Cuvîntul Nou, octombrie 1976 (Anul 9, nr. 1464-1489)
1976-10-01 / nr. 1464
f'roelari din toate tarile, uniti va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL IX. Nr. 1464, VINERI, 1 OCTOMBRIE, 1976 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL ILFOV 9 5 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru în unităţi agricole de producţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarășii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu. Institutul, creat la indicaţia conducerii partidului, îşi propune să rezolve multiple probleme vizînd activitatea în acest domeniu. Problemele legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţinute unele rezultate în proiectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din acest domeniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pînă acum şi a criticat aspru Institutul de cercetări de la Băneasa-Giurgiu pentru neajunsurile care s-au manifestat în sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică în agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să înceapă cu revoluţia în concepţia oamenilor, în modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăzneală şi imaginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referindu-se în mod direct la activitatea institutului de la Băneasa-Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea abordării problemelor într-o concepţie unitară şi a dispus reorganizarea radicală a activităţii institutului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică modernizarea continuă a agriculturii. Având în vedere suprafeţele mari care urmează să fie amenajate pentru irigat în acest cincinal şi în perspectivă, secretarul general al partidului a subliniat din nou necesitatea perfecţionării metodelor de irigare. S-a indicat să se acţioneze mai intens în vederea extinderii metodei de irigare prin brazde, care asigură cu costuri de producţie economicoase, pătrunderea apei la o adîncime mai mare, reduce pierderile în reţea, sporeşte gradul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie combătută rezerva manifestată la unii cercetători şi specialişti faţă de extinderea acestui sistem de irigare pe brazde. Discuţiile referitoare la (Continuare in pag. a 4-a) Măsuri concrete pentru mai buna organizare şi intensificare a lucrărilor agricole de toamnă în toate unităţile agricole cooperatiste şi de stat din judeţul nostru se depun eforturi pentru a transpune în practică măsurile stabilite în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., măsuri ce vizează mai buna organizare şi intensificare a lucrărilor agricole care trebuie executate în acest sezon. In agricultura judeţului nostru, în ultimele zile, ritmul recoltării cartofilor s-a intensificat, dar transportul şi livrarea acestora la fondul de stat, încă nu a atins ritmul prevăzut. în câmp, se găsesc, în grămezi, cantități mari de cartofi, fapt ce impune luarea unor măsuri co DUMITRU TOMA (Continuare în pag. 2—3) INFORMAL • Astăzi, 1 octombrie, se deschide noul sezon de vînătoare la mistreţi. fost dată în folosinţă linia de cale ferată electrificată Ciceu — Braşov. Dat fiind pericolul de electrocutare, atenţiemărită ! (N.P.) • Ieri, 30 septembrie, a (Continuare In pag. 2—3) PENTRU A REALIZA O PRODUCŢIE DE PESTE 10 MILIARDE LEI TN 1980 Acţiuni ferme pentru promovarea continuă a progresului tehnic Realizarea importantelor obiective ale dezvoltării economico-sociale a judeţului, care trebuie să realizeze la finele actualului cincinal o producţie industrială de peste 10 miliarde lei, este condiţionată, în mod hotărîtor, de creşterea aportului ştiinţei şi tehnologiei, de promovarea continuă a progresului tehnic. Aceasta întrucît progresul tehnic, prezent fiind prin noile produse asimilate, fie prin tehnologiile au început semănatul şi la C.A.P. din Lemni avansate, influenţează, în mod nemijlocit, valorificarea superioară a tuturor categoriilor de resurse naturale, utilizarea mai deplină a capacităţilor de producţie, nivelul productivităţii muncii, precum şi al cheltuielilor pe unitate de produs. Preocupările unităților eco- HERMAN ROSNER (Continuare in pag 2—3) IN ACEST NUMĂR: • IN DEZBATERE, PROIECTE DE LEGI (pag. 2—3); • RUBRICA „PE 3 COLOANE“ (pag. 2—3); • MEMENTO, SPORT (pag. a 4-a). CARNET DE REPORTER FAPTELE: MĂSURA CONŞTIINŢEI MUNCITOREŞTI Drumul pînă la denumirea de Hală metalurgică, în adevăratul sens al cuvîntului, aşa cum a ajuns să fie acum, n-a fost deloc „asfaltat" şi nici tăiat drept prin noianul de greutăţi şi probleme, inerente, dealtfel, oricărui început. Pentru ca Hala metalurgică din Intorsura Buzăului să ajungă să-şi realizeze planul anual, ba să mai şi înregistreze, în septembrie, o depăşire de 350.000 lei, a fost nevoie de muncă, de interes şi preocupare, de muncă voluntar-patriotică. Dar, mai presus de toate a fost nevoie de conştiinţă, disciplină şi morală cu adevărat muncitorească. Numărul celor care muncesc aici, nu-i mare, vreo 60, din care jumătate uteeişti, inginer e unul singur, Gheorghe Şchiopu, care este şi şeful secţiei. Hărnicia a fost şi este mare, priceperea la fel, dragostea de muncă şi dorinţa de-a avea o unitate aşa cum „scrie la carte" le-au depăşit însă, pe toate. Problemă — desigur — de educaţie, disciplină, de conştiinţă, dovadă că s-a înţeles mersul vremii, că „a traduce în faptă cuvîntul partidului“ nu este nici pe departe doar o lozincă. Organizaţia celor 28 de uterişti, ce-l au în frunte pe strungarul Nicolae Popica, şef de echipă, unul dintre cei mai harnici muncitori, a dovedit, în tînăra existenţă a secţiei lor, că responsabilitatea generaţiei tinere se măsoară în fapte şi pe măsura investiţiei de încredere. Pornind de la problemele majore ale producţiei, a căror exemplară realizare îi preocupă deopotrivă pe tinerii muncitori, folosirea mijloacelor de producţie la întreaga capacitate, introducerea tehnicii noi (este vorba de automatizarea unor operaţii auxiliare, cum ar fi, de pildă operațiile de strîngere și destrîngere la strungari), folosirea integrală a timpului de lucru, asimilarea unor noi produse, cu un înalt grad de prelucrabilitate (de exemplu, sub DORU MUREŞAN (Continuare In pag. 2—31 Zi şi noapte ritm intens de lucru pe şantiere, în imagine, blocul 25 din Simeria IV. Foto: A. Bartha PRODUSE NOI, DIVERSIFICATE Acţionînd cu consecvenţă pentru înnoirea şi diversificarea producţiei, pentru creşterea calităţii ţesăturilor şi deci a competitivităţii pe pieţele externe, colectivul de muncă de la întreprinderea textilă Oltul din Sfîntu Gheorghe, a introdus în fabricaţie noi produse. Prezentate într-o bogată gamă de desene şi paletă coloristică sunt tot mai apreciate şi solicitate pe piaţa internă şi la export. Dintre produsele noi destinate exportului menţionăm ţesăturile pentru confecţii, sifonul Leda, sifonul Gina, lenjerie de pat de 2,2 m. Pentru anul 1977 sunt deja pregătite pentru introducerea în fabricaţie articole din poplin pentru cămăşi, tercoturi pentru impermeabile, bluze şi cămăşi, noi ţesături din bumbac în amestec cu poliester. (N.P.)