Cuvîntul Nou, mai 1989 (Anul 22, nr. 5363-5388)

1989-05-01 / nr. 5363

RAPORT ■ Livrări suplimentare de cărbune Colectivul de oameni ai muncii de la I.M. Căpeni- Baraolt , raportează depă­şirea cu 7,3 la sută a pro­ducţiei marfă pe primele patru luni ale acestui an. Aceasta înseamnă un spor de cărbune livrat benefi­ciarilor din ţară însumînd valoric peste 8 milioane lei. Sectorul minier Ro­­doş condus de minerul bri­gadier Kiss Zoltán rapor­tează, în cinstea zilei de 1 Mai, depăşirea cu 35 metri liniari la lucrarea de pregătire 532 A, prin­­tr-o mărire substanţială a productivităţii muncii. Al­te echipe fruntaşe care şi-au adus o contribuţie însemnată la obţinerea a­­cestor rezultate în cinstea sărbătorii muncii sunt bri­gada de mineri de la aba­tajul frontal 604, condusă de Fülöp Ferenc, de la mina Racoş, cele de la a­­batajul frontal 647 B şi 651, conduse de Constantin Papuc şi Albert Imre, de la mina Baraolt, ca şi e­­chipele de la microcariera Rodoş. (D.M.) ■ Depăşiri de plan Oamenii muncii care lu­crează în unităţile coope­raţiei meşteşugăreşti din ju­deţ au întîmpinat ziua de 1 Mai cu remarcabile rezul­tate în muncă. Colectivul Cooperativei meşteşugăreşti „Progresul“ din Baraolt, de pildă, raportează depă­şirea cu 17 la sută a pla­nului la export pe relaţia D.C. în primele patru luni ale anului. O contribuţie importantă la obţinerea a­­cestor rezultate şi-a adus-o secţia de tîmplărie condu­să de Csepel Pál. Cu rezultate foarte bu­ne întîmpină sărbătoarea muncii şi colectivul Coo­perativei „Arta populară“ din întorsura Buzăului, ca­re realizează şi depăşeşte, pe primele patru luni ale anului, nivelurile planifi­cate la producţia marfă vîndută şi încasată, la pro­ducţia fizică şi la produc­tivitatea muncii, livrînd în devans cantităţi importante de ţesături de bumbac şi confecţii beneficiarilor din ţară. (D.M.) Proletari din toate ţările, uniti­vă /­ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R.. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5363 Luni 1 Mai 1989 4 pagini, 50 bani TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA MUNCII ! Simbol al tradiţiei de lupta revoluţionara Anul acesta sărbătoarea muncii dobîndeşte semni­ficaţii deosebite, ea mar­­cînd aniversarea a 50 de ani de la marea demon­straţie patriotică, antifas­cistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 şi a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidari­tăţii internaţionale a celor ce muncesc. De o sută de ani, ziua de 1 Mai a fost aleasă ca zi a solidarităţii proletaria­tului de pretutindeni în lup­ta sa pentru o viaţă mai bună, pentru dreptate şi demnitate. Tradiţia sărbă­toririi zilei de 1 Mai în România ca zi de luptă revoluţionară relevă preg­nant rădăcinile istorice a­­dînci ale clasei muncitoa­re în solul realităţilor na­ţionale, consecvenţa cu ca­re şi-a manifestat încă de la începuturile sale ataşa­mentul faţă de idealul so­cialist, hotărîrea cu care a acţionat pentru transfor­marea revoluţionară a so­cietăţii româneşti, pentru împlinirea înaltelor năzu­inţe ale poporului român. In decursul unui secol, a­ceastă primă zi a lui Flo­ral­ a fost transformată de clasa muncitoare într-un moment de puternică afir­mare a spiritului revolu­ţionar, a forţei unităţii muncitoreşti, a rolului său determinant nu numai în asigurarea progresului eco­­nomico-social, ci şi în pre­facerea structurală a socie­tăţii româneşti, în împli­nirea dezideratelor celor mai scumpe ale naţiunii. Şi cea mai elocventă ilus­trare a acestor adevăruri a reprezentat-o marea de­monstraţie patriotică, anti­fascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, eveniment cu profunde semnificaţii în cronica luptei clasei noas­tre muncitoare, în organi­zarea şi desfăşurarea că­reia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au avut un rol determinant. Moment de vîrf al valului luptei anti­fasciste în care se angaja­se cu toate forţele poporul român, marea demonstra­ţie de la 1 Mai 1939, des­făşurată