Cuvîntul Nou, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 777-790)

1993-01-08 / nr. 777

(tCtCUMJuiL~ CV §§Ş£0â^ •.'v;. s^’ v».^--^' _____SERIE NOUAB Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr. 777 Vineri 8 ianuarie 1993 4 pagini — 10 lei In ton cu temperatura... Beneficiind de amabilita­tea doamnei Maria Bodosi, de la Direcţia judeţeană de statistică, sîntem în posesia unor date sntetice privind agricultura covăsneană din anul precedent. Parcurgînd „realizările“ din judeţul nos­tru nu ne mai surprind cele înregistrate la nivel naţio­nal ... Iată argumentele: din tota­lul de teren arabil s-a culti­vat numai 94,7 la sută, peste 4 500 hectare rămînînd neîn­­sămînţate; producţiile reali­zate au fost mai mici faţă de anul 1991 la multe culturi importante (grîu şi secară, ca urmare a scăderii suprafeţe­lor cultivate; sfecla de zahăr cu producţii medii la hectar mai mici; legume de cîmp, îmbucurător a fost faptul că la cartofi, deşi suprafaţa cultivată a fost mai mică, totuşi recolta s-a situat dea­supra celei din 1991 (cu 23.000 tone,) asigurînd astfel un aliment important pentru locuitorii acestei zone. Pro­ducţia medie , la hectar (13.571 kg) poate fi, deci, con­siderată satisfăcătoare. Un cuvînt despre agricul­tura de stat: producţiile la grîu, orzoaică şi cartofi au fost mult mai mari decît în sectorul privat, dovadă că, cel puţin deocamdată, aceas­tă „zonă“ nu poate fi concu­rată. Fără îndoială, cauzele aces­tor rezultate ce sînt în ton cu temperatura de­ afară um­plu un spectru extrem de larg, însă ele pornesc aproa­pe în totalitate de la spriji­nul ca și inexistent acordat de stat proprietarilor de pă­­mînt. Din moment ce. .r multe subvenţii au trecut pe­itngă gospodăriile ţărăneşti, ajuto­rul în unelte, substanţe chi­­mice şi material săditor s-a primit doar sub formă de ... cuvinte, era firesc ca produc­ţiile să se situeze la limite inferioare. Nu ne mai rămîne decît să sperăm că prin în­lăturarea mafiei din cadrul Ministerului Agriculturii, prin aplicarea măsurilor energice promise de guvernul Văcă­­roiu în anul care a venit va fi mai bine... AGRICULTURA COVASNEANA ÎN 1992 , deşi suprafaţa cultivată a fost mai mare). Chiar şi în cazul unor producţii totale mai mari (orz, orzoaică sau po­rumb) acestea se datorează mai mult creşterii suprafeţe­lor cultivate şi mai puţin producţiei medii la hectar. De altfel, chiar aceste plusuri (5 000 tone la orz-orzoaică și 2.000 tone la porumb) sunt puțin semnificative. le scumpeşte şi mii! Nici n-a început bine anul şi, iată, că­­se anunţă o nouă majorare de preţ. Nu la carne, caşcaval, me­zeluri, acestora le va veni rîndul nu peste multă vre­me, ci la bietul produs ga­­lmaceu­r­cul. Vestea ne-a dat-o „Avicola“ S.A. Sfîn­­tu Gheorghe: de luni, 11 ianuarie, preţul de livra­re al ouălor către benefi­ciar va fi de 30,45 lei (calitatea I), 28 Iei (calita­tea a II-a) şi 26 lei (ouăle sub stas). Reţineţi, deci, este vorba de preţul de li­vrare, nu de cumpărare. A­­cesta va fi mai mare, în­­trucît se „completează“ cu... adaosul comercial. In sfirşit, a sosit tim­pul cînd ouăle nu ne vor mai face rău la fi­cat. (I.N.) • Ne-am interesat pentru dv. (în pag. a 2-a) lumea, lin dă n­oi­­ I. Există tentaţia de a compara acest moment din istorie (americană — n.n.) cu Roosevelt în 1932 sau cu John F. Kennedy în 1960, sau chiar cu Ronald Reagan în 1980 — toţi aceştia fiind ani de răscruce. Din punctul de vedere al sarcinii pe care V-o asumaţi, care dintre a­­ceste comparaţii pare mai exactă? R. Probabil, ceva între Roosevelt şi Kennedy. Eco­nomia nu este atît de devas­tată pe cît era pe vremea lui Roosevelt, iar schimbările pe care avem nevoie să le facem nu implică atît de mult con­trolul guvernamental sau politică economică Kennedya­­nă; totuşi, ele sunt profunde. Există un sentiment că tre­buie să facem ţara sa se mişte din nou. Asta este ceea ce a adus Kennedy la Casa Albă. Dar, structural, lucru­rile pe care trebuie să le facem aici, acasă, sînt mai profunde decit în 1961. I. L-aţi admirat, de aseme­nea, şi pe Reagan. R. în esenţă, cel mai bun lucru pe care el l-a făcut­ a fost să redea ţării simţul în­crederii şi optimismul. I. Credeţi că sunteţi împu­ternicit să faceţi la fel de multe schimbări cum au fă­cut cei trei preşedinţi cînd au fost aleşi? R. Cred că depinde de cum interpretezi rezultatele