Cuvîntul Nou, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 529-548)
1992-01-15 / nr. 536
142 de ani de la naşterea Domnului Emil,eseu Geniile trăiesc puţin. Domnul Eminescu a trăit 39 de ani. In al 39-lea an al vieţii sale chinuite, Domnul Eminescu s-a ridicat la cer şi-atunci a apărut Luceafărul. De-atunci naţia română este luminată de nestinsa flacără a geniului eminescian. Luceafărul a vegheat la căpătâiul dorurilor noastre, ne-a învăţat să visăm, să privim stelele, să ne întristăm şi să ne bucurăm. Ne-a învăţat să fim oameni şi a născut Stirpea Marilor Poeţi ai Neamului. La lumina lui s-au scris slovele de aur ale poeziei româneşti, lumina lui ne învăluie şi azi, încâlzindu-ne sufletul, dindu-ne speranţă, arătîndu-ne calea cea dreaptă printre toate cele strîmbe. Priviţi Luceafărul şi murmuraţi: ,,Nu credeam să învăţ a muri vreodată“ ... (N. DEMETRIATM Ultima fotografie a lui Eminescu, la Mănăstirea Neamţului. „Suntem români şi vrem să răminem români“ Multiple şi de durată au fost contactele lui Eminescu cu Ardealul. Despre peregrinările sale prin Transilvania s-au scris nenumărate studii şi materiale, s-au consemnat numeroase amintiri. Problematica Ardealului şi a românilor supuşi unui permanent proces de deznaţionalizare in cadrul Imperiului Austro-Ungar a constituit subiectul unui număr mare de articole apărute în presa vremii, atît în perioada studenţiei vieneze, cit şi cind a lucrat la „Timpul“. Vom spicui împreună doar cîteva crîmpeie din această vastă temă, prezentate în volumul „Eminescu — un veac de nemurire“, album alcătuit de Victor Crăciun şi apărut la Editura „Minerva“ in 1990. Despre legăturile poetului nepereche cu Ardealul se spune: „Cunoaşterea atît de profundă a problemelor Transilvaniei, a specificului, etnografiei folclorului şi graiului acestei ţări româneşti, aşa cum rezultă din întreaga operă eminesciană şi din conceptul său asupra unităţii naţionale, nu se poate explica decît prin popasuri de lungă durată, în repetate rînduri, pe aceste meleaguri, în căutarea obirşiei de sine şi de neam“. Pe o hartă a României, redată la sfârşitul volumului, sunt reconstituite de către Victor Crăciun şi Vasile Smărăndescu drumurile şi popasurile lui Mihai Eminescu pe întreg cuprinsul ţării. Un asemenea drum făcut în vara anului 1861, cu trupa Fani-Tardini, trece prin pasul Buzăului, străbătind pînă la Braşov şi localitatea întorsura Buzăului. In vara anului 1866, neostenitul călător străbate calea dinspre „dulcea Bucovină" şi „mica Romă“. Obiectul călătoriei era adunarea de material etnofolcloric, dar şi interesul statornic manifestat faţă de opera marilor cărturari ardeleni. „Tradiţia istorică a Blajului, atmosfera tulburătoare a Cîmpiei Libertăţii, cu umbrele marilor luptători prezenţi acolo la 1848, clădirile străvechi şi evocatoare, frumosul tezaur al bibliotecii au alimentat vocaţia patriotică a tânărului, întărindu-i crezul în unitatea românilor de pretutindeni. Certă este participarea sa la adunarea generală a ASTREI (Asociaţia transilvană pentru literatura şi cultura poporului român) in zilele de 27—28 august 1866, la Alba Iulia, unde a avut posibilitatea să urmărească memorabila dizertaţie ţinută de Timotei Cipariu tocmai despre unitatea lingvistică a românilor“. Ioan IEȘANU continuare în pag. 2) Trei oameni au sărit în aer. După inundaţiile din anul trecut, o serie de drumuri forestiere din judeţ au fost afectate, necesitînd ample lucrări de refacere. Aşa a fost şi cu drumul de la „Apa Roşie" (raza localităţii Lemnia). Cînd am spus ample m-am gîndit inclusiv la ceea ce nouă, muritorilor de rînd ni se pare ceva de domeniul ... războiului: explozii, detonări etc. Lucrările pe care le planificase in „segmentul“ menţionat Sectorul de transport tehnologic al lemnului Tîrgu Secuiesc aveau să se transforme insă intr-o tragedie umană. Din foarte multul material documentar pus la dispoziţie de Inspectoratul teritorial de stat pentru protecţia muncii, din discuţiile pe care le-am avut cu domnii ingineri Silviu Crăciun (şeful inspectoratului) şi Liviu Albu, am reţinut pentru dumneavoastră esenţialul. Iată, deci, în cele ce urmează „filmul“ gravului accident colectiv de muncă ... Dis-de-dimineaţă, în 15 noiembrie ’91, o echipă de la sectorul amintit vine la Sfîntu Gheorghe pentru a ridica cele necesare detonărilor. Graţie manierelor birocratice atît de frecvente pretutindeni, eliberarea materialelor se încheie pe la ora 14:30, iar sosirea la Tîrgu Secuiesc va fi cam pe la 16. Urmează transportul şi depozitarea în condiţiile cerute da lege a explozibilului, iar după aceea se şi trece la acţiune. Adică se sapă gropile acelea unde trebuie pus „astralitul“. Asta nu prea era în regulă dată fiind ora înaintată, faptul că se apropia înserarea (după canoanele legii nu se fac împuşcări decît la lumina zilei). Cei trei, adică Bokor Alexandru (36 de ani) — drumar, Molnár Andrei (42 de ani) — drumar și Vasile Aionesei (38 de ani) — artificier, la care se mai adaugă şoferul de pe basculantă şi picherul şef, nu ţin cont de chestia asta şi-şi fac „organizarea de şantier“ aşa cum scrie la carte. Nimic de reproşat deci în privinţa asigurării locului (pază, anunţarea locuitorilor din zonă etc.) pentru că erau nişte profesionişti şi ştiau că nu lucrează cu bomboane fondante, ci cu dinamită. Pe un prim front de la Constantin NIȚU (Continuare în pag- a 2-a) consacrate partidelor politice: Alianţa Romilor din România • Preţurile urcă, gîndirea economică stagnează • Rubrica şomerului • World Cup '94 Recensămîntul s-a încheiat Ieri, 14 ianuarie, s-a încheiat recensămîntul populaţiei şi locuinţelor , prima etapă, adică recenzarea la domiciliu a populaţiei. Urmează verificarea, centralizarea şi codificarea anumitor indicatori, care intră în competenţa recenzorilor şi recenzorilor şefi, după care mapele cu materialele recensământului sunt predate pentru verificare şi codificare la nivelul comisiilor de recensămînt municipală, orăşeneşti, comunale şi apoi judeţeană. O etapă importantă a recensămîntului este ancheta de control, anchetă în cursul căreia va fi verificată exactitatea datelor înregistrate în formularele de recensămînt în cîteva sectoare din municipiu şi oraşe şi în cîteva comune. Unităţile de control vor fi nominalizate de comisia naţională. Recensămîntul s-a desfăşurat după o anumită metodologie, bine stabilită prin „Manualul recenzorului“. Datorită încercării de „manipulare“ a anumitor categorii de cetăţeni prin „indicaţii preţioase“ oferite în ziarele U.D.M.R. şi în unele emisiuni la TV, , au apărut cazuri de cetăţeni mai „instruiţi“ decât recenzorii, fapt ce a determinat unele neînţelegeri. Bineînţeles că au fost şi unele încercări de creare a unei stări de suspiciune, au fost inventate unele încălcări ale instrucţiunilor, dar, culmea, reclamaţiile au ajuns nu la comisiile teritoriale şi judeţeană de recensămînt, cum ar fi fost firesc, ci, prin intermediul unor organizaţii care au vrut cu tot dinadinsul să facă din recensămînt o acţiune politică, direct la comisia naţiona-lă de recensămînt. Cum conservă unii mentalitatea comunistă ! ? Datele care vor fi publicate vor avea o serie de utilizări în domeniul strategiilor economice, pentru studii și P.NIȚĂ (Continuare în pag. 2) • Istoria şcolilor româneşti în judeţul Trei Scaune • Comici vestiţi... ai vieţii politice şi declaraţiile lor... MiiNE NOU SERIE NOUAB Cotidian social-politic al județului Covasna Anul III Nr. 536 Miercuri 15 ianuarie 1992 4 pagini — 5 Iei Terapia naturistă (IV) Adresa d-lui Valeriu Popa Bioenergeticianul Valeriu Popa n-a reuşit încă să se privatizeze. Pentru faptul că nu pretinde nici o taxă şi nu ia nimic de la cei care apelează la dînsul n-a putut să participe la licitaţia unui spaţiu. Locul unde poate fi găsit in Bucureşti nu este altul decît Teatrul de vară din Parcul 23 August. Poate fi găsit in fiecare săptămînă de luni pînă vineri, în jurul orei 11, la această adresă. Sîmbăta ţine conferinţe de educaţie sanitară în domeniul terapiei naturiste în diferite locuri din Capitală unde este invitat. Cei care doresc să-l consulte trebuie să aibă uri certificat sau trimitere medicală timbrată cu timbru fiscal de 3 sau 5 lei. Pe trimitere trebuie făcută recomandarea: „Tratament naturist la Valeriu Popa“. Reamintim aici că nu stă de vorbă cu fumătorii decît după 40—45 de zile de... abstinenţă. Pentru cei în vîrstă, infirmi sau în imposibilitate de a se deplasa, sunt necesare 2 fotografii tip carte poştală, dacă se poate color, care să-i fie prezentate cu trimiterea medicală. Tratamentele indicate de d-1 Valeriu Popa nu prevăd medicamente, ci doar... plante, ceaiuri, legume, fructe, miere naturală şi foarte, foarte multă voinţă. * Nu primeşte pe nimeni la locuinţă, ci doar la adresa: Teatrul de vară din Parcul 23 August, în apropiere de Piaţa Muncii — pe şoseaua Ştefan cel Mare —, în zona stadionului 23 August N. PREDA