Cuvîntul Nou, mai 1992 (Anul 3, nr. 609-628)

1992-05-01 / nr. 609

­inda verde Ne-am apucat de treabă? Datele statistice par să confirme. Producţia indus­trială realizată de agenţii economici din judeţ a cu­noscut în luna martie din acest an, faţă de luna fe­bruarie, o creştere cu 1,6 la sută, în timp ce numă­rul mediu scriptic de sa­lariaţi a scăzut cu... 211 persoane. Un alt aspect ca­re ilustrează revirimentul aşteptat şi necesar este exportul care, pe total, a înregistrat o depăşire a ni­velului lunii februarie cu 17,9 la sută. Echilibrul pare a fi susţinut şi de indicatorul vinzări de măr­furi cu amănuntul care este superior nivelului lu­nii anterioare cu 13,8 pro­cente, iar serviciile comer­ciale prestate populaţiei cu aproape 10 la sută. De la descreştere la stagnare şi acum la creştere, iată su­mar evoluţia economiei ju­deţului. De-ar ţine-o aşa tot anul. (P.N.) Replică la replică Vizavi de nota apărută in ziarul de miercuri şi de „replica“ de joi, 30 aprilie, am primit in dimineaţa zilei de ieri, un telefon de la unul dintre recla­manţi, doamna Marton Lăcrămioara, din strada Crângului (Sfîntu Gheor­ghe), care ne-a informat că în blocul în care lo­cuieşte din ea este, in fine, apă caldă, înseamnă că dl. director al I.A.M.E., Santha Beniamin, nu s-a dezis de promisiunile făcute, şi-i transmitem mulţumirile oa­menilor din zona de Sud- Est a municipiului.. (C.N.) Abuz în curtea Bisericii ortodoxe In lumea satelor se pe­trec ciudăţenii de neînţe­les uneori. Ni se semna­lează un caz de abuz pe­trecut la Biserica ortodoxă din Aita Mare. Contabilul­­şef de la I.M.T.F. Apaţa, cu domiciliul în localita­tea Apaţa, a intrat abu­ziv pe terenul din curtea Bisericii ortodoxe din Ai­ta Mare şi a însămânţat, cît a crezut de cuviinţă, o porţiune cu orz. Deşi este bine închisă cu un adevăr­rat monument de gard din grilaj, deşi este stăpînită cu acte în regulă de mai (Continuare in pog. 6 2 a) SERIE NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna 8 pagini — 5 lei Anul III Nr. 609 Vineri 1 mai 1992 Programul TV, săptămînal Sport la sfîrșit de săptămînă (In pag. a 3-a) Produse subvenţionate de stat cu dublă destinaţie S.C. „NOVEXIM“ S.R.L. Sfîntu Gheorghe a cumpărat 60 tone de azotat de amoniu de la S.C. „AGRO-COVASNA" S.A., cu sediul la Valea Cri­­şului, cantitate pe care a exportat-o în Ungaria. Livrîn­­du-i-se produsul la preţ sub­venţionat, afacerea devine realmente o... afacere, ea fiind acoperită cu vize şi a­­probări. Prin urmare, „NO­XE VIM” primeşte Licenţa de export cu nr. E/1/4314626, din 26 septembrie 1991 (valabilă pînă la sfîrşitul anului res­pectiv) pentru NONIUS KFT din Debreţin, atestată de pro­ducător, respectiv, ,,AZOMU­­REŞ“ din Tirgu Mureş şi o altă Licenţă de export cu nr. E/1/4324867 din 11 decembrie (valabilă tot până la sfîrşitul anului) pentru TESZ­KER din Debreţin, care insă nu mai poartă avizul Azomure­­şului, lucru ce, să presupu­nem, n-ar avea prea mare importanţă. Deci, pentru am­bele licenţe furnizorul este „AZOMUREŞ", în schimb, din evidenţa contabilă a De­pozitului „AGRO-COVASNA­rezultă că 20 tone de azotat de amoniu provin de la S.C. „NITRAMONIA" Făgăraş. Dacă pînă aici afacerea „NOVEXIM" nu este clară nu rămîne decît ca organele competente să o... limpezeas­că. „Bomba“, in­să, acum ur­mează!! Cu 280.300 lei (valoarea îngrăşămintului la preţ subvenţionat), S.C. „NOVEXIM" S.R.L. Sfinteu Gheorghe a „scos“ 6.375 do­lari, valută ce calculată la 300 lei, in banii noştri ar în­semna aproape 1,9 milioane lei. Sau cel puţin produse în această valoare, pentru că după cum avea să afirme domnul Petre Ciisteanu, ad­ministratorul Noveximului, în contul îngrăşâmîntului s-au adus din Ungaria lînă spăla­tă (!?) şi regranulate de polie­tilenă. La urma-urmei, cît şi ce poate însemna această a­­facere pentru cele trei firme îi privesc direct pe respecti­vii parteneri. Problema este alta: de ce se caută profit pe spinarea agricultorilor şi a statului român?! Vasilica CIOBANU V 4VEHTUQA rKivwzffî „La cai pentru un regat!" a exclamat Richard al III-lea. „Doi cai pentru un regat numit România!“ Cine a spus (gândit) asta? Fotó : KOVÁCS László Numărul viitor al ziarului apare MARȚI 5 MAI • în Senat au continuat dezbaterile pe marginea Pro­iectului de lege privind or­ganizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Au fost finalizate 50 din cele 55 de articole. • Tot ieri, în Camera De­putaţilor s-au purtat discuţii aprinse asupra Proiectului de lege privind alegerile parla­mentare (alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului). • Al doilea judeţ din pe­riplul moldav al preşedinte­­lui Ion Iliescu a fost Iaşi. In drum spre municipiul Iaşi, domnul Iliescu s-a oprit la Stăducăneni, unde a vizitat o fermă de ovine; la Iaşi s-a întâlnit cu lucrătorii de la S.A. „Fortus" şi mai apei cu Consiliul de administraţie al Societăţii, unde preşedintele a reiterat afirmaţia că „For­tus" rămîne o „unitate com­petitivă cu largi posibilităţi de redresare economică“. In continuare, domnul Ion Ilies­cu a fost oaspetele Diviziei „Ştefan cel Mare". Aici a a­­vut o întâlnire cu cadrele militare. • La Tribunalul munici­piului Bucureşti a fost înre­gistrat un nou partid: Fron­tul Democratic al Salvării Naţionale. De fapt, este vor­ba de aripa desprinsă din F.S.N., care după Convenţia acestuia se autointitulase „F.S.N. — 22 decembrie". E m­ai bine aşa! • In zona de conflict din Republica Moldova, ieri coap­te, au fost semnalate atacuri violente ale forţelor separa­tiste asupra posturilor de po­liţie moldoveneşti. Atacul a fost respins; nu s-au înregis­trat victime în rindul milita­rilor. • In altă parte a Europei, in Bosnia-Herţegovina, în zo­na oraşului Sarajevo, au a­­vut loc lupte violente. Portul (Continuare în pag­i­n­a) 1 MAI In nemărginita-i şi aproape iresponsabila-i bună­tate, Guvernul a ordonat „pe loc repaus" şi de 1 mai. Sigur, ziua e înscrisă de mult cu roşu în calendar, ceea ce spune limpede : 1 Mai e sărbătoare, pentru clasa muncitoare... Şi poţi să zici ceva împotriva u­­nei zile libere sărbătorită de muncitorime? Nu, nu poţi chiar dacă groapa în care ne va arunca lipsa de chef de muncă a acestei tr­uncitorimi, apetenţa ei la prelungite sărbători sfinte şi laice se vede cu ochiul Să nu uităm, totuşi, că 1 Mai este prima zi a u­­nei luni binecuvântate de Dumnezeu, luna fiorilor, luna renaşterii naturiL Cu puţină bunăvoinţă ne pu­tem imagina că această fericită lună va fi şi luna renaşterii unui obicei care pe la noi a început să fie uitat : munca ! (N. DEMETRIAD) liber. ^RB-£*RD£ VTNiCRT Da ce şchioapătă, totuşi, aprovizionarea noastră ? Cul mai deştept decit... găina ? Sectorul unităţilor „Avicola“ din ţară se confruntă cu mari greutăţi. Nici „AVICOLA" — S.A. Covasna n-a fost ocolită. Comparând preţul anumitor produse avicole cu al altora din agricultură se poate aprecia uşor discordanţa apărută in ultima vreme. Adică un kilogram de pui grill costă 97 lei, iar un kilogram de cartofi sau ceapă a­­proape tot atita. — In vremea dictatorului dacă nu produceam 2 mi­lioane de ouă pe lună, ca să asigurăm fiecărui locuitor al judeţului 20 ouă şi nu ştiu cite Bucureştiului şi altor oraşe mari, era faliment. La ora actuală producţia noastră de ouă este sub 900.000 bucăţi şi riscăm uneori să stăm cu ele în stoc şi su se deprecieze — ne spunea dl. inginer Varga Iosif, directorul „Avicola“ — S.A. din Sfîntu Gheorghe. Funcţie de cererea de ouă arr­ reglat efectivul de găini ouătoare. Astfel, de la un număr de 158.637 găini, la 1 fe­bruarie, am ajuns la 1 aprilie la 88.142 găini ouătoare. Cert este că egiînd efectivul de găini după cererea de ouă vom Preda N­IT.A (Continuarem png ?-T) ,,Să producem ieftin ca să vindem ieftini . Perioada de mijloc a primăverii este printre altele şi cea a trufandalelor. După o iarnă destul de lungă şi rece, avem nevoie pentru a ne întrema de vitamine. Şi, fără în­doială e de preferat ca în loc să facem apel la tot felul de pastile sau siropuri tonice, zilnic de pe masa noastră să nu lipsească verdeţurile şi legumele de sezon. Iată de ce, domnule Vasile Man, ara considerat oportună o dis­cuţie cu dumneavoastră, în legătură cu oferta cu care va ieşi pe piaţă societatea comercială al cărei director sîn­­teţi — „Agrosol" SA. —, adică fostele sere-solar... — Vreţi să spuneţi, cu oferta cu care am început să ieşim. Pentru că, deja de vreo două săptămâni recoltăm şi livrăm spanac şi ceapă verde, iar de citeva zile şi sa­lată. Urmează cit de curând ridichile. Toate acestea fac parte din culturile premergătoare, înfiinţate atît în serele solar, cit şi pe spaţiile dintre ele. — Cum pe piaţa ţărănească aceste trufandale sînt. Aurel GOl.CTl' 'Continuare in par­a 2-a!

Next