Cuvîntul Nou, iunie 1977 (Anul 10, nr. 1670-1695)
1977-06-01 / nr. 1670
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1670, MIERCURI, 1 IUNIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI PREOCUPĂRI PENTRU VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR ÎN ÎNTREPRINDERILE DE PROFIL DIN JUDEŢ Cit de grele sunt produsele industriei... uşoare? In gama largă a măsurilor şi acţiunilor menite să ridice continuu eficienţa activităţii productive din întreprinderile industriei uşoare, la loc de frunte trebuie să se situeze, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa comună a forurilor supreme de conducere de partid şi de stat din 21 martie a.c. economisirea tuturor materiilor prime, gospodărirea raţională a acestora, îmbunătăţindu-se normele de consum în pas cu cele mai noi realizări tehnice şi asigurindu-se utilizarea integrală a produselor secundare şi deşeurilor, folosirea pe scară largă a înlocuitorilor. Pornind analiza asupra modului cum se înfăptuiesc obiectivele de mai sus în unităţile de profil din judeţul nostru, incepind cu realizările din anul trecut, putem afirma, din capul locului, că există premise din cele mai bune pentru îndeplinirea acestora în mod exemplar. Bunăoară, economiile realizate la Întreprinderea textilă „Oltul“ şi întreprinderea de confecţii, prin reducerea cheltuielilor materiale la 1000 de lei producţie marfă sub nivelul planificat, s-au cifrat la 2,9 milioane lei, iar la Filatura de lină Covasna prin reducerea consumurilor specifice s-au economisit 33 de tone de lină, în valoare de circa 2 milioane lei. La întreprinderea textilă „Oltul", unitatea care a avut cele mai mari economii la cheltuielile materiale, 3,71 lei la 1000 lei producţie marfă, rezultatele bune s-au datorat, în mare parte, preocupării pentru asimilarea în fabricaţie a unor produse noi, cu o greutate mult sub media pe întreprindere. Astfel, greutatea medie a celor 5 produse noi introduse în producţie a fost cu aproape o treime mai mică decit cea planificată pe întreprindere! Anul 1977 va reprezenta, neîndoielnic, o nouă şi importantă etapă în acţiunea de reducere a consumurilor materiale. Sunt grăitoare în acest sens economiile preconizate a se realiza ca urmare amaterializării programelor întocmite în acest sens: 6 tone de fibre din bumbac şi tip bumbac la I.T. Oltul, 45.384 mp. ţesături tip lină şi 2.208 mp. ţesături tip bumbac la între- HERMAN ROSNER (Continuare în pag. 2-3) COMUNIŞTII - O PUTERNICĂ FORŢĂ MOBILIZATOARE Comuniştii Şantierului nr. 2 din cadrul I.J.C.M. au analizat într-o adunare generală modul în care trebuie să acţioneze pentru îndeplinirea indicatorului planificat la costuri, singurul care, după cum ne-a relatat tovarăşul Csősz Ioan, nu a fost îndeplinit în anul 1976. Referatul prezentat a stîrnit multe discuţii, a condus la stabilirea unor măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor materiale. în acest context, adunarea generală a aprobat o hotărîre prin care, factorii responsabili ai acestei importante probleme — reducerea costului — să acţioneze organizat, permanent, stabilindu-se urmărirea atentă a costurilor la materiale, manoperă, utilaje şi transport. „în ce priveşte reducerea consumurilor specifice la materiale, ne spunea secretarul organizaţiei de partid, s-a hotărît ca trimestrial să se analizeze situaţia comparativă a consumurilor de materiale. In acelaşi timp, s-a hotarît realizarea unor analize periodice a manoperei şi costurilor privind utilajele şi transporturile. Pentru ca această acţiune să conducă la rezultatele aşteptate, biroul organizaţiei de partid a trasat sarcini concrete comuniştilor Sipos Ferencz, contabil şef, Vladi Ioan, Rapolly Mihai, Nagy Dénes, maiştri care, pot spune, au urmărit zilnic posibilităţile reducerii costului, acţionînd asupra factorilor care diminuau eforturile depuse în acest sens. In acelaşi timp, s-a hotarît ca în fiecare sîmbătă să se facă ie în toate punctele de lucru. Rezultatele obţinute în trimestrul întîi au confirmat că costul poate fi redus, că există mari posibilităţi pentru realizarea de economii la acest important R. BRADEANU ÎN PAG. 2—3 SECVENŢE CULTURALE SCOPUL FIECĂREI ACŢIUNI: EDUCAREA OAMENILOR MUNCII; OASPEŢI DRAGI DIN ŢARA PRIETENĂ; EXPOZIŢIA DE LUCRU MANUAL A ŞCOLARILOR ŞI PREŞCOLARILOR DIN JUDEŢ. Proletari din toate ţările, unitivă ! (Continuare în pag. 2-3) * * • • Ieri, 31 mai, la Galeriile de artă din Sfîntu Gheorghe a avut loc vernisajul expoziţiei de artă plastică a artistei Miklossy Kondorosi Vilma. în cadrul acesteia, artista expune un număr de 15 lucrări în ulei şi pastel, care au ca temă principală — peisajul. • Cu prilejul Zilei internaţionale a copilului, astăzi, 1 iunie, la Biblioteca judeţeană din Sfîntu Gheorghe are loc un interesant concurs de ilustraţii de basme. (I. N.) Grafică de: LAKATOS IREN l OIM 1 li r I trecem prin viaţă îm- I părţindu-ne între cei care au fost, între noi care sîntem şi-ntre cei care ne urmează, cinstindu-i pe cei dinţii, străduindu-ne să fim recunoscuţi ca o generaţie dreaptă şi harnică şi înţeleaptă, trudind pentru ca cei ce urmează, copiii noştri, să crească mari şi frumoşi, să fie harnici şi cutezători, pe măsura temeliilor lăsate lor moştenire pentru alte înălţări. Crescuţi în dreapta credinţă a dragostei de ţară şi de partid, învăţaţi cu lumina şi frumuseţea vieţii RADU SELEJAN (Continuare In pag. 2—3) însemnări LA ZI ÎN AGRICULTURĂ RECOLTAREA FURAJELOR Nu este lipsit de interes ca încă de la început să subliniem faptul că rezultatele obţinute în zootehnia judeţului nostru se datoresc şi asigurării necesarului de furaje pentru perioada de stabulaţie. Avind în vedere condiţiile de climă ale judeţului, de cîţiva ani, specialiştii Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară şi ai Trustului judeţean de I.A.S. au pus la punct tehnologia recoltării şi depozitării furajelor sub formă de semisiloz, tehnologie ce a fost generalizată in toate unităţile din judeţ. Aceasta a permis recoltarea în timp optim, ridicarea gradului de mecanizare şi asigurarea unor furaje de calitate, reducîndu-se totodată şi pierderile. în această perioadă, în multe dintre unităţile agricole cooperatiste şi de stat a început recoltarea furajelor, acţiune ce va fi intensificată pe măsură ce timpul o va permite. In cooperativele agricole de producţie din Sînzieni şi Arcuş, unde a început recoltarea furajelor, se înregistrează un ritm alert, fapt ce demonstrează temeinica pregătire ce s-a făcut aici în vederea reparării utilajelor ce se folosesc la recoltarea furajelor după amintita tehnologie, ca şi buna organizare a muncii. O situaţie îngrijorătoare se înregistrează însă în Consiliul intercooperatist Covasna, unde nici pînă în prezent, o bună parte din utilaje nu sunt în stare de funcţionare. După cum ne-a precizat tovarăşul Biró Ştefan, directorul S.M.A. Covasna, dur şase combine de recoltat furaje, patru nu sunt în stare de funcţionare, şi aceasta din cauza lipsei pieselor de schimb. Nici în acest an Baza de aprovizionare pentru agricultură de la Valea Crişului nu a putut asigura o bună parte din piesele necesare acestui tip de maşini agricole, astfel că în secţiile de mecanizare D. TOMA „ (Confinuara In pag. 2-3) Colinde-vă umina Arioi de zimbet pe arbore de vis, zvon încolţit in dimineaţa vieţii, vegheaţi de dorul ţării, necuprins, să creşteţi mari sublamura blîndeţii. Răsad din sîngele trecut în glie, prin ochii voştri, vedem ce n-om trăi, dar ştim: prin voi, mai creşte o Românie, şi ea va fi mereu, chiar cînd n-om fi. Puterea faclelor care au ars în noi s-o faceţi viitorului cunună, citind, pe vremea ţării, paşii de eroi, îmbrăţişaţi în roşu drumul spre Comună. Ţării iscînd o nouă aureolă, sub tricolor, comori vi se urzească, cum florile spre soare îşi rotesc corolă, mereu spre voi lumina să privească. VASILE ARTENIE • Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Organizaţia Internaţională a Ziariştilor deschide la Moscova, cea de-a VIII-a Expoziţie internaţională de fotografii „Interpress foto ’77", avind ca deviză „Pentru pace şi înţelegere intre popoare, pentru umanism şi progres". Expoziţia va înmănunchea — pe bază de concurs — cele mai bune imagini foto oglindind realizări şi preocupări ale popoarelor pentru făurirea unei vieţi noi, pentru progres şi pace. • Casa corpului didactic din Sfîntu Gheorghe organizează mîine, la ora 16, expunerea „Structura compuşilor organici", ţinută de prof. dr. Makkay Klára de la Universitatea Cluj-Napoca.