alegerilor. Dacă ar fi fost o cursă de două persoane, di­ferența populară ar fi fost mai mare, dar cea electorală ar fi fost sensibil mai strîn­să. E greu de calculat de­oarece multe state au fost atît de apropiate. Cred că ceea ce am mandat să fac, di­n partea celor care au vo­tat pentru Ca­nton și Perot şi, chiar a unora care au s­­tat pentru Bush, este să în­cerc să fac guvernul să func­ţioneze din nou, să întăresc economia pentru a rezolva problemele, să reprezint pe cei mulţi mai degrabă decît pe cei organizaţi şi foarte bogaţi. I. V-a făcut Perot sarcina mai uşoară atrăgind atenţia poporului asupra faptului că unele soluţii vor fi dureroa­se? R. E posibil. Dar alt lu­cru care a fost foarte folosi­tor in campania lui a fost întreaga emfază a reformei politice. Cînd am fost nomi­nalizat din partea Partidului Democrat, intr-o ţară care nu votase pentru democraţi de multă vreme, existau to­tuşi acei oameni care loveau reformă politică dar nu erau siguri că un democrat ar putea-o aduce. în legătură cu deficitul, ceea ce s-a spus ajută oamenii să se gîndeas-Traducere de E.D. TOMIUC (Continuare in pag. a 2-a) „Prima dată trebuie să ne suflecăm mînecile“ Declară preşedintele ales al Statelor Unite, Bill Clin­ton, în interviul acordat revistei „TIME“ în primul număr din acest an, număr în care „noul Kennedy“ a fost declarat „Omul Anului 1992“. Acest interviu, în care răspunde la întrebări, alături de preşedintele ales şi soţia acestuia, Hillary Clinton, va putea fi urmărit, în traducere, începînd de astăzi, în mai multe episoade. f/■ .» •-zy (Continuare în pag. 2) PARTIDELE LA ÎNCEPUT DE AN P.N.L. a ajuns pe drumuri. Continuăm ancheta în rîndul filialelor locale ale unor partide, invitînd la cuvînt pe domnul Dan Popescu, vice­preşedintele Organizaţiei judeţene a Partidului Naţional liberal (fostul preşedinte plecînd din judeţ). — Aşadar, domnule Popescu, cum a debutat anul 1993 pentru liberalii covăsneni? — Cît se poate de prost. Sîntem extrem de necăjiţi din cauza unei adrese primite din partea C.E.C.-ului, pro­prietarul imobilului în care avem şi noi sediul, prin care ni se pune in vedere să eliberăm spațiul pe care îl de Gabriel FLORESCU • • Soluţia cea mai comodă — şomajul ? Anul 1993 constituie în procesul tranziţiei o etapă în care se doreşte stoparea procesului regresiv din eco­nomie şi, dacă stagnarea va fi posibilă, să se încerce chiar o creştere, situaţie cerută de aspiraţiile noastre, ale tutu­rora, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. Iată de ce am continuat investigaţia noastră la una din cele mai mari unităţi economice din judeţ: I.S.A.­ A. — S.A. din Sfîntu Gheorghe. Interlo­cutor dl. inginer Pásztor Francisc, directorul general: — O treabă este clară. I.S.A.M.A. este o întreprin­dere proprietate de stat, dar acest proprietar nu s-a ocu­pat de această avere care este imensă. Ce va face, în continuare, îmi este greu­ să dau un răspuns clar, dar cea mai mare problemă şi hotărîtoare la ora actuală este blocajul financiar. La nivelul Consiliului de admi­nistraţie am iniţiat şi purtat discuţii cu liderii sindicali în cursul lunilor septembrie-oc­­tombrie, în ideea de a încerca o metodă, o tehnică prin ca­re să facem o gestiune fi­nanciară proprie, astfel ca, salariaţii să se obişnuiască să-şi gospodărească mai alt fel resursele. Nu este vorba de o divizare a întreprinde­rii, ci de o etapă prin care încercăm să o punem pe pi­cioare pentru a o aduce mai aproape de om, de munca lui şi răspunderea pentru cum munceşte şi ce rezultate obţine. Şi este clar că se impune o reîntări­re a disci­plinei financiare şi materia­le, situaţie care a lăsat de dorit, a devenit catastrofală, în ultimii trei ani. — Să deducem că discuţii­le cu sindicatul au creionat nişte direcţii de acţiune? — Categoric. Pentru a ţine pasul cu lumea, cu tehnica ne-am dotat cu calculatoare ceea ce ne va permite să introducem un sistem de ur­mărire a lansării comenzilor Preda NIŢA (Continuare in pag. a 2-a) Au venit ruşii, au plecat ruşii... Vor mai veni ei şi mărfurile lor minunate şi după 10 ianuarie? 9 Conform unor surse guvernamentale pînă în prezent au fost numiţi de Guvern şi instalaţi in noile funcţii un număr de culţi prefecţi: Zanc Gri­gore — judeţul Cluj; Ni­­ţu Vasile — judeţul Ar­geş; Bontaş Dumitru — judeţul Bacău; Anghel Gheorghe — judeţul Te­leorman şi Comănescu Iu­lