Cuvîntul Nou, februarie 1977 (Anul 10, nr. 1567-1590)
1977-02-01 / nr. 1567
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1567, MARŢI, 1 FEBRUARIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI Capacităţile de producţie — folosite intensiv, in condiţii de inaltă eficienţă Obiectivele mobilizatoare, realiste, caracterul multilateral al măsurilor de reducere a consumurilor dematerii prime şi materiale, de sporire şi mai accentuată a productivităţii muncii preconizate pentru cel de-al doilea an al acestui cincinal presupun noi eforturi şi iniţiative pe linia folosirii capacităţilor industriale de producţie existente, cit şi a celor care se vor da în folosinţă. Pentru a evidenţia citeva din sarcinile ce revin in acest an colectivelor de muncă din industria judeţului Covasna, să analizăm pe scurt bilanţul folosirii capacităţilor de producţie în anul 1976. La o serie de întreprinderi capacităţile de producţie existente au fost încărcate raţional, asigurîndu-se o ritmicitate constantei a producţiei, deci o dozare aproape liniară a eforturilor pe linia organizării producţiei şi a muncii, a aprovizionării şi a desfacerii, ceea ce a condus la creşterea eficienţei e- PE TEME ECONOMICE comornice. Astfel, s-au atins indicii de folosire a capacităţilor de producţie de 99,35 la sută la întreprinderea de confecţii, peste 99 la sută la I.M. Căpeni (cărbune subteran), 97,9 la sută la întreprinderea de şuruburi (organe de asamblare), 97,6 la sută la întreprinderea textilă Oltul (filatură , maşini de filat), în schimb, în alte unităţi, se evidenţiază importante rezerve (incă nefolosite), care, la nivelul judeţului însumează mai multe milioane lei producţie nerealizată. Astfel, indicii de utilizare a capacităţilor de producţie s-au ridicat la 81,6 la sută la secţia de mobilă din Tirgu Secuiesc a I.P.L. Covasna, la 66,2 la sută la secţia de P.A.C., la 47 la sută la mobilier in cadrul Fabricii Poliprod a industriei locale, 48,3 la sută la linia de gater (cherestea de răşinoase), la S.I.L. Breţcu, 67 la sută la Fabrica Zăbrălău (cherestea de foioase). Ec. PREDA NIŢA (Continuare In pag. 2—3. MINUNATĂ SĂRBĂTOARE A MUNCII ŞI A CREAŢIEI adevărate sărbători ale al muncii, ale creaţiei, a tot ce are mai frumos şi bun omul zilelor noastre. Aşa pot fi sintetizate programele cultural-artistice desfăşurate sîmbătă şi duminică în localităţile judeţului, in cadrul etapei , de masă a Festivalului naţional Cintarea României, etapă ce a reunit şcolari, pioneri, muncitori şi ţărani cooperatori, ingineri şi cadre didactice, cadre medicale. Toţi, fruntaşi în muncă, purtind în inimi primăvara, au urcat, încercaţi de o firească emoţie, pe scenele aşezămintelor de cultură, aducând în vers şi cîntec imn eroilor patriei, partidului, ţării, oamenilor de azi, făuritori ai societăţii socialiste. ...Intorsura Buzăului. Împodobită sărbătoreşte, ospitaliera gazdă a fazei orăşeneşti, Casa de cultură s-a, dovedit a fi neîncăpătoare. Primii care au I. NEGULICI (Continuare în pag. 2—3) • Astăzi, la Biblioteca judeţeană are loc o întîlnire a scriitorilor Veress Daniel şi , Varró János, (ultimul de la Editura Dacia din Cluj-Napoca), cu cititorii. • Întreprinderea de industrializare a cărnii va livra curînd unităţilor comerciale 12 noi sortimente de preparate din carne. Intre acestea se numără salamurile Dudeşti, Dorobanţul, Cîmpeni, cîrnaţii Oiţa, Cozla, specialitatea Deta, rulada Friza, Zarna şi altele. Pentru profesorii de limbi străine, Casa corpului didactic din Sfintu Gheorghe organizează mîine, la ora 10, la Şcoala generală nr. 1 şi la Liceul real-umanist nr. 2 din localitate, lecţii deschise cu tema Folosirea jocurilor didactice la orele de limbi străine, urmate de discuţii. (GH. BR.) Informaţi! în cadrul manifestărilor prilejuite de faza pe comună a Festivalului naţional ..Câitarea României" s-a înscris recent, deschiderea unei expoziţii de artă populară la Arad. Fotografia din dreapta vă face cunoscută formaţia corală din Vilcele, participantă la faza pe comună a aceluiaşi festival. Fotó : B. PATAKI Secţia de scaune tîmplăreşti din Intorsura Buzăului, în imagine: Valentina Neagovici — şefa brigăzii de şlefuitori. Foto : A. JBARTHA In spiritul unei înalte » comuniste In cadrul Fabricii de cherestea Oituz, unitate aparţinînd S.I.L. Breţcu, activau pînă in prezent două organizaţii de bază. La cererea comuniştilor din aceste două organizaţii, începînd de la recentele adunări de dări de seamă şi alegeri, ele s-au unit într-o singură organizaţie. Este şi motivul pentru care vom prezenta dezbaterile din cele două organizaţii într-urt singur articol. Acum, la ora bilanţului, comuniştii din cele două organizaţii s-au prezentat cu o seamă de succese obţinute în producţie în cursul anului trecut, o serie de indicatori economici fiind depăşiţi de acest harnic colectiv cu multe procente. Astfel, producţia globală a fost depăşită cu 19 procente, iar planul producţiei marfă cu 17 la sută, productivitatea muncii a înregistrat şi ea însemnate creşteri. Aceste succese sunt legate de depăşirea planului pe sortimente, în special la cherestea din răşinoase (291,8 la sută), frize de fag, traverse înguste şi traverse specia exigenţe le. S-au înregistrat, de asemenea, importante depăşiri la planul de export, fiind livrate peste plan 600 mc. cherestea din răşinoase şi 500 mc. cherestea din fag. Tot la capitolul realizări, comuniştii Bokor Mihály, Ioan Munteanu, Deme Károly, Victor Butnaru, Kosa Irén, Deme Jenő, Győri József, Gheorghe Voliveriş, Kántor Ibolya, Maria Daca, au înscris şi însemnate economii obţinute prin valorificarea superioară a masei lemnoase, inclusiv a deșeurilor. Caracteristica principală a G. IORESCU (Continuare in pag. 2—3} CEFERIŞTII RAPORTEAZĂ Harnicul colectiv din cadrul Complexului C.F.R. Sfinţii Gheorghe, în frunte cu comuniştii, puternic angrenat în întrecerea socialistă, hotărit să intimpine cu realizări de seamă Ziua ceferiştilor, raportează semnificative succese în muncă. Astfel, conform preliminărilor efectuate, prima lună a acestui an este încheiată prin realizarea planului de transport — mărfuri în proporţie de 102 la sută, a indicatorului încărcătură statică cu 101 la sută, depăşindu-se cu un procent şi încărcăturile destinate exportului. (GH. BR.) LUNA CĂRŢII LA SATE Duminică, 30 ianuarie, a început Luna cărţii la sate, acţiune cultural-educativă de mare amploare, care se înscrie in cadrul manifestărilor organizate în cadrul Festivalului naţional Cîntarea României. In această perioadă în localităţile judeţului vor avea loc, sub acest generic, numeroase activittăţi cu cartea, printre care expoziţii, prezentării de cârţi, întăniri ale cititorilor cu scriitorii. De asemenea vor fi organizate zile ale cărţii politice, agrozootehnice, betetristice, ale cărţii pentru copii şi tineret. (I.N.) Vremea în februarie Intre 1 şi 10 februarie vremea se va răci, mai ales în a doua parte a intervalului, şi cerul va fi mai mult noros. Precipitaţiile, în primele zile, vor fi îndeosebi sub formă de lapoviţă, şi ploaie, iar apoi şi sub formă de ninsoare. La începutul acestei decade, temperaturile minime vor fi cuprinse între minus ,7 şi plus 3 grade, iar apoi vor scădea mai accentuat, înregistrîndu-se valori de pînă la minus 15 grade. In a doua decadă a lunii, temporar va ninge. Temperaturile se menţin coborîte la început şi apoi vor fi în creştere uşoară. Intre 21 şi 28 februarie, vremea se va răci, mai ales in nordul ţării, iar cerul va fi variabil, cu înseninări mai persistente spre sfirşitul intervalului. La început va ninge temporar. Temperaturile minime vor oscila între minus 15 şi minus 5 grade.