Cuvîntul Nou, martie 1976 (Anul 9, nr. 1346-1350)

1976-03-01 / nr. 1346

ANUL IX, Nr. 1346, LUNI, 1 MARTIE, 1976, 8 PAGINI 50 BANI PENTRU BUNA ORGANIZARE A CAMPANIEI DE PRIMĂVARA Acţiuni energice, bine gindite, pentru mobilizarea tuturor lucrătorilor din agricultură Se apropie timpul cînd vor începe muncile agricole de primăvară, de operativitatea şi calitatea cărora depinde, în mare măsură sporirea re­coltelor. Duna pregătire a a­­cestor lucrări, organizarea din vreme­a muncii, asigura­rea bazei tehnico-materiale determină executarea tuturor lucrărilor în timp optim. Recent, comandamentul ju­dețean pentru agricultură a e­­xaminat stadiul pregătirii campaniei de primăvară, lu­­înd o serie de măsuri ce vi­zează organizarea temeinică a activităţii de realizare a planului. In cel mai scurt timp se va încheia controlul stadiului si calităţii reparaţii­lor tractoarelor şi maşinilor agricole. In acest scop, s-au organizat comisii de recepţie care au sarcina de a depista eventualele defecțiuni și sa ia măsuri pentru ca, pînă la (Continuare in pag. a 2-a) ate ACCELERĂM PULSUL ACTIVITĂŢII PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII __________________________________________g In înfăptuirea obiectivelor de amploare ale dezvoltării economico-sociale în actualul cincinal, pentru judeţul Co­­vasna, priorita­re sunt realiza­rea investiţii­­lor, deci a tutu­ror capacităţi­lor de produc­ţie noi, moder­nizarea şi obţi­nerea unei pro­ducţii globale industriale de peste 10 miliarde lei în anul 1980. Programul amplu şi complex de dezvoltare, de re­partizare teritorială justă a forţelor de producţie, de ridi­care­­ a potenţialului economic al tuturor zonelor ţării, sta­bilit de documentele Con­gresului al XI-lea al P.C.R., cere mobilizarea tuturor oa­menilor,, sub conducerea or­ganelor şi or­ganizaţiilor de partid, pentru pregătirea, e­­xecuţia şi pu­nerea în func­ţiune cit mai rapidă a noilor capacităţi. Pre­ocuparea spori­tă a factorilor de răspundere, buna conlucrare beneficiar — proiectant — constructor, s-au soldat, în multe cazuri cu PREDA NIŢA (Continuare in pag. a 3-a) TRADUCTND ÎN VIAŢĂ HOTĂRÎRILE CONGRESULUI CONSILIILOR POPULARE Ascensiunea unui viitor oraş TÖRÖK ARPAD, primarul comunei Breţcu în conformitate cu istori­cele hotărîri ale Congresului al XI-lea al P.C.R. privind dezvoltarea armonioasă a tu­turor judeţelor ţării, a tutu­ror localităţilor, reducîndu-se astfel diferenţierea dintre sat şi oraş, o serie de localităţi (Continuare în pag. 4—5) I­a împrăştierea îngrăşă­mintelor se folosesc in mare măsură remorcile tehnologice. Aspect de pe ogoarele C.A.P. Păpăuţi Foto: A. BARTHA în şedinţa de joi după-amiază din cadrul lucrărilor Congresului al XXV-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, delegaţii şi invitaţii la Congres au întîmpinat cu vii şi îndelungate aplauze pe tovarăşul Nicolae Ceauşesc­u, secretarul -general al Partidului Comunist Român, care, în numele C.C. al I­.C.U., al comuniştilor români, al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră a adresat Congresului un cordial mesaj de prietenie şi solidaritate internaţiona­­listă Cuvîntarea secretarului general al Partidului Comunist Român a fost urmărită cu deosebită atenţie, fiind, în repe­tate r­înduri subliniată cu vii şi îndelungate aplauze. (Tex­tul cuvântării a fost publicat vineri, 27 februarie 1076, în ziarele­ centrale). La sfîrşitul cuvîntării, cei prezenţi în sa­lă, întreaga asistenţă în picioare aplaudă puternic, înde­lung. Este o nouă şi convingătoare dovadă a prestigiului de care România, politica ei activă de pace şi colaborare între popoare se bucură în lume, o strălucită expresie a rolului activ pe care România socialistă îl deţine în cadrul ţărilor socialiste, al tuturor popoarelor iubitoare de pace, de întărire a prieteniei şi colaborării între popoare, a des­tinderii și păcii trainice in Europa și în lume. ÎN ACEST NUMĂR : • VIAȚA SATULUI (pag. a 2-a); • CINCINALUL I­ CIFRE *1 IMAGINI (pag. a 3_a); • DESTINE CONTEMPORANE; • COMUNIȘTII DEZBAT ACTI­VITATEA POLITICO. IDEOLO­GICĂ (pag. 4—5); • PE 3 COLOANE (pag. a­ 6-a); • O VICTORIE ISTORICA A MA­SELOR POPULARE CONDUSE DE P.C.R. (pag. a 7_a). Faţă-n faţă: Asistenţa medicală de urgenţă şi beneficiarii ei In această săptamină, brigada ziarului nostru a abor­dat problema asistentei medicale de urgenţa din ,,un­ghiul" sub care este aceasta privită