Cuvîntul Nou, februarie 1977 (Anul 10, nr. 1567-1590)

1977-02-01 / nr. 1567

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1567, MARŢI, 1 FEBRUARIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI Capacităţile de producţie — folosite intensiv, in condiţii de inaltă eficienţă Obiectivele mobilizatoare, realiste, caracterul multilate­ral al măsurilor de reducere a consumurilor de­­materii pri­me şi materiale, de sporire şi mai accentuată a productivi­tăţii muncii preconizate pen­tru cel de-al doilea an al a­­cestui cincinal presupun noi eforturi şi iniţiative pe linia folosirii capacităţilor indus­triale de producţie existente, cit şi a celor care se vor da în folosinţă. Pentru a eviden­ţia citeva din sarcinile ce re­vin in acest an colectivelor de muncă din industria jude­ţului Covasna, să analizăm pe scurt bilanţul folosirii ca­pacităţilor de producţie în a­­nul 1976. La o serie de între­prinderi capacităţile de pro­ducţie existente au fost în­cărcate raţional, asigurîn­du-se o ritmicitate constantei a producţiei, deci o dozare a­­proape liniară a eforturilor pe linia organizării producţiei şi a muncii, a aprovizionării şi a desfacerii, ceea ce a con­dus la creşterea eficienţei e- PE TEME ECONOMICE comornice.­ Astfel, s-au atins in­dicii de folosire a capacităţi­lor de producţie de 99,35 la sută la întreprinderea de con­fecţii, peste 99 la sută la I.M. Căpeni (cărbune subteran), 97,9 la sută la întreprinderea de şuruburi (organe de asam­blare), 97,6 la sută la între­prinderea textilă Oltul (fila­tură , maşini de filat), în schimb, în alte unităţi, se e­­videnţiază importante rezerve (incă nefolosite), care, la ni­velul judeţului însumează mai multe milioane lei producţie nerealizată. Astfel, indicii de utilizare a capacităţilor de producţie s-au ridicat la 81,6 la sută la secţia de mobilă din Tirgu Secuiesc a I.P.L­. Covasna, la 66,2 la sută la secţia de P.A.C., la 47 la su­tă la mobilier in cadrul Fa­bricii Poliprod a industriei lo­cale, 48,3 la sută la linia de gater (cherestea de răşinoase), la S.I.L. Breţcu, 67 la sută la Fabrica Zăbrălău (cherestea de foioase). Ec. PREDA NIŢA (Continuare In pag. 2—3. MINUNATĂ SĂRBĂTOARE A MUNCII ŞI A CREAŢIEI a­devărate sărbători ale al muncii, ale creaţiei, a tot ce are mai frumos şi bun omul zilelor noastre. Aşa pot fi sintetizate progra­mele cultural-artistice desfă­şurate sîmbătă şi duminică în localităţile judeţului, in ca­drul etapei , de masă a Festi­valului naţional Cintarea Ro­mâniei, etapă ce a reunit şco­lari, pion­­eri, muncitori şi ţă­rani cooperatori, ingineri şi cadre didactice, cadre medi­cale. Toţi, fruntaşi în muncă, purtind în inimi primăvara, au urcat, încercaţi de o fi­rească emoţie, pe scenele aşezămintelor de cultură, adu­când în vers şi cîntec imn eroilor patriei, partidului, ţării, oamenilor de azi, făuritori ai societăţii socialiste. ...Intorsura Buzăului. Împo­dobită sărbătoreşte, ospitaliera gazdă a fazei orăşeneşti, Ca­sa de cultură s-a, dovedit a fi neîncăpătoare. Primii care au I. NEGULICI (Continuare în pag. 2—3) • Astăzi, la Biblioteca judeţeană are loc o întîl­­nire a scriitorilor Veress Daniel şi , Varró János, (ul­timul de la Editura Dacia din Cluj-Napoca), cu citi­torii. • Întreprinderea de in­dustrializare a cărnii va li­vra curînd­ unităţilor co­merciale 12 noi sortimen­te de preparate din carne. Intre acestea se numără salamurile Dudeşti, Doro­banţul, Cîmpeni, cîrnaţii Oiţa, Cozla, specialitatea Deta, rulada Friza, Zarna şi altele.