Cuvîntul Nou, iunie 1977 (Anul 10, nr. 1670-1695)

1977-06-01 / nr. 1670

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1670, MIERCURI, 1 IUNIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI PREOCUPĂRI PENTRU VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR ÎN ÎNTREPRINDERILE DE PROFIL DIN JUDEŢ Cit de grele sunt produsele industriei... uşoare? In gama largă a măsurilor şi acţiunilor menite să ridice continuu eficienţ­a activităţii productive din întreprinderile industriei­­ uşoare, la loc de frunte trebuie să se situeze, aşa cum sublinia secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa comună a forurilor supreme de conducere de partid şi de stat din 21­ martie a.c. econo­misirea tuturor materiilor pri­me, gospodărirea raţională a acestora, îmbunătăţindu-se nor­mele de consum în pas cu cele mai noi realizări tehnice şi asigurindu-se utilizarea in­tegrală a produselor secunda­re şi deşeurilor, folosirea pe scară largă a înlocuitorilor. Pornind analiza asupra mo­dului cum se înfăptuiesc o­­biectivele de mai sus în uni­tăţile de profil din judeţul nos­tru, incepind cu realizările din anul trecut, putem afirma, din capul locului, că există premi­se din cele mai bune pentru îndeplinirea acestora în mod exemplar. Bunăoară, economii­le­ realizate la Întreprinderea textilă „Oltul“ şi întreprinde­rea de confecţii, prin reduce­rea cheltuielilor materiale la 1000 de lei producţie marfă sub nivelul planificat, s-­au ci­frat la 2,9 milioane lei, iar la Filatura de lină Covasna prin reducerea consumurilor speci­fice s-au economisit 33 de to­ne de lină, în valoare de circa 2 milioane­ lei. La întreprinderea textilă „Ol­tul", unitatea care a avut cele mai mari economii la cheltu­ielile materiale, 3,71 lei la 1000 lei producţie marfă, rezultate­le bune s-au datorat, în mare parte, preocupării pentru asi­milarea în fabricaţie a unor produse noi, cu o greutate mult sub media pe întreprindere. Astfel, greutatea medie a ce­lor 5 produse noi introduse în producţie a fost cu aproape o treime mai mică decit cea planificată pe întreprindere! Anul 1977 va reprezenta, ne­îndoielnic, o nouă şi impor­tantă etapă în acţiunea de re­ducere a consumurilor mate­riale. Sunt grăitoare în acest sens economiile preconizate a se realiza ca urmare a­­ma­terializării programelor întoc­mite în acest sens: 6 tone de fibre din bumbac şi tip bum­bac la I.T. Oltul, 45.384 mp. ţesături tip lină şi 2.208 mp. ţesături tip bumbac la între- HERMAN ROSNER (Continuare în pag. 2-3) COMUNIŞTII - O PUTERNICĂ FORŢĂ MOBILIZATOARE Comuniştii Şantierului nr. 2 din cadrul I.J.C.M. au a­­nalizat într-o adunare genera­lă modul în care trebuie să acţioneze pentru îndeplinirea indicatorului planificat la costuri, singurul care, du­pă cum ne-a relatat tovarăşul Csősz Ioan, nu a fost înde­plinit în anul 1976. Referatul prezentat a stîr­­nit multe dis­cuţii, a condus la stabilirea unor măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor mate­riale. în acest context, aduna­rea generală a aprobat o ho­­tărîre prin care, factorii res­ponsabili ai acestei importan­te probleme — reducerea costului — să acţioneze organizat, permanent, stabilin­­du-se urmărirea atentă a cos­turilor la materiale, manoperă, utilaje şi transport. „în ce priveşte reducerea consumurilor specifice la ma­teriale, ne spune­a secretarul organizaţiei de partid, s-a ho­­tărît ca trimestrial să se ana­lizeze situaţia comparativă a consumurilor de materiale. In acelaşi timp, s-a hotarît rea­lizarea unor analize periodice a manoperei şi costurilor pri­vind utilajele şi transporturile. Pentru ca această acţiune să conducă la rezultatele aştepta­te, biroul organizaţiei de par­tid a trasat sarcini concrete comuniştilor Sipos Ferencz, contabil şef, Vladi Ioan, Ra­­polly Mihai, Nagy Dénes, maiştri care, pot spune, au urmărit zilnic posibilităţile re­ducerii costului, acţionînd asupra factorilor care di­minuau eforturile depuse în acest sens. In acelaşi timp, s-a hotarît ca în fiecare sîmbătă să se facă ie în toate punctele de lucru. Rezultatele obţinute în trimestrul întîi au confirmat că costul poa­te fi redus, că există mari posibilităţi pentru realizarea de economii la acest important R. BRADEANU ÎN PAG. 2—3 SECVENŢE CULTURALE SCOPUL FIECĂREI AC­ŢIUNI: EDUCAREA OA­MENILOR MUNCII; OASPEŢI DRAGI DIN ŢARA PRIETENĂ; EXPOZIŢIA