sub semnul unită­ (Continnare in pag a 2-a) ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU) Adunarea festivă din Capitală, organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, sîm­­bătă, la adunarea festivă organizată cu prilejul sărbă­toririi zilei de 1 Mai — Ziua celor ce muncesc, al aniver­sării unui secol de la decla­rarea acesteia ca zi a solida­rităţii muncitorilor de pretutindeni şi a 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din Bucureşti. Cu entuziasm, cu bucurie în inimi, au întîmpinat pe conducătorul iubit al partidu­lui şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tova­răşa Elena Ceauşescu, miile de locuitori ai Capitalei ve­niţi în Sala Palatului­­ Repu­blicii, unde s-a desfăşurat a­­dunarea festivă. Ca de fieca­re dată, reîntîlnirea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu cu oa­meni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi respectului profund cu care partidul, po­porul întreg înconjoară pe marele bărbat din fruntea ţă­rii. în aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială. Se aflau în sală membri şi membri supleanţi ai Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comi­tetului Central al partidului. La adunare au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, con­ducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai unor unităţi economice, ai vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, gene­rali şi ofiţeri, oameni ai mun­cii din întreprinderi bucureş­­tene. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpu­lui dip­­matic, corespondenţi ai pres­ei străine, oaspeţi de peste hotare. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Barbu Petrescu, prim-secretar al Co­mitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei.­­ Despre semnificaţia eveni­mentelor aniversate a vorbit tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. * în continuare, a avut loc un spectacol festiv. (Continuare în pag. a 3-a) • 45 de ani de la crea­rea Frontului Unic Muncitoresc • 2 Mai — Ziua tine­retului (Pag. a 2-a) • Pe coordonatele îm­plinirilor socialiste • Agricultura la cotele unei înalte eficienţe (Pag. a 3-a) MAI In acest an Inițiul de Mai luminează mai profund, are rezonanţe mai adinei în cuge­tele noastre. Primăvara ride altfel la această sărbătoare a muncii, a muncitorilor de la noi şi de pretutindeni. Eveni­mentele pe care le sărbătorim — 50 de ani de la marea de­monstraţie patriotică, antifas­cistă şi antirăzboinică din mai 1939 şi 100 de ani de la decla­rarea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii muncitorilor de pretutindeni — ne aşază un cugete mindiria faţă de tre­cutul glorios de luptă al mun­citorimii române, faţă de pre­zentul revoluţionar care va intra în istoria neamului au­reolat de numele făuritorului său, Nicolae Ceauşescu, faţă de viitorul pe care neobosi­ta strădanie a conducătorului naţiunii noastre îl prefigurea­ză cu claritate şi realism, sun­tem­ şi vom fi o naţiune dem­nă, liberă, deplin stăpînă pe destinele sale, o naţiune care şi-a cîştigat totala independen­ţă economică şi politică prin lichidarea completă a datoriei externe. Inițiul de Mai al­ acestui an mărturiseşte prin chipul lumi­nos al ţării vigoarea clasei muncitoare, a ţărănimii şi in­telectualităţii, eroismul unei naţiuni care acţionează in de­plină unitate de gind şi faptă, in strinsă unitate în junii ar­tizanului tuturor victoriilor noastre, Partidul Comunist Român, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Inițiul de Mai reverberează în cugetele noastre pagini de nepieritor eroism muncitoresc, pagini de glorioasă epopee a unei naţiuni care şi-a cîştigat prin muncă, cu sudoare şi de­seori cu singe independenţa, li­bertatea, bunăstarea şi ferici­rea, bucuria de a trăi azi, mîine şi întotdeauna, intr-o Românie liberă, unită şi inde­pendentă. Ride iară primăvara, peste cimpuri, peste plai, veselia um­ple tara, c-a venit Intii de Mai ... Dumitru MANOLACHESCU \ r

Next