Cuvîntul Nou, iunie 1978 (Anul 11, nr. 1980-2005)
1978-06-01 / nr. 1980
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 1980, JOI, 1 IUNIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI LA SECŢIA DE SCAUNE DIN ÎNTORSURA BUZĂULUI Autoutilarea, cale eficientă pentru reducerea importului (10) Relatăm faptul că, în ziua de 19 aprilie a.c„ un colectiv din Centrala prelucrării lemnului Bucureşti s-a deplasat în unităţile C.P.L. Covasna, stabilind sarcini şi responsabilităţi concrete pe fiecare fabrică şi secţie, măsuri corespunzătoare, menite să contribuie la soluţionarea problemelor existente. La Secţia de scaune din Intorsura Buzăului am discutat cu inginerul Nicolae Radu, şeful secţiei, stadiul de rezolvare a măsurilor în vederea asigurării îndeplinirii ritmice a planului de producţie pe acest an şi atingerea parametrilor proiectaţi. Printre altele, era vorba de reamplasarea unor utilaje, reducerea sortimentaţiei la scaune, mai ales la cele cu un consum prea mare de lemn, prin unificarea unor tipuri de scaune care să fie, în acelaşi timp, şi tehnologice. Care este situaţia ? — Pentru faza de debitare a elementelor pentru scaune — ne spune ing. Nicolae Radu — trebuie o altă soluţie a amplasării utilajelor pentru un flux mai cursiv. Studiul a fost deja executat, el urmînd a fi aprobat de comisia tehnico-economică a C.P.L. — Covasna şi cred căîn priale acestei luni se va şi executa. In privinţa reducerii numărului mare de tipuri de scaune am şi realizat deja trei tipuri noi, cu un consum specific mai redus cu circa 5 la sută, şi mai ergonomice. Orientarea colectivului în reproiectarea noilor modele de scaune a fost aceea de a prelua, prin unificare, cele mai PREDA INTA (Continuare în pag. 2—3) unele zile lucrarea DE LA 1 IUNIE Noi categorii deameni ai muncii beneficiază de creşterea retribuţiei ! Acţiunea de majorare a retribuţiei personalului muncitor, reflectare pregnantă a politicii partidului nostru de ridicare continuă pe măsura dezvoltării economiei, a standardului de viaţă al întregului popor, cunoaşte în această lună o nouă şi importantă etapă. Astfel, prin majorarea retribuţiei personalului muncitor din industria cooperatistă, gospodăria comunală, de locuinţe şi alte prestări de servicii neproductive, din domeniul circulaţiei mărfurilor, învăţămîntului, culturii, artei, presei, editurilor, cinematografiei, din domeniul culturii fizice şi a sportului, uniunilor, asociaţiilor şi alte activităţi nenominalizate, se încheie prima etapă a acţiunii de sporire a retribuţiei oamenilor muncii, acţiune în urma căreia retribuţia medie lunară urmează* să crească în 1980 comparativ cu anul 1971, cu 32 la sută. Astfel, de la 1 iunie — cu 2—3 luni mai devreme decit se stabilise iniţial — vor beneficia de sporirea retribuţiei încă 1.538.400 persoane. Aplicîndu-se cu consecvenţă în viaţă principiul socialist de repartiţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse, în cadrul ramurilor mai sus amintite procentele de majorare sínt .(Continuare în pag. 2-31 & tá/ifá/nMa, hm aufo, & tema CALCULATOARELE ELECTRONICE De ce doar cursuri de iniţiere? » în cadrul Universităţii cultural-ştiinţifice de la Casa de cultură a sindicatelor din oraşul Sfîntu Gheorghe, de vreo doi ani figurează şi cursuri de iniţiere în informatică. Marea priză a acestor cursuri la publicul dornic să pătrundă în tainele celui mai tînăr domeniu informatica, este reflectată de numărul mare de participanţi: .120, tinerii fiind majoritari. Al doilea curs de 30 de participanţi. A urmat, apoi, ciclul doi. Au fost promisiuni că se vor elibera, după absolvirea acestui