoase. Efectul economic obţinut­ a întrecut aşteptările. Numai de aici, din secţia de cherestea şi lăzi, valoarea beneficiilor rezultate se ridică — aşa du­pă cum ne-a informat secre­tarul organiz­iţiei de bază, VIAŢĂ DE PARTID maistrul Zoltán Nagy — la 500.000 lei. — Acum — ne-a declarat interlocutorul — ne preocupă găsirea de noi valenţe la ac­ţiunea pe care o urmărim. Fie­care membru al organizaţiei priveşte cu ochi critic modul de organizare şi desfăşurare a producţiei, intervenind cu propuneri pe care ne străduim să le materializăm cu proprii­le noastre forţe. Dealtfel, or­ganizaţia de bază a instaurat în secţie un climat propice de încredere deplină în forţele colectivului. Foarte rar se în­­tînîplă să apelăm la întreprins V. LAURIAN (Continuare in pag. 4—5) comunist! OPINIA NOASTRĂ DESPRE : Serviciile și...­­ deserviciile „Hărniciei“ într-una din zile am fost întrebat de un prieten, venit pentru cîteva zile în Sfîntu Gheorghe, unde ar pu­tea să-și calce sacoul șifonat peste măsură. Nu am putut să-l îndrum, eventual către o unitate de prestări de servicii. L-am întrebat totuşi da­că nu a încercat la vreo croitorie din oraş. Răspunsul a fost afirmativ, iar cel al „croitorilor"... negativ! Iată ele ce ne-am propus să investigăm (cu un sacou în pachet!) cum sunt deserviţi cei în cauză în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. ... Strada Ciucului— croitoria de fe­mei — unitatea nr. 5. Răspunsul dat de către tovarăşa Iron Ambrus, res­ponsabila unităţii, este categoric: „Nu! Dealtfel nu avem nici tarife ..." Consultînd totuşi caietul cu tarife găsim decizia nr. 466 din 5.XII.1961, în care sunt prevăzute tarife şi pen­tru călcat sacouri, pantaloni, fuste etc. (!?). La următoarea unitate, Croitoria de bărbaţi şi femei, cam acelaşi răspuns din partea tovarăşului Andrei Terzea: „Dacă am avea tarife s-ar putea e­­fectua". Ştim sigur că şi aici există tarife, însă probabil că ele stau în­scrise în caietul respectiv, agăţat în­­tr-un cui. La boiangeria şi curăţătoria ch­imi- N.P. (Continuate in pag. a 3-a) r————--------------------, i miv Cineva a venit cu ideea: baloţii de stofă să nu mai fie ambalaţi separat. Să se căptuşească lada cu hîrtie şi aşa, hîrtia ce se consuma pentru zece baloţi — cit in­tră într-o ladă — va fi eco­nomisită! Ideea a prins rădăcini. S-a transformat în iniţiativă şi, iată că după aproape două luni, antecalculul se mate­rializează. Circa 300 kg hîr­tie economisită! Şi asta că rezultat al unei simple idei, materializată de colectivul secţiei ţesătorie al Coopera­tivei meşteşugăreşti „Avîn­­tul din Covasna. ­ Ziua con­structorilor d­e maşini Sărbătorim, pentru a doua oară,­ Ziua constructorilor de maşini, semn al înaltei preţuiri pe care partidul şi poporul o acordă a­­cestui detaşament de frunte al clasei noastre muncitoare. Ramu­ră ce se dezvoltă impetuos, in­tr-un ritm înalt — 19 la sută a­­nual­ă ce depăşeşte ritmul me­diu de creştere al producţiei in­dustriale, industria constructoare de maşini, asigură peste 70 la sută din cerinţele interne de u­­tilaje. Referindu-se la rolul aces­tei importante ramuri a industriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Noi am numit actualul cincinal, cincinalul construcţiei de maşini, pentru că, într-adevăr, dorim ca in 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel a­tît din punct de vedere cantitativ, cit mai cu seamă calitativ, incit să poată fi competitivă cu orice producţie similară, din orice ţa­(Continuare in pag. a 3-a) ­--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—V De miercuri, ziua miercuri • La Casa corpului didactic din Sfîntu Gheorghe s-a deschis o­­ expoziţie judeţeană, cuprinzînd obiecte confecţionate de elevi în orele de practică: bicperie, confecţii, mobilă, covoare, obiecte de ar­­­ternat etc. Deschisă­­ sub genericul Sub flamura partidului, creş­tem odată cu ţara, expoziţia este dedicată celor două mari eveni­mente politice ale anului, cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Ea poate fi vizitată de publicul larg, zilnic, între orele 8—14. • In luna iulie şi la începutul lunii august, la Miercurea Ciuc, Braşov şi Ploieşti, se va desfăşura faza finală a concursului for­maţiilor muzical-coregrafice de amatori, închinat celor două mari evenimente politice ale acestui an. Celor 21 de formaţii artistice (coruri, grupuri vocale şi instrumentale, formaţii de dansuri, mon­taje literare, brigăzi artistice de agitaţie etc.) şi soliştilor (vocali, instrumentişti, recitatori), m­ult succes! O lăudabilă iniţiativă a comitetului sindicatului de la I.A.E.A. Sfîntu Gheorghe: chemarea, intitulată Să realizăm cincinalul îna­inte de termen fără accidente