DE LUCRU MANUAL A ŞCOLARI­LOR ŞI PREŞCOLARI­LOR DIN JUDEŢ. Proletari din toate ţările, uniti­vă ! (Continuare în pag. 2-3) * * • • Ieri, 31 mai, la Gale­riile de artă din Sfîntu Gheorghe a avut loc verni­sajul expoziţiei de artă plastică a artistei Miklossy Kondorosi Vilma. în cadrul acesteia, artista expune un număr de 15 lucrări în u­­lei şi pastel, care au ca temă principală — peisajul. • Cu prilejul Zilei in­ternaţionale a copilului, astăzi, 1 iunie, la Bibliote­ca judeţeană din Sfîntu Gheorghe are loc un inte­resant concurs de ilustraţii de basme. (I. N.) Grafică de: LAKATOS IREN l O­IM 1 li r I trecem prin viaţă îm- I părţindu-ne între cei care au fost, între noi care sîntem şi-ntre cei care ne urmează, cinstin­­du-i pe cei dinţii, străduin­­du-ne să fim recunoscuţi ca o generaţie dreaptă şi harnică şi înţeleaptă, tru­dind pentru ca cei ce urmea­ză, copiii noştri, să crească mari şi frumoşi, să fie har­nici şi cutezători, pe măsu­ra temeliilor lăsate lor moştenire pentru alte înăl­ţări. Crescuţi în dreapta cre­dinţă a dragostei de ţară şi de partid, învăţaţi cu lu­mina şi frumuseţea vieţii RADU SELEJAN (Continuare In pag. 2—3) însemnări LA ZI ÎN AGRICULTURĂ RECOLTAREA FURAJELOR Nu este lipsit de interes ca încă de la început să subli­niem faptul că rezultatele ob­ţinute în zootehnia judeţului nostru se datoresc şi asigurării necesarului de furaje pentru perioada de stabulaţie. Avind în vedere condiţiile de climă ale judeţului, de cîţiva ani, specialiştii Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară şi ai Trustului ju­deţean de I.A.S. au pus la punct tehnologia recoltării şi depozitării furajelor sub formă de semisiloz, tehnologie ce a fost generalizată in toate uni­tăţile din judeţ. Aceasta a per­mis recoltarea în timp optim, ridicarea gradului de mecani­zare şi asigurarea unor furaje de calitate, reducîndu-se toto­dată şi pierderile. în această perioadă, în multe dintre uni­tăţile agricole cooperatiste şi de stat a început recoltarea furajelor, acţiune ce va fi in­tensificată pe măsură ce tim­pul o va permite. In cooperativele agricole de producţie din Sînzieni şi Ar­cuş, unde a început recoltarea furajelor, se înregistrează un ritm alert, fapt ce demonstrea­ză temeinica pregătire ce s-a făcut aici în vederea reparării utilajelor ce se folosesc la re­coltarea furajelor după amin­tita tehnologie, ca şi buna or­ganizare a muncii. O situaţie îngrijorătoare se înregistrează însă în Consiliul intercoopera­tist Covasna, unde nici pînă în prezent, o bună parte din utilaje nu sunt în stare de funcţionare. După cum ne-a precizat tovarăşul Biró Ştefan, directorul S.M.A. Covasna, du­r şase combine de recoltat fu­raje, patru nu sunt în stare de funcţionare, şi aceasta din cauza lipsei pieselor de schimb. Nici în acest an Baza de a­­provizionare pentru agricultu­ră de la Valea Crişului nu a putut asigura o bună parte din piesele necesare acestui tip de maşini agricole, astfel că în secţiile de mecanizare D. TOMA „ (Confinuara In pag. 2-3) Colinde-vă umina Arioi de zimbet pe arbore de vis, zvon încolţit in dimineaţa vieţii, vegheaţi de dorul ţării, necuprins, să creşteţi mari sub­­lamura blîndeţii. Răsad din sîngele trecut în glie, prin ochii voştri, vedem ce n-om trăi, dar ştim: prin voi, mai creşte­ o Românie, şi ea va fi mereu, chiar cînd n-om fi. Puterea faclelor care au ars în noi s-o faceţi viitorului cunună, citind, pe vremea ţării, paşii de eroi, îmbrăţişaţi în roşu drumul spre Comună. Ţării iscînd o nouă­ aureolă, sub tricolor, comori vi se urzească, cum florile spre soare îşi rotesc corolă, mereu spre voi lumina să privească. VASILE ARTENIE • Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a Marii Re­voluţii Socialiste din Oc­tombrie, Organizaţia Inter­naţională a Ziariştilor des­chide la Moscova, cea de-a VIII-a Expoziţie internaţio­nală de fotografii „Inter­­press foto ’77", avind ca deviză „Pentru pace şi în­ţelegere intre popoare, pentru umanism şi progres". Expoziţia va înmănunchea — pe bază de concurs — cele mai bune imagini fo­to oglindind realizări şi preocupări ale popoarelor pentru făurirea unei vieţi noi, pentru progres şi pace. • Casa corpului didac­tic din Sfîntu Gheorghe or­ganizează mîine, la ora 16, expunerea „Structura com­puşilor organici", ţinută de prof. dr. Makkay Klára de la Universitatea Cluj-Na­­poca.

Next