Cuvîntul Nou, iunie 1992 (Anul 3, nr. 629-649)
1992-06-02 / nr. 629
DVENTUL NOI SERIE NOUAR Cotidian social-politic al judeţului Covasna Anul II Nr. 629 Marți 2 iunie 1992 4 PAGINI — 5 LEI Declin accentuat pe piaţa textilelor Simptomele crizei se resimt acut şi în producţia de textile. Cauzele sunt multiple, de la resurse pînă la debuşeurile pieţei de profil. Norii cenuşii se string deci şi deasupra Societăţii „Textila Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, iar pentru cei peste 2.500 de angajaţi grijile sporesc de la o zi la alta, deşi... ,,Noi nu avem şomaj pe motiv de reducere a activităţii, ne spune domnul director Szén Zoltán. Am stopat angajările, iar unii oameni au plecat din cauze disciplinare. Oricum, pe varianta reducerii activităţii noi nu am mers nici la negocierile salariate“. Cea mai mare problemă, după cum ne preciza interlocutorul, o constituie desfacerea produselor. Practic nu există cerere pentru textile, deci nu circulă marfa, nici banii, apar incapacitățile de plată. O mostră grăitoare a acestei nedorite situaţii o constituie recentul târg de textile de la Iaşi, unde ofertanţii de textile erau cu zecile, dar cumpărători nici unul. Beneficiarii tradiţionali nu mai solicită (comerţul, turismul şi sănătatea de pildă), comercianţii reorientîndu-se spre produse care societatea covăsneană îl Dacă, spre exemplu, în anul trecut „Textila Oltul“ nu mai făcea faţă cererii la priză de legătorie pentru tipografii, in acest an nu mai există solicitări. Bumbacul este asigurat sută la sută din import, iar beneficiarii (unităţile textile), sunt mulţi, iar resursele valutare limitate. Exportul pe care societatea covăsneană îl face în Australia și în Bel- Doru MOLDOVAN (Continuare în pag. a 2-a) Pasul dintre blocajul financiar şi cel... sanguin ! In 1960 şi 1991 profesorul american de origine română, Anghel Rugină, a fost in ţară pentru a sugera unor faeton de decizie posibile soluţii la marasmul economic care ameninţa să ia amploare. Diagnosticul domniei sale: leul este bolnav. Leul, moneda naţională deci. Pe lingă diagnosticul bolii monetare de care sufeream şi,iată, suferim tot mai mult, profesorul american făcea o comparaţie notabilă: banii sunt pentru sistemul economic precum sîngele pentru pentru organismul uman. Dacă nu circulă normal.... Soluţia profesorului? O convertibilitate al cărei garant urmau să fie argintul şi cîteva produse de bază ale economiei naţionale. In plus, domnia sa propunea un sistem sui-generis de justiţie socială. Dincolo de perfectibilitatea soluţiei rămine faptul că opţiunile decidenţilor au fost altele. Rezultatele se văd: inflaţie, şomaj în creştere, declinul accentuat al producţiei. Pe acest fond sumbru a reţinut atenţia — ca o formulare lucidă şi realistă — recentul.. diagnostic al unui om de notorietate, profesorul american de origine română George Emil Palade — singurul român laureat cu Premiul Nobel — care a spus de curînd, la Bucureşti: ,,România se află în prezent intr-un sindrom de decomprimare, care tinde să-i irosească forţele“. Terapii care s-ar deduce spontan din spusele domnului Palide este cea firească, în cazul scafandrilor care revin la suprafaţă. O readaptare graduală, iar nu bruscă la presiunea atmosferică normală. O trecere bruscă ar face ca azotul să otrăvească oxigenul din singe. Mutatus mutandis... Revenind, soluţia întrevăzută de profesorul Palade pentru vindecarea sindromului amintit este, cităm: ,,să opriţi risipirea zadarnică a resurselor unei ţări bogate şi ale unui popor dotat de la natură cu virtutea regăsirii“. Concuzia posibilă? Intre blocajul financiar şi cel... sanguin nu e uneori decit un pas. Mic pentru fiecare, mare pentru toti! Doru MOLDOVAN Ieri, de Ziua Copilului, stadionul mic din municipiul Sfîntu Gheorghe a fost asaltat de sute de copii. Muzica şi steguleţele viu colorate şi mai apoi zarva jucăuşă a micilor sărbătoriţi, au dat locului farmecul specific copilăriei. Bucuria copiilor, dezlănţuirea lor te făceau să nu observi punctele slabe are organizatorilor. De fapt a fost mai mult o zi a concursurilor. In spaţii delimitate cu fîşii de folie de polietilenă au fost pregătite diferite concursuri, anume: aruncarea la ţintă cu mingea, cu cercuri sau cu potcoave, tragerea sforii, concurs de zugrăvit. La fiecare concurs astfel organizat îşi aşteptau rîndul zeci de copii cu mînuţele întinse, în care-şi fluturau taloanele de participare la un preţ de 10 lei. Nerăbdarea de a concura, im-Vasilica CIOBANU 'Con Un as re in paga ?-a) Răsărit şi... apus de soare de 1 iunie MiiNE Memorandum 100 . Secretarul general al O.N.U. a trimis Ministerului de Externe al României Rezoluţia 757 a Consiliului de Securitate cuprinzînd sancţiunile împotriva Serbiei. Ministerul formulează propuneri destinate Guvernului pentru stabilirea de măsuri in consecinţă. Apropos de această rezoluţie şi de hotărîrile Comunităţii Europene, cursele aviatice dintre Belgrad şi Atena circulă normal în ciuda embargoului. R Preşedintele Ion Iliescu, însoţit de miniştri, a vizitat TIBCO ’92, apreciind favorabil această manifestare comercială. R După două zile de calm, separatiştii din stingă Nistrului au deschis din nou focul , conform propriilor afirmaţii. R Guvernul american a hotărît triplarea fondurilor destinate acţiunilor vizînd înlăturarea lui Saddam Hussein. R Aviaţia israeliană a survolat din nou Valea Bekaa din sudul Libanului,fieful forţelor proiraniene Hezballah. Ieri a început pelerinajul anual al musulmanilor spre Mecca. Sunt aşteptaţi în acest an credincioşi din Irak şi din fosta URS S. Cifr am fost, cîţi sîntem.. Aşadar, acum ştim cîţi sintem: 22.760.449. Atîţi oameni trăiesc în anul de graţie 1992 în România. Nici mai mulţi, nici mai puţini, au fost recenzaţi la 7 ianuarie. Cifra aceasta ne duce cu gîndul la alta şi în legătură cu care s-a făcut destul tam tam: acum cîţiva ani, din vrerea lui Ceauşescu, populaţia României ar fi depăşit, chipurile, pragul celor 23 milioane. Sigur, a fost vorba atunci de o cifră artificial umflată, rezultată nu în urma unui recensământ, ci după calcule „savante“ în care rezultatul era cunoscut dinainte şi care serveau unui singur scop: acela de a valida „justeţea politicii demografice a partidului şi statului nostru". S-a acredit, astfel (adică s-a vrut), ideea că natalitatea în România ar fi depăşit, vezi Doamne, pe cea a altor ţări dezvoltate. Faptul că nu a fost vorba despre o cifră reală ne este confirmat de însăşi raportarea datelor actuale nu la cele 23 de milioane, ci la datele recensămîntului din 1977. Faţă de acel an rezultatele preliminare indică un spor natural de 1,2 milioane persoane, deci o creştere de 5,5 la sută, cu un ritm mediu anual de 0,4 la sută. Bineînţeles, chiar şi această cifră lasă loc la destule semne de întrebare. Este vorba despre dificultatea stabilirii cu exactitate a numărului de persoane care, spus pe româneşte, şi-au luat tălpăşiţa, alături de cei care „ne-au salutat din mers“ în mod legal, în special etnicii germani, şi despre care este extrem de dificil să se prezinte o statistică reală. Dar asta interesează mai puţin, important este că azi in România sunt 22.760.449 de oameni. Cine sunt ei? Bineînţeles,românii formează majoritatea, respectiv, 89,4 la sută, minorităţile reprezentînd, normal 10,6 la sută. Dintre acestea din ur. Gabriel FLORESCU (Continuare în pag. a2-a) R.A.G.C.L. a ieșit din impas ? In 27 mai sediul R.A.G.C.L. nu a avut curent electric. Furnizorii energetici au dat semnalul... dezastrului: întreruperea totală a furnizării energiei electrice pînă la achitarea facturilor restante de 16 milioane lei către RENEL Covasna. în același timp, R.A.G.C.L. are o datorie de 45 milioane lei faţă de ROMGAZ. Restanţa provine din primele 4 luni, cînd R.A.G. C.L. n-a primit subvenţia la nivelul efectiv necesar, respectiv, pe luna aprilie. Dl. Martin Pieldner, directorul Direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului Covasna, ne spune că au fost acordate subvenţiile prevăzute la nivelul anului, dar că acestea nu sunt suficiente, ceea ce a condus la situaţia ca R.A. G.C.L. să nu reuşească să achite facturile către cei doi furnizori energetici. Semnalul cu întreruperea furnizării energiei electrice a fost recepţionat la adevărata dimensiune, adică dezastrul ce ar fi urmat dacă centralele termice şi pompele de apă ar fi fost oprite. Şi iată o sumă: de la bugetul local au fost acordate drept subvenţii 429 milioane lei, ceea ce reprezintă practic prevederea pe întregul an. Recalculat volumul subvenţiilor, avîndu-se în vedere eliminarea eşalonată a acestora, se ajunge la un volum total de subvenţii de 695 milioane lei. Diferenţa pe aprilie pentru acoperirea subvenţiei este de 63 milioane lei, dar, aşa cum spunea interlocutorul, ,,n-avem bani“. Cîteva ore mai tîrziu, prin intervenţia la Ministerul E Preda MNŢA (Continuare în pag . 2-a)