Cuvîntul Nou, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 529-548)

1992-01-15 / nr. 536

142 de ani de la naşterea Domnului Emil,eseu Geniile trăiesc puţin. Dom­nul Eminescu a trăit 39 de ani. In al 39-lea an al vieţii sale chinuite, Domnul Emi­nescu s-a ridicat la cer şi-a­­tunci a apărut Luceafărul. De-atunci naţia română este luminată de nestinsa flacără a geniului eminescian. Luceafărul a vegheat la că­pătâiul dorurilor noastre, ne-a învăţat să visăm, să privim stelele, să ne întristăm şi să ne bucurăm. Ne-a învăţat să fim oameni şi a născut Stir­pea Marilor Poeţi ai Neamu­lui. La lumina lui s-au scris slovele de aur ale poeziei ro­mâneşti, lumina lui ne învă­luie şi azi, încâlzindu-ne su­fletul, dindu-ne speranţă, a­­rătîndu-ne calea cea dreaptă printre toate cele strîmbe. Priviţi Luceafărul şi mur­muraţi: ,,Nu credeam să în­văţ a muri vreodată“ ... (N. DEMETRIATM Ultima fotografie a lui Eminescu, la Mănăstirea Neamţu­lui. „Suntem­ români şi vrem să răminem români“ Multiple şi de durată au fost contactele lui Eminescu cu Ardealul. Despre peregrinările sale prin Transilvania s-au scris nenumărate studii şi materiale, s-au consemnat numeroase amintiri. Problematica Ardealului şi a românilor supuşi unui permanent proces de deznaţionalizare in cadrul Imperiului Austro-Ungar a constituit subiectul unui număr mare de articole apărute în presa vremii, atît în perioada studenţiei vieneze, cit şi cind a lucrat la „Timpul“. Vom spicui împreună doar cîteva crîmpeie din această vastă temă, prezentate în volumul „Eminescu — un veac de nemurire“, album alcătuit de Victor Crăciun şi apărut la Editura „Minerva“ in 1990. Despre legăturile poetului nepereche cu Ardealul se spune: „Cunoaşterea atît de profundă a problemelor Tran­silvaniei, a specificului, etno­grafiei folclorului şi graiului acestei ţări româneşti, aşa cum rezultă din întreaga operă eminesciană şi din conceptul său asupra unităţii naţionale, nu se poate explica decît prin popasuri de lungă durată, în repetate rînduri, pe aceste meleaguri, în căutarea obir­­şiei de sine şi de neam“. Pe o hartă a României, redată la sfârşitul volumului, sunt reconstituite de către Victor Crăciun şi Vasile Smă­­răndescu drumurile şi popasurile lui Mihai Eminescu pe întreg cuprinsul ţării. Un asemenea drum făcut în vara a­­nului 1861, cu trupa Fani-Tardini, trece prin pasul Buzău­lui, străbătind pînă la Braşov şi localitatea întorsura Bu­zăului. In vara anului 1866, neostenitul călător străbate calea dinspre „dulcea Bucovină" şi „mica Romă“. Obiectul călă­toriei era adunarea de material etnofolcloric, dar şi intere­sul statornic manifestat faţă de opera marilor cărturari ar­deleni. „Tradiţia istorică a Blajului, atmosfera tulburătoare a Cîmpiei Libertăţii, cu umbrele marilor luptători­­ prezenţi acolo la 1848, clădirile străvechi şi evocatoare, frumosul te­zaur al bibliotecii au alimentat vocaţia patriotică a tânăru­lui, întărindu-i crezul în unitatea românilor de pretutin­deni. Certă este participarea sa la adunarea generală a AS­­TREI (Asociaţia transilvană pentru literatura şi cultura poporului român) in zilele de 27—28 august 1866, la Alba Iulia, unde a avut posibilitatea să urmărească memorabila dizertaţie ţinută de Timotei Ci­pariu tocmai despre unita­tea lingvistică a românilor“. Ioan I­­EȘANU continuare în pag. 2) Trei oameni au sărit în aer. După inundaţiile din anul trecut, o serie de drumuri fo­restiere din judeţ au fost a­­fectate, necesitînd ample lu­crări de refacere. Aşa a fost şi cu drumul de la „Apa Ro­şie" (raza localităţii Lemnia). Cînd am spus ample m-am gîndit inclusiv la ceea ce nouă, muritorilor de rînd ni se pare ceva de domeniul ... războiului: explozii, detonări etc. Lucrările pe care le pla­nificase in „segmentul“ men­ţionat Sectorul de transport tehnologic al lemnului Tîrgu Secuiesc aveau să se transfor­me insă intr-o tragedie uma­nă. Din foarte multul material documentar pus la dispoziţie de Inspectoratul teritorial de stat pentru protecţia muncii, din discuţiile pe care le-am avut cu domnii ingineri Sil­viu Crăciun (şeful inspecto­ratului) şi Liviu Albu, am re­ţinut pentru dumneavoastră esenţialul. Iată, deci, în cele ce urmează „filmul“ gravului accident colectiv de muncă ... Dis-de-dimineaţă, în 15 no­iembrie ’91, o echipă de la sectorul amintit vine la Sfîn­­tu Gheorghe pentru a ridica cele necesare detonărilor. Graţie manierelor birocratice atît de frecvente pretutindeni­, eliberarea materialelor se în­cheie pe la ora 14:30, iar so­sirea la Tîrgu Secuiesc va fi cam pe la 16. Urmează trans­portul şi depozitarea în con­diţiile cerute da lege a ex­plozibilului, iar după aceea se şi trece la acţiune. Adică se sapă gropile acelea unde tre­buie pus „astralitul“. Asta nu prea era în regulă dată fiind ora înaintată, faptul că se a­propia înserarea (după ca­noanele legii nu se fac îm­puşcări decît la lumina zi­lei). Cei trei, adică Bokor A­­lexandru (36 de ani) — dru­­mar, Molnár Andrei (42 de ani) — drumar și Vasile Aio­­nesei (38 de ani) — artificier, la care se mai adaugă şofe­rul de pe basculantă şi piche­rul şef, nu ţin cont de ches­tia asta şi-şi fac „organiza­rea de şantier“ aşa cum scrie la carte. Nimic de reproşat deci în privinţa asigurării lo­cului (pază, anunţarea locui­torilor din zonă etc.) pentru că erau nişte profesionişti şi ştiau că nu lucrează cu bom­boane fondante, ci cu dina­mită. Pe un prim front de la­ Constantin NIȚU (Continuare în pag- a 2-a) consacrate partidelor politice: Alianţa Ro­milor din România • Preţurile urcă, gîndi­­rea economică stag­nează • Rubrica şomerului • World Cup '94 Recensămîntul s-a încheiat Ieri, 14 ianuarie, s-a înche­iat recensămîntul populaţiei şi locuinţelor , prima etapă, adică recenzarea la domiciliu a populaţiei. Urmează verifi­carea, centralizarea şi codifi­carea anumitor indicatori, ca­re intră în competenţa recen­­zorilor şi recenzorilor şefi, după care mapele cu mate­rialele recensământului sunt predate pentru verificare şi codificare la nivelul comisii­lor de recensămînt municipa­lă, orăşeneşti, comunale şi a­­poi judeţeană. O etapă im­portantă a recensămîntului este ancheta de control, an­chetă în cursul căreia va fi verificată exactitatea datelor înregistrate în formularele de recensămînt în cîteva sectoa­re din municipiu şi oraşe şi în cîteva comune. Unităţile de control vor fi nominaliza­te de comisia naţională. Re­censămîntul s-a desfăşurat du­pă o anumită metodologie, bine stabilită prin „Manua­lul recenzorului“. Datorită încercării de „manipulare“ a anumitor categorii de cetă­ţeni prin „indicaţii preţioase“ oferite în ziarele U.D.M.R. şi în unele emisiuni la TV, , au apărut cazuri de cetăţeni mai „instruiţi“ decât recenzo­­rii, fapt ce a determinat u­­nele neînţelegeri. Bineînţeles că au fost şi unele încercări de creare a unei stări de sus­piciune, au fost inventate u­­nele încălcări ale instrucţiu­nilor, dar, culmea, reclamaţi­­ile au ajuns nu la comisiile teritoriale şi judeţeană de re­censămînt, cum ar fi fost fi­resc, ci, prin intermediul u­­nor organizaţii care au vrut cu tot dinadinsul să facă din recensămînt o acţiune politi­că, direct la comisia naţiona-­­lă de recensămînt. Cum con­servă unii mentalitatea co­munistă ! ? Datele care vor fi publica­te vor avea o serie de utili­zări în domeniul strategiilor economice, pentru studii și P.­NIȚĂ (Continuare în pag. 2) • Istoria şcolilor româ­neşti în judeţul Trei Scaune • Comici vestiţi... ai vieţii politice şi de­claraţiile lor... MiiNE NOU SERIE NOUAB Cotidian social-politic al județului Covasna Anul III Nr. 536 Miercuri 15 ianuarie 1992 4 pagini — 5 Iei Terapia naturistă (IV) Adresa d-lui Valeriu Popa Bioenergeticianul Vale­­riu Popa n-a reuşit încă să se privatizeze. Pentru faptul că nu pretinde nici o taxă şi nu ia nimic de la cei care apelează la dîn­­sul n-a putut să participe la licitaţia unui spaţiu. Lo­cul unde poate fi găsit in Bucureşti nu este altul de­cît Teatrul de vară din Parcul 23 August. Poate fi găsit in fiecare săptămînă de luni pînă vineri, în ju­rul orei 11, la această a­­dresă. Sîmbăta ţine confe­rinţe de educaţie sanitară în domeniul terapiei natu­riste în diferite locuri din Capitală unde este invitat. Cei care doresc să-l con­sulte trebuie să aibă uri certificat sau trimitere me­dicală timbrată cu timbru fiscal de 3 sau 5 lei. Pe tri­mitere trebuie făcută re­comandarea: „Tratament naturist la Valeriu Popa“. Reamintim aici că nu stă de vorbă cu fumătorii de­cît după 40—45 de zile de... abstinenţă. Pentru cei în vîrstă, infirmi sau în imposibilitate de a se deplasa, sunt necesare 2 fo­tografii tip carte poştală, dacă se poate color, care să-i fie prezentate cu tri­miterea medicală. Trata­mentele indicate de d-1 Valeriu Popa nu prevăd medicamente, ci doar... plante, ceaiuri, legume, fructe, miere naturală şi foarte, foarte multă voin­ţă. * Nu primeşte pe nimeni la locuinţă, ci doar la a­­dresa: Teatrul de vară din Parcul 23 August, în apro­piere de Piaţa Muncii — pe şoseaua Ştefan cel Ma­re —, în zona stadionului 23 August N. PREDA

Next