de cei chemaţi să o asigure. Şi, după cum se va vedea în cele ce urmea­ză, chiar şi noi, beneficiarii ajutorului în momente cictice, mai avem­ carenţe vis-a-vis de oamenii halate­­lor albe. URGENŢE LA ........06“ Vorbind despre asistenţa medicală de urgenţă este fi­resc să vedem ce se­ întîmplă la Salv­are, unul din ser­viciile pe care cetăţenii le solicită în situaţii grele, uneori chiar dramatice, ca pe o soluţie extremă. Doc­toriţa Ana.Maria Crişan, medic coordonator al staţiei judeţene de salvare, ne-a pus în temă cu munca pasio­nanţii a tînărului colectiv de aici, cu împlinirile, dar şi cu unele greutăţi pe care le are de întîmpinat. Da­că din punctul de vedere al personalului medical (nu­meric Yothind), al pregătirii profesionale, al seriozităţii cu care îşi exercita nobilele îndatoriri, nu sunt pro­­bleme, dacă s..au adus unele îmbunătăţiri în privinţa dotării tehnice (ca de pildă, montarea pe unele maşini a instalaţiilor de radio emisie,recepţie), dacă concor­danţa diagnosticului dat în teren de personalul sanitar mediu şi cel de specialitate, în spital, ajunge la 85 la sută, apoi probleme destule ridică lipsa unui sediu co­respunzător. Spaţiul existent este insuficient, steriliza­rea instrumentarului se face cu greutate, legătura în­tre serviciul de urgenţă din spital şi staţia de salvare este anevoioasă. Deoarece capacitatea garajului este in­­suficientă, unele, maşini sunt parcate sub cerul liber, aşa incit în zilele şi nopţile geroase pornirea la inter­venţie se face uneori cu întîrziere. Toate­ acestea duc la mărirea timpului mediu de declanşare a misiunii, timp ce curge de la primirea apelului şi pînă la pcr. I TOR­IA C. DELIU. G. FLORESCU. I. NEGULICI (Continuare in pag. a 6-a! ÎN LUMINA CODULUI ETIC COMUNIST: BUJOIUL RENUME, CU MUNCA MULTA SE ŢINE! Mozaicarii din echipa co­munistului Ştefan Orban fu­seseră într-o vreme un fel de... şapte magnifici, asemă­nare ajustată după numărul şi faptele lor de muncă. Nu că ar fi făcut cine ştie ce is­prăvi ieşite d­in comun, însă pe unde treceau li se vedea urma. Calitatea muncii pres­tate, promptitudinea cu care executau lucrările, le-au a­dus, firesc, cuvinte de apre­­­­ciere din partea beneficiari­lor, a colegilor de șantier. Numai că bunul renume oda­tă cîștigat, trebuie cu grijă păstrat, adevăr pe care de la o vreme cei şapte începuseră să-l nesocotească. Lucrul e­­xecutat cu gîndul doar la cantitate- şi mai puţin — ori HORI­A C. DELIU (Continuare in pag. 4—5) ) INFORMAŢII 25SSSRS . Miercuri, 13 martie, va avea loc, la sediul Inspectoratului sil­vic, plenara Asociaţiei judeţene a vinătorilor şi pescarilor sportivi • In Sfîntu Gheorghe, în strada Şcolii nr. 20, s-a deschis un magazin pentru desfacerea semin­ţelor de legume . La Turia, Su­cursala judeţeană C.E.C. a des­chis recent o agenţie care efec­tuează toate operaţiunile C.E.C. . Sîmbătă, 6 martie, la Casa de cultură a sindicatelor,­­ va avea loc fa­za finală a concursului LI­RA COVASNEI, iar duminică la ora 10 - un simpozion intitulat POEZIA — COMPONENTĂ DE SEAMĂ A EDUCAŢIEI PATRIO­TICE. In după-amiaza aceleiaşi zile, la ora 17, va avea loc gala laureaţilor . Un nou produs, in magazinul de prezentare şi des­facere a I.I.C.: rulada cu pastă de carne * La magazinul Aso­ciaţiei crescătorilor de albine din strada Ciucului, Sfîntu Gheorghe, *se mai găseşte cartea MIEREA ŞI ALTE PRODUSE NATURALE # Toate cooperativele de credit din raza judeţului au primit îm­puternicirea să efectueze opera­ţiuni C.E.C. a La parterul blo­cului nr. 3 de pe strada Stadio­nului din cartierul Simeria, s-a deschis o nouă unitate a Coo­perativei meşteşugăreşti HĂRNI­CIA. Pe lingă prezentarea şi des­facerea unor produse proprii — încălţăminte, confecţii — aici se preia îmbrăcăminte pentru cură­­ţat chimic. însemnări MĂRŢIŞOR­I f­ iecare anotimp se des­prinde de celălalt printr-o anume tru­­mu­sefe. Fiecare rodeşte intr-un anume fel. Fiecare intră atlfel In casele oame­nilor, in sufleteie lor. După o iarnă minunată, cu zăpadă multă, cu geruri mari, primăvara se arată parcă mai frumoasă, ca un oaspete drag, aşteptat, că­ruia iscare dintre noi ii spunem din inimă: bun ve­nit ! Unu martie este o săr­bătoare a mărţişorului, o sărbătoare a vieţii şi a dra­gostei, o zi in care ne­­îm­brăţişăm pentru bucuria primăverii, o zi in care ghioceii devin­­simbol. Cine ştie din ce străfun- RADU SELEJAN (Continuare In pag. 4—5) .

Next