­­ Pentru profesorii de limbi străine, Casa corpu­lui didactic din Sfintu Gheorghe organizează mîi­­ne, la ora 10, la Şcoala generală nr. 1 şi la Liceul real-umanist nr. 2 din lo­calitate, lecţii deschise cu tema Folosirea jocurilor di­dactice la orele de limbi străine, urmate de discuţii. (GH. BR.) Informaţi! în cadrul manifestărilor pri­lejuite de faza pe comună a Festivalului naţional ..Câitarea României" s-a înscris recent, deschiderea unei expoziţii de artă popu­lară la Arad­. Fotografia din dreapta vă face cunoscută formaţia corală din Vilcele, participantă la faza pe co­mună a aceluiaşi festival. Fotó : B. PATAKI Secţia de scaune tîmplă­­reşti din Intorsura Buzău­lui, în imagine: Valentina Neagovici — şefa brigăzii de şlefuitori. Foto : A. JBARTHA In spiritul unei înalte » comuniste In cadrul Fabricii de che­restea Oituz, unitate aparţi­­nînd S.I.L. Breţcu, activau pî­nă in prezent două organiza­ţii de bază. La cererea comu­niştilor din aceste două or­ganizaţii, începînd de la re­centele adunări de dări de seamă şi alegeri, ele s-au u­­nit într-o singură organizaţie. Este şi motivul pentru care vom prezenta dezbaterile din cele două organizaţii într-urt singur articol. Acum, la­ ora bilanţului, comuniştii din ce­le două organizaţii s-au pre­zentat cu o seamă de succese obţinute în producţie în cursul anului trecut, o serie de in­dicatori economici fiind depă­şiţi de acest harnic colectiv cu multe procente. Astfel, producţia globală a fost de­păşită cu 19 procente, iar pla­nul producţiei marfă cu 17 la sută, productivitatea muncii a înregistrat şi ea însemnate creşteri. Aceste succese sunt legate de depăşirea planului pe sortimente, în special la cherestea din răşinoase (291,8 la sută), frize de fag, traver­se înguste şi traverse specia­ exigenţe­ le. S-au înregistrat, de ase­menea, importante depăşiri la planul de export, fiind livrate peste plan 600 mc. cherestea din răşinoase şi 500 mc. che­restea din fag. Tot la capito­lul realizări, comuniştii Bokor Mihály, Ioan Munteanu, De­me Károly, Victor Butnaru, Kosa Irén, Dem­e Jenő, Győri József, Gheorghe Voliveriş, Kántor Ibolya, Maria Daca, au înscris şi însemnate eco­nomii obţinute prin valorifi­carea superioară a masei lem­noase, inclusiv a deșeurilor. Caracteristica principală a G.­­ I­ORESCU (Continuare in pag. 2—3} CEFERIŞTII RAPORTEAZĂ Harnicul colectiv din ca­drul Complexului C.F.R. Sfin­ţii Gheorghe, în frunte cu co­muniştii, puternic angrenat în întrecerea socialistă, hotărit să intimpine cu realizări de seamă Ziua ceferiştilor, rapor­tează semnificative succese în muncă. Astfel, conform preli­minărilor efectuate, prima lu­nă a acestui an este încheia­tă prin realizarea planului de transport — mărfuri în pro­porţie de 102 la sută, a indica­torului încărcătură statică cu 101 la sută, depăşindu-se cu un procent şi încărcăturile des­tinate exportului. (GH. BR.) LUNA CĂRŢII LA SATE Dum­inică, 30 ianuarie, a în­ceput Luna cărţii la sate, ac­ţiune cul­tur­al-educativă de mare amploare, care se în­scrie in cadrul manifestărilor organizat­e în c­adrul Festiva­lului naţional Cîntarea Româ­niei. In această perioadă în localităţile judeţului vor avea loc, sub acest generic, nume­roase activ­ittăţi cu cartea, printre care expoziţii, prezen­tării de cârţi, înt­ăniri ale citi­­torilor cu scriitorii. De aseme­nea vor fi organizate zile ale cărţii politice, agrozootehnice, betet­ristice, ale cărţii pentru copii şi tineret. (I.N.) Vremea în februarie Intre 1 şi 10 februarie vremea se va răci, mai a­­les în a doua parte a inter­valului, şi cerul va fi mai mult noros. Precipitaţiile, în primele zile, vor fi în­deosebi sub formă de la­­poviţă, şi ploaie, iar apoi şi sub formă de ninsoare. La începutul acestei deca­de, temperaturile minime vor fi cuprinse între minus ,7 şi plus 3 grade, iar apoi vor scădea mai accentuat, înregistrîndu-se valori de pînă la minus 15 grade. In a doua decadă a lunii, temporar va ninge. Tem­peraturile se menţin cobo­­rîte la început şi apoi vor fi în creştere uşoară. Intre 21 şi 28 februarie, vremea se va răci, mai a­­les in nordul ţării, iar ce­rul va fi variabil, cu înse­ninări mai persistente spre sfirşitul intervalului. La în­ceput va ninge temporar. Temperaturile minime vor oscila între minus 15 şi minus 5 grade.

Next