ciclu, certificate şi nu... adeverinţe. Puţini, foarte puţini dintre cei care şi-aulărgit" orizontul de cultură generală au trecut să aplice aceste cunoştinţe în practică. Aspectul care se ridică este acela că multe întreprinderi au plătit participarea lucrătorilor lor la aceste cursuri convenabile, deoarece nu erau cu scoatere din producţie. Cunoştinţele care se predau lacursurile Universităţii cultural-ştiinţifice sunt apropiate de cele predate în cadrul cursurilor organizate prin scoatere din producţie. Şi totuşi, se eliberează o adeverinţă, care îţi PREDA MNŢA (Continuare în pag. 2-3) ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Copiii înainte de toate H aideţi copii să cîntăm / Cu toţi copiii din ţară A noastră e ziua, copii / E ziua întîia de vară /. Sînt versurile unei eleve din clasa iutii (Mikovény Rita de la Şcoala generală nr.1 din Sfîntu Gheorghe), deci e explicabilă şi aducerea mai aproape a zilei... solstiţiului de vară. Ziua internaţională a copilului este şi va fi unul dintre frumoasele repere sentimentale ale tuturor, ale copiilor înainte de ţoate, dar şi, a părinţilor şi bunicilor lor, a tuturor celor care-i cresc şi ocrotesc cu dragoste. Despre semnificaţia acestei zile se poate vorbi pe pagini întregi. Mă voi mărgini la cîteva exemple, cu valoare de metaforă. Am văzut, cîndva, la Ojdula, un fel de mic muzeu ale cărui piese au fost aduse la şcoală de către elevi. Printre ele — o tăbliţă. Tăbliţa pe care mulţi dintre IOAN URAGAN (Continuare în pag. 2—3) ITINERAR« SOCIALISTE Trecut, prezent şi viitor intr-o străveche aşezare forestieră , ine cunoaşte bine Comandăul, această nucă şi pitorească localitate de munte a judeţului nostru, poate afirma, fără riscul de a greşi, că trecutul, prezentul şi viitorul sunt indisolubil legate de pădure. Şi este firesc să fie aşa, deoarece însăşi localitatea a fost înfiinţată în plină pădure, toate generaţiile Comandăului lucrînd la exploatarea şi la prelucrarea La Comandau, în ultimii ani, s-au dat în folosinţă peste 30 de apartamente pentru muncitorii forestieri. Acum se află în construcţie încă un bloc cu 8 apartamente şi parter comercial. Foto: BARTHA ARPAD lemnului. Actul naţionalizării de la 11 iunie 1948, evenimentrămas viu în sufletul şi memoria oamenilor de aici, a găsit. Comandăul în dezvoltare, dar intr-o dezvoltare care, dacă ar mai fi continuat, punea în pericol însăși existen-MIKOVENI LEVENTE, primarul comunei Comandau (Continuare In pag. 2—3) BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ — COVASNA PESTE PLANUL PE 5 LUNI — 7 MILIOANE LEI Harnicii lucrători din cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti a judeţului au îndeplinit — după cum aflăm de la tovarăşul Mike Lehel, preşedintele U.J.C.M. — cu 8 zile mai devreme sarcinile de plan aferente primelor cinci luni ale acestui an la indicatorul producţie marfă şi prestări de servicii, ceea ce a permis ca la finele lunii mai să se realizeze, la amintitul indicator, o depăşire de peste 7, milioane lei. Importante realizări se înregistrează şi pe celelalte planuri ale activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti. Astfel, planul pe 5 luni a fost depăşit, cu 1,5 milioane lei la prestări de servicii către populaţie, cu aproape 3 milioane lei la livrări de mărfuri către fondul pieţei şi cu peste un milion lei la desfaceri de mărfuri cu amănuntul. Sarcinile de plan aferente primelor patru luni ale acestui an au fost realizate la producţia netă în proporţie de 108,2 la sută, în timp ce la producţia marfă ele au fost îndeplinite, în aceeaşi perioa- dă, la un nivel de 106,8 la Sută. (RIL)