de producţie, lansată la nivelul gru­pelor sindicale ale secţiilor de producţie din întreprindere. Se pre­conizează lansarea chemării, sub aceeaşi deviză, către toate între­prinderile judeţului. (I.D.) ... Documentele şi amintirile­­ bătrînilor atesă că Ilieniul a­­ fost cîndva "un tîrg. Am căutat­­ să descopăr ceva deosebit din viaţa oamenilor din Ilieni, să înţeleg mutaţiile satului, mu­taţii care de treizeci de ani îmbogăţesc şi înnobilează su­fletele oamenilor. Fiecare sat,­­ fiecare comună are ceva apar­te. Ce caracterizează Ilieniul este dragostea oamenilor mun­cii faţă de învăţătură. Dacă înainte de ’­li, cei plecaţi la învăţătură se puteau număra pe degetele unei singure mîini, astăzi, aproape că nu există familie fără unul sau doi mem­bri care sa înveţe. Şi cei din llieni „ţintesc“ la şcoli înalte. Şi-a închipuit vreodată pan­tofarul Tóth, că Atila, fiul său, va atinge metise,­ sau cooperatoarea Löte, că va a­­vea în familie un medic şi un profesor? In treizeci de ani, d­in llieni au plecat, la 1­­tăţ­ peste 100 de tineri. Cei mai mulţi au ieşit profesori şi medici. Numai anul trecut au absolvit facultatea nu mai pu­ţin de opt, dintre care doi me­dici şi trei profesori. Am asistat, nu de mult, la şcoala din liieni, la ora de di­­rigenţie a clasei a VII-a. Toc­mai se comunica elevilor ho­­tărîrea partidului privind ge­neralizarea învătămîntului li­­­ceal. Cei mai multi dintre ei au optat pentru licee care să le dea posibilitatea să lucre- D. TOM­­ (Continuare In pag a 2-a) Brigadierul I­udovic Gocz, este unul dintre fruntașii a­­batajului frontal 604, de la I.M. Căpeni. Foto: A. HARTHA 1 Comunele și sa­tele noastre sub­ semnul amilu­i jubiliar XXX I\ ACEST NUMĂR: Fiecare zi pierdută, o pierdere de furaje (pag. a 2-a). Din cronica întrecerii so­cialiste (pag. a 3-a}. ? £ Cultul muncii, cultul răs­punderii personale ,£ Un­de „semnezi coildica", ti­nere? (pag. 4—5). 3 coloane © C­urier cetățenesc (pag. a 6-a). Cadran istoric-cultural ,|U­­n prim plan — edu­cația prin muncă (pag. a 7-a). ► Programul TV, pe săptâmîna 7—13 iu­lie. (pag. a 8-a). Casa scării, „cartea de vizită“ a blocului la locul 1, zona spitalului. In gene­ral, casa scărilor arată destul de în­grijit. Pe ici, pe colo, locatarii mai cu dragoste pentru frumos au împo­dobit pereţii cu mici tablouri sau ghi­vece cu flori. Alţii au lăsat pe pe­reţi altfel de „amintiri". La etajul I şi la altele, găsim tot felul de „în­semnări" şi „desene", realizate prin scrijelirea tencuielii. Lipsesc de la fi­nele etaje becurile şi, ca mai peste tot, găsim foarte multe doze fără ca­pace, ori întrerupătoare sparte, ceea ce constituie un permanent pericol. Reţinem, de asemenea, reclamaţiile unor locatari care ne-au adus la cu­noştinţă faptul că datorită izolaţiei necorespunzătoare, în unele aparta­mente a apărut igrasia. Notăm ca pozitivă grija pentru locul de joacă al copiilor. In subsol a fost instala­tă o masă de ping-pong. Prima impresie neplăcută ţi-o lasă, la intrarea în blocul 21 din cartie­rul Simeria, cutiile poştale­ din cele 40, 21 au fost „maltratate" şi arată acum ca vai de ele. Notăm şi aici lipsa becurilor la unele etaje, a ca­pacelor de doze, geamuri lipsă la „gurile de apă". In plus, descoperim la, apartamentul 12, o „amenajare": în locul destinat hidrantului, locata­rul și-a amenajat și o gură de aeri­sire pentru ... cămară. Or, după cîte Brigada ziarului „CUV1NTUL NOU“ In raid se știe, este interzis a se aduce mo­dificări apartamentelor. Notăm în pilis că „subsolul tehnic" este... des­chis. Putem menţiona ca pozitiv fap­tul că „automatul" pentru iluminarea casei scărilor funcţionează (e unul din puţinele care a... rezistat). Evident, nu peste tot am descope­rit urme atît de evidente ale negli­jenţei, ale lipsei de grijă faţă de bunul obştesc. Şi ca dovadă putem menţiona, în primul rînd, blocul 19, care poate fi considerat exemplu pentru locatarii oricăruia din blocu­rile cartierului. Blocul nr. 2 — zona spitalului. O „plimbare" pînă la etajul 10, ar tăia oricui pofta de-a avea un aparta­ment în acest bloc. In casa scărilor, pereţii sînt „puşcaţi" fără milă, e­­fectul rezultînd din „priceperea" şi „atenţia" cu care au lucrat zidari. Liftul este vitregit, pe toate etajele, de sticlele colorate de la indicatoa­rele de nivel. Treisprezece doze sunt lipsite de capace şi în trei, firele neizolate, ies alarmant în afară. Mai mulţi locatari ne-au sesizat faptul că în multe cămări pereţii au „înflo­­r­it­" (! ?) din cauza lipsei de ventila­ţie în încăperile pentru acces la tu­bul de absorbţie, încăperi aflate Sn­­■ n tr-o stare jalnică. La etajul cinci, tu­ C. NIŢU, D. ANDREI (Continuare in pag. a 3-a)

Next