Cuvîntul Nou, octombrie 1978 (Anul 11, nr. 2084-2109)

1978-10-02 / nr. 2084

Prófétán din foaie fărite, ont fi- va ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 2084, LUNI, 2 OCTOMBRIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI O „radiografie“ care prezintă îngrijorătoare „fisuri“ în folosirea capacităţii utilajelor Un coeficient mediu de folo­sire a maşinilor-unelte din ac­tivitatea de bază de 84,4 la su­tă, obţinut în cele opt luni din acest an, la Secţia de scule de filetat aparţinînd de între­prinderea de maşini­ agregate şi subansamble auto din Sfîntu Gheorghe, relevă două aspecte: primul, că nu a fost realizat indicele planificat de 86 la sută; al doilea, că mai sunt impor­tante rezerve şi resurse care necesită valorificarea lor co­respunzătoare în cel mai scurt timp. Este adevărat, că a fost obţinut în una din luni un in­dice de 86,4 la sută, care nu a putut fi însă, menţinut in con­tinuare la acelaşi nivel. Şi tot la fel de adevărat este că nu­mai în intervalul ianuarie — iulie 1978, faţă de aceeaşi pe­rioadă din 1977, producţia mar­fă a crescut cu 43 la sută, iar productivitatea muncii cu 27 la sută, creşteri asigurate in bună măsură prin mai buna utilizare a capacităţilor de pro­ducţie. Să vedem care sunt cauzele care au condus la ne­­realizarea indicilor planificaţi la utilajele din secţiile de ba­ză. Aşa cum ne spunea şi ing. Kovács Béla, prima şi cea mai importantă cauză o constituie stagnările, şi în special opririle de scurtă durată, 1-2 schimburi, datorate uzurii fizice înaintate la unele utilaje. Aşa se face că, din totalul timpului afec­tat de stagnări, circa 75 la sută îl deţin cele accidentale. Pentru o mai concretă apre­ciere a gradului de folosire a maşinilor, numai la linia de fi­liere, am efectuat o „radiogra­mă“ — 16 septembrie — din care reţinem citeva secvenţe. Stagnau, la acea dată, o maşi­nă de filetat vertical MF1V 10 şi două strunguri-revolver care nu aveau SDV-istica necesară asigurată, două strunguri cu defecţiuni mecanice (chiar din construcţie), (cam mult timp a trecut din anul 1976 şi nu au fost încă reparate!?!), două strunguri SM 400, pentru că muncitorul care le deserveşte este... în concediu, un strung automat DAM din lipsă de ma­­­terie primă. Alte opt strunguri automate SARO şi DAR, nu lucrau tot din lipsă de materie primă, nelivrată la timp de Combinatul de oţeluri speciale din Tirgovişte. Trebuie să a­­preciem faptul că C.O.S. Tir­govişte produce greutăţi unită­ţii nu numai prin nelivrarea ritmică a oţelurilor, ci şi prin deficientele calitative pe care PREDA NITA (Continuare in pag. a 4-a) v" Nemuritoarea dorinţă de frumos... O­ larii n-au nume. Trece­rea lor prin viaţă se numeşte ceramică de Horezu, Vlădeşti, Cuti, Mar­ginea sau Corund. Existenţa acestor oameni, frămîntată în lut sfînt de pe dealurile Moldovei, Ardealului şi Ţă­rii Româneşti se continuă în forme iscate pe roată de sufletul şi mîinile celor ca­re dacă ar avea nume s-ar chema Şchiopu, Vicşoreanu, Ogrezeanu, Colibaba... în toamna asta, cu gust de lubeniţă adăpată la baie­­rele cerului, l-am cunoscut în Vlădeşti, un sat aruncat în prunii Vîlcii, pe Dumitru Şchiopu, ţăran român care a dat satului numele cera­micii pe care o face de-o viaţă, adică de cînd a des­coperit că în lutul frămintat şi întors pe toată vezi ne­murirea neamului. D-TRU MANOLACHESCU (Continuare în pag a 4-a) Noua fată a localității montane— Comandau. Totul a început de la un fapt aparent banal, un fapt ca­re putea foarte bine să-și gă­sească locul in citeva rînduri la o rubrică de fapt divers. Despre ce este vorba?... Cu mai multă vreme în urmă, S. Francisc se afla, acompaniat de mai multe cunoştinţe, în restaurantul „Simeria“ din Sfîn­tu Gheorghe. Se afla acolo cam de pe la ora amiezii, aşa că după opt ore de „activitate“ (deci pe la ora 20), obosit şi oarecum sifonat (nu sifonat!) pentru că sifonul nu făcea parte din ,,meniul zilei“ (mai ales că rare erau acele zile în care era in stare să afirme sau nnu se va vedea mai tîrziu. Cum era și normal, după o a­­­­semenea „muncă“ pe tărîm bachic mintea-i mergea ca să creadă că iaurtul, limonada sau ceaiul sînt mai binefăcă­toare decit rachiul...!) a par­curs distanța către domiciliul său provizoriu. De ce provizo­iriciul după ce s-a tăiat cu el doi stînjeni de lemne. Ajuns pe strada Umbrei din localitate, in încîlceala circumvoluţiunilor sale s-a ivit o rază de lumină la vederea unei motorete. Cum nu citise în unele pagini de umor că „muşcătura de sabră este foarte periculoasă“ (în general, nu citea nimic altceva decit... notele de plată), s-a de­cis să ia „afacerea“ de coarne. A dat să pornească, dar obiec­tul se încăpățîna să nu răspun­dă comenzilor din motive o­­biective (îi lipsea unele piese vitale). Dar nici după acest prim ,,rateu“, S.F. nu s-a dat bătut, drept pentru care, îm­­pleticindu-se, a dus motoreta la domiciliul, cum spuneam, provizoriu, spunînd gazdelor sale că făcuse un chilipir şi „explicînd“ în acest fel atît CONSTANTIN NIŢU (Continuare în pag. a 4-a) BIOGRAFII NEROMANŢATE Posibile explicaţii [BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ — COVASNA — SF. GHEORGHE — 1 Telefon 116 09 „Decada cărţii româneşti“ De ieri, 1 octombrie, în judeţ se desfăşoară Decada cărţii româneşti, manifestare cultural­­educativă înscrisă în Festiva­lul naţional ,,Cîntarea Româ­niei“. In cadrul acestei ample acţiuni de răspindire şi popu­larizare a cărţii social-politice, tehnice, beletristice şi de artă româneşti, bibliotecile, precum şi celelalte aşezăminte cultura­le din judeţ, organizează nu­meroase activităţi, între care expoziţii de cărţi, prezentări şi recenzii ale noutăţilor editoria­le, dezbateri privind activitatea editorială, simpozioane, întîl­­niri cu reprezentanţi ai editu­rilor, cu scriitori şi poeţi ş.a. O primă manifestare are loc mîine, 3 octombrie, la ora 19, la Casa de cultură a sindi­catelor din Sfîntu Gheorghe. Este vorba de un simpozion privind activitatea editorială, la care au fost invitaţi tinere talente din judeţ Wilman Wal­ter, Radu Dobre, Narcis Calo­­tescu, Tóth Lőrinc, Sütő István­­ şi poetul Czegö Zoltán. (LN.) Aspect cotidian de pe şantie­rul de construcţie din zona gării a oraşului ,Sfîntu Gheorghe. Expoziţia de taurine din rasa „Bălţată românească“ Ieri, la Fortyoga, Tîrgu Secuiesc, a avut loc Expoziţia judeţeană de taurine din rasa „Bălţată românească“, la care au expus animale unităţi agri­cole de stat şi cooperatiste ca şi ţăranii cooperatori şi din zonele ne­­cooperativizate. Desigur, o expo­ziţie de animale încearcă să pre­zinte ce este nou în domeniul respectiv, ani­malele în care ri­gorile criteriilor de rasă să se regăsească cit mai fericit, dar orice expoziţie de acest gen constituie şi un prilej de evaluare a muncii şi pasiunii crescătorilor de anima­le, mai ales că zootehnia ju­deţului nostru participă în pro­porţie de 40 la sută în structu­ra producţiei globale agricole a judeţului. Beneficiară a unui program concret de dezvoltare, zooteh­nia judeţului nostru se carac­terizează printr-o dinamică ac­celerată, vizind atît creşterea efectivelor, cit şi a producţiei, laturi în care eforturile pentru cantitate şi ca­litate au produs mutaţii structu­rale marcante de la sistemul tra­diţional gospo­dăresc, la zoo­tehnia de tip industrial, de mare producti­vitate şi eficienţă economică, în cadrul expoziţiei, s-au prezentat animale de rasă, cu un înalt potenţial biologic, rod (Continuare in pag. a 4-a) CARNET DE REPORTER „Arta Covasnei“ în pas cu industria D­ espre preocupările şi suc­cesele meşteşugarilor de la Cooperativa „Arta Co­vasnei“ din întorsura Buzăului, am mai scris, într-o vreme, a­­ceastă virtuoasă şi ambiţioasă unitate economică, deşi tinără, se mîndrea cu una din impor­tantele obiective economice ale oraşului de pe malurile Buzăului. Nu era nici cea mai ma­re, dar nici cea mai neînsemna­tă. Truda preşedintelui ei, Con­stantin Lambrino, om nu nu­mai priceput în ale „fabricării“ frumosului, ci şi intuitiv, ener­gic, perspicace, s-a dovedit rodnică. Produsele realizate aici, de mîinile măiestre ale ţesătoarelor, au purtat în ţară şi peste hotare faima acestor frumuseţi. Astăzi, cînd oraşul întorsura Buzăului este pe cale de a deveni unul din centrele in­dustriale ale judeţului Covas­na, cînd ponderea industriei sporeşte de la o lună la alta, cînd întreprinderi republicane schimbă ritmul de viaţă al lor RADU SELEJAN (Continuare in pag. a 4-a)

Next