Cuvîntul Nou, aprilie 1979 (Anul 12, nr. 2239-2263)

1979-04-02 / nr. 2239

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2239, LUNI, 2 APRILIE, 197­­4 PAGINI, 30 BANI C LUNA CURĂŢENIEI a­r în fiecare an de plină primăvară, na­tura şi-a suflecat mînecile şi, ca o bună gospodină şi-a dereticat gospodăria : a scuturat de pe ramuri colbul de frunze moar­te ale toamnei trecute, a zvîntat cu aripi de zefir bălţile râmase moştenite de la Baba Iarna, şi-a îmbrăcat pomii cu horbotă de muguri verzi, iar parcurile s-au împodobit cu miile de metafore ale florilor. Și, nevrînd să rămînă mai prejos, gospodarii oraşelor și satelor noastre au pornit şi ei la treabă cu h­otărîrea de a face locul în care trăiesc, mereu mai frumos, mai bine gospodărit. — Tovarăşe IOAN LACA­­TUŞU, în calitatea dumnea­voastră de vicepreşedinte al Consiliului popular al oraşu­lui Sfintu Gheorghe, sînteţi cel mai îndreptăţit să ne spu­neţi, cum întîmpină oraşul reşedinţă de judeţ luna cu­răţeniei ? — Prin curăţenie! Lăsînd gluma la o parte, cred că aţi constatat că noi, Co­m­­i­t­e­t­u­l executiv al Consiliului popular orăşenesc, deputaţii, imensa majoritate a locuitorilor, nu am aşteptat pri­lejul oarecum festiv al lunii curăţeniei, pentru a începe, de cum s-a luat zăpada acţiu­nile de înfrumuseţare şi bună gospodărire a oraşului. In a­­cest scop, în cadrul unei şe­dinţe a comitetului executiv al consiliului popular am a­­doptat un plan de măsuri in care s-au prevăzut sarcini concrete pentru toţi factorii interesaţi în aceste acţiuni. Astfel, toate întreprinderile şi instituţiile sunt obligate să-şi gospodărească şi să-şi înfru­museţeze atît sectorul, cît şi strada şi zonele verzi din preajmă. Tot în cadrul orga­nizat al întreprinderilor şi in­stituţiilor se va face mobiliza­rea personalului muncitor pen-, tru a participa la acţiuni pa­triotice pentru înfrumuseţare şi bună gospodărire. Mari speranţe ne punem în participarea entuziastă a tine­retului la aceste acţiuni. De­altfel, liceele şi şcolile genera­le au fost repartizate şi ele pentru întreţinerea parcurilor, monumentelor şi locurilor de popas. Toate măsurile adoptate de noi, toate strădaniile noastre nu vor avea nici un efect pal-GH POPIȚA (Continuare în pag. a 4 a) NFORMAŢII Veşti din zootehnie * • Reţineţi ! Asigurarea pr, efectul legii de răs­pundere civilă auto, pentru care fiecare deţinător de autovehicul — persoană fi­zică — plăteşte o primă a­­nuală de asigurare de 350 de lei, vă apără numai de consecinţele financiare ale pagubelor pricinuite altor persoane, ca urmare a unui accident de autovehicul, produs din culpa celui ce a contractat asigurarea, NU însă şi pentru avariile su­ferite în accidentul respec­tiv de propriul autovehicul. • Planul de desfacere cu amănuntul a fost depăşit de unităţile din reţeaua comerţului socialist — sis­tema locală a M.C.I. — in perioada 1—25 martie, cu peste 3,2 milioane lei, cele mai importante depăşiri in­­registrîndu-se la vînzarea mărfurilor alimentare: + 2.087 mii lei. (H R.) • în perioada 1—25 martie, prin unităţile co­merţului socialist, sistema locală a M.C.I., s-au vândut, peste prevederile de plan aferente perioadei, mărfuri nealimentare în valoare de aproape 1,9 milioane lei. La mobilă, bunăoară, s-au realizat, în perioada amin­tită, vânzări în valoare de peste 3,8 milioane lei, de­­pășindu-se prevederile de plan cu aproape 1,2 milioa­ne lei. Aceasta înseamnă, desigur, că şi constructorii de l. I.J.C.M. au predat „la cheie“ un număr sporit de apartamente. (H.R.) • Plata energiei consu­mate în cadrul locuinţelor se poate face şi din iniţia­tiva cetăţenilor, fără a se mai aştepta înştiinţarea (Continuare în pag. a 4-a) CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI Oficiul judeţean de repro­ducţie şi selecţie a animalelor şi-a extins activitatea de con­trol oficial al producţiei şi la animalele din gospodăriile populaţiei. Pentru început s-au luat în evidenţă 800 de vaci, foarte productive, din gospo­dăriile populaţiei. Această ac­ţiune are drept scop depistarea animalelor cu un ridicat po­tenţial biologic, în vederea îmbunătăţirii calitative a e­­fectivelor. METODE MODERNE La Asociaţia intercooperatis­­tă de îngrăşar­e a taurinelor de la Tîrgu Secuiesc, in cola­borare cu Staţiunea de la Baloteşti, s-a introdus în hrana animalelor ureea. Prin aceasta s-a ridicat valoarea nutritivă a furajelor, obţinîndu-se toto­dată şi sporuri mari în greu­tate, în condiţii de eficienţă sporită. REZULTATE BUNE Datorită unei furajări şi în­grijiri corespunzătoare a ani­malelor, ca şi unei competen­te asistenţe sanitar-veterinare, în patru unităţi agricole din judeţ, indicele de natalitate la bovine depăşeşte 85 la sută. Este vorba de cooperativele agricole de producţie din Brateş (91,5 la sută), Aninoasa (89,7 la sută), Sînzieni (89,3 la sută) și Chichiș (86 la sută). O.I.F.P.C.A. a adoptat la amenajarea pîrîului Covasna solu­ţii ce vizează economisirea materialelor şi folosirea celor tradiţionale, şi anume a pietrei cioplite. Un interviu despre ştiinţa conducerii, despre oameni şi... cinematograf Tovarăşe Constantin Lambri­­no, ştiu, sînteţi după o zi de muncă, nu fără „bătaie de cap“ pentru un conducător de unitate, aşa că o să fiu ope­rativ în discuţia cu dumnea­voastră .... — Perfect. Cît e ceasul ? — 18. — Atunci să începem. — Cite ore are ziua de lucru a preşedintelui Cooperativei „Arta Covasnei“ din întorsu­­ra Buzăului? — Nici eu nu ştiu. Nicioda­tă nu mi-am măsurat activi­tatea în ore. Dar zilnic, cred că vă închipuiţi, sunt asaltat de ,,nu treburi. De producţie, cu rezolvarea unor probleme administrative care nu sunt deloc puţine, cu unele proble­me privind cooperatorii, în general întregul colectiv. So­licitări de locuinţă, de conce­dii pentru îngrijirea copiilor apoi probleme de disciplina muncii. Cu fiecare trebuie să stai de vorbă, în parte, să tai fii"U­n patru şi, în final, să-i dai un răpuns. Şi nu oricum, ci cu competenţă. — Există o ştiinţă a condu­cerii care ... — Ştiţi ceva, puneţi între producţie şi om semnul plus IOAN NEGU­,ICI (Continuare în pag. a 4-a) ti CETĂŢENEŞTI Cu frigiderul Ideea acestei anchete ne-a fost sugerată de o întîlnire insolită : pe str. 16 Februarie din Sfîntu Gheorghe, doi ce­tăţeni cărau, cu vizibile efor­turi un frigider. Făcînd o ne­cesară pauză... de respiraţie ne-au spus eu năduf : — Am aşteptat o oră auto­furgoneta în staţie, pe ploaie. De ce nu se reglementează o­­dată situaţia asta ? — Exact, tovarăşe director­­adjunct al I.C.S. produse in­dustriale, Petre Ladislau, de ce nu se reglementează tran­sportul mărfurilor grele sau voluminoase la domiciliul cli­enţilor ? — Pentru transportul mobi­ in spinare... lei închiriem de la I.T.A. o dubiţă. Bineînţeles că e total insuficientă mai ales că o fo­losim şi pentru transporturile­ noastre interne.. Am cerut de la I.T.A. să ne dea mai multe asemenea vehicule, dar ne-au­ spus că nu au. Şi mai este un aspect: cînd aveam maşinile noastre puteam să-i solicităm pe şoferi să vină la ora 5 sau 6 dimineaţa şi astfel făceam transporturile pentru aprovi­zionare în afara orelor de funcţionare a magazinelor. A­­cum, şoferul de la I.T.A. se prezintă la lucru la ora 7,­ p.­ P. GHEORGHE (Continuare în pag. a 4-a) ! Platforma industrială Sfîntu Gheorghe. In imagine: fierari-betoniştii conduşi de Brasoveanu Ion, urmărind cu aten­­tie evoluţia lucrărilor la unn nou obiectiv industrial, foto: HARTII A AR­PAD

Next