Cuvîntul Nou, octombrie 1978 (Anul 11, nr. 2084-2109)
1978-10-02 / nr. 2084
Prófétán din foaie fărite, ont fi- va ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 2084, LUNI, 2 OCTOMBRIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI O „radiografie“ care prezintă îngrijorătoare „fisuri“ în folosirea capacităţii utilajelor Un coeficient mediu de folosire a maşinilor-unelte din activitatea de bază de 84,4 la sută, obţinut în cele opt luni din acest an, la Secţia de scule de filetat aparţinînd de întreprinderea de maşini agregate şi subansamble auto din Sfîntu Gheorghe, relevă două aspecte: primul, că nu a fost realizat indicele planificat de 86 la sută; al doilea, că mai sunt importante rezerve şi resurse care necesită valorificarea lor corespunzătoare în cel mai scurt timp. Este adevărat, că a fost obţinut în una din luni un indice de 86,4 la sută, care nu a putut fi însă, menţinut in continuare la acelaşi nivel. Şi tot la fel de adevărat este că numai în intervalul ianuarie — iulie 1978, faţă de aceeaşi perioadă din 1977, producţia marfă a crescut cu 43 la sută, iar productivitatea muncii cu 27 la sută, creşteri asigurate in bună măsură prin mai buna utilizare a capacităţilor de producţie. Să vedem care sunt cauzele care au condus la nerealizarea indicilor planificaţi la utilajele din secţiile de bază. Aşa cum ne spunea şi ing. Kovács Béla, prima şi cea mai importantă cauză o constituie stagnările, şi în special opririle de scurtă durată, 1-2 schimburi, datorate uzurii fizice înaintate la unele utilaje. Aşa se face că, din totalul timpului afectat de stagnări, circa 75 la sută îl deţin cele accidentale. Pentru o mai concretă apreciere a gradului de folosire a maşinilor, numai la linia de filiere, am efectuat o „radiogramă“ — 16 septembrie — din care reţinem citeva secvenţe. Stagnau, la acea dată, o maşină de filetat vertical MF1V 10 şi două strunguri-revolver care nu aveau SDV-istica necesară asigurată, două strunguri cu defecţiuni mecanice (chiar din construcţie), (cam mult timp a trecut din anul 1976 şi nu au fost încă reparate!?!), două strunguri SM 400, pentru că muncitorul care le deserveşte este... în concediu, un strung automat DAM din lipsă de materie primă. Alte opt strunguri automate SARO şi DAR, nu lucrau tot din lipsă de materie primă, nelivrată la timp de Combinatul de oţeluri speciale din Tirgovişte. Trebuie să apreciem faptul că C.O.S. Tirgovişte produce greutăţi unităţii nu numai prin nelivrarea ritmică a oţelurilor, ci şi prin deficientele calitative pe care PREDA NITA (Continuare in pag. a 4-a) v" Nemuritoarea dorinţă de frumos... O larii n-au nume. Trecerea lor prin viaţă se numeşte ceramică de Horezu, Vlădeşti, Cuti, Marginea sau Corund. Existenţa acestor oameni, frămîntată în lut sfînt de pe dealurile Moldovei, Ardealului şi Ţării Româneşti se continuă în forme iscate pe roată de sufletul şi mîinile celor care dacă ar avea nume s-ar chema Şchiopu, Vicşoreanu, Ogrezeanu, Colibaba... în toamna asta, cu gust de lubeniţă adăpată la baierele cerului, l-am cunoscut în Vlădeşti, un sat aruncat în prunii Vîlcii, pe Dumitru Şchiopu, ţăran român care a dat satului numele ceramicii pe care o face de-o viaţă, adică de cînd a descoperit că în lutul frămintat şi întors pe toată vezi nemurirea neamului. D-TRU MANOLACHESCU (Continuare în pag a 4-a) Noua fată a localității montane— Comandau. Totul a început de la un fapt aparent banal, un fapt care putea foarte bine să-și găsească locul in citeva rînduri la o rubrică de fapt divers. Despre ce este vorba?... Cu mai multă vreme în urmă, S. Francisc se afla, acompaniat de mai multe cunoştinţe, în restaurantul „Simeria“ din Sfîntu Gheorghe. Se afla acolo cam de pe la ora amiezii, aşa că după opt ore de „activitate“ (deci pe la ora 20), obosit şi oarecum sifonat (nu sifonat!) pentru că sifonul nu făcea parte din ,,meniul zilei“ (mai ales că rare erau acele zile în care era in stare să afirme sau nnu se va vedea mai tîrziu. Cum era și normal, după o asemenea „muncă“ pe tărîm bachic mintea-i mergea ca să creadă că iaurtul, limonada sau ceaiul sînt mai binefăcătoare decit rachiul...!) a parcurs distanța către domiciliul său provizoriu. De ce provizoiriciul după ce s-a tăiat cu el doi stînjeni de lemne. Ajuns pe strada Umbrei din localitate, in încîlceala circumvoluţiunilor sale s-a ivit o rază de lumină la vederea unei motorete. Cum nu citise în unele pagini de umor că „muşcătura de sabră este foarte periculoasă“ (în general, nu citea nimic altceva decit... notele de plată), s-a decis să ia „afacerea“ de coarne. A dat să pornească, dar obiectul se încăpățîna să nu răspundă comenzilor din motive obiective (îi lipsea unele piese vitale). Dar nici după acest prim ,,rateu“, S.F. nu s-a dat bătut, drept pentru care, împleticindu-se, a dus motoreta la domiciliul, cum spuneam, provizoriu, spunînd gazdelor sale că făcuse un chilipir şi „explicînd“ în acest fel atît CONSTANTIN NIŢU (Continuare în pag. a 4-a) BIOGRAFII NEROMANŢATE Posibile explicaţii [BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ — COVASNA — SF. GHEORGHE — 1 Telefon 116 09 „Decada cărţii româneşti“ De ieri, 1 octombrie, în judeţ se desfăşoară Decada cărţii româneşti, manifestare culturaleducativă înscrisă în Festivalul naţional ,,Cîntarea României“. In cadrul acestei ample acţiuni de răspindire şi popularizare a cărţii social-politice, tehnice, beletristice şi de artă româneşti, bibliotecile, precum şi celelalte aşezăminte culturale din judeţ, organizează numeroase activităţi, între care expoziţii de cărţi, prezentări şi recenzii ale noutăţilor editoriale, dezbateri privind activitatea editorială, simpozioane, întîlniri cu reprezentanţi ai editurilor, cu scriitori şi poeţi ş.a. O primă manifestare are loc mîine, 3 octombrie, la ora 19, la Casa de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. Este vorba de un simpozion privind activitatea editorială, la care au fost invitaţi tinere talente din judeţ Wilman Walter, Radu Dobre, Narcis Calotescu, Tóth Lőrinc, Sütő István şi poetul Czegö Zoltán. (LN.) Aspect cotidian de pe şantierul de construcţie din zona gării a oraşului ,Sfîntu Gheorghe. Expoziţia de taurine din rasa „Bălţată românească“ Ieri, la Fortyoga, Tîrgu Secuiesc, a avut loc Expoziţia judeţeană de taurine din rasa „Bălţată românească“, la care au expus animale unităţi agricole de stat şi cooperatiste ca şi ţăranii cooperatori şi din zonele necooperativizate. Desigur, o expoziţie de animale încearcă să prezinte ce este nou în domeniul respectiv, animalele în care rigorile criteriilor de rasă să se regăsească cit mai fericit, dar orice expoziţie de acest gen constituie şi un prilej de evaluare a muncii şi pasiunii crescătorilor de animale, mai ales că zootehnia judeţului nostru participă în proporţie de 40 la sută în structura producţiei globale agricole a judeţului. Beneficiară a unui program concret de dezvoltare, zootehnia judeţului nostru se caracterizează printr-o dinamică accelerată, vizind atît creşterea efectivelor, cit şi a producţiei, laturi în care eforturile pentru cantitate şi calitate au produs mutaţii structurale marcante de la sistemul tradiţional gospodăresc, la zootehnia de tip industrial, de mare productivitate şi eficienţă economică, în cadrul expoziţiei, s-au prezentat animale de rasă, cu un înalt potenţial biologic, rod (Continuare in pag. a 4-a) CARNET DE REPORTER „Arta Covasnei“ în pas cu industria D espre preocupările şi succesele meşteşugarilor de la Cooperativa „Arta Covasnei“ din întorsura Buzăului, am mai scris, într-o vreme, această virtuoasă şi ambiţioasă unitate economică, deşi tinără, se mîndrea cu una din importantele obiective economice ale oraşului de pe malurile Buzăului. Nu era nici cea mai mare, dar nici cea mai neînsemnată. Truda preşedintelui ei, Constantin Lambrino, om nu numai priceput în ale „fabricării“ frumosului, ci şi intuitiv, energic, perspicace, s-a dovedit rodnică. Produsele realizate aici, de mîinile măiestre ale ţesătoarelor, au purtat în ţară şi peste hotare faima acestor frumuseţi. Astăzi, cînd oraşul întorsura Buzăului este pe cale de a deveni unul din centrele industriale ale judeţului Covasna, cînd ponderea industriei sporeşte de la o lună la alta, cînd întreprinderi republicane schimbă ritmul de viaţă al lor RADU SELEJAN (Continuare in pag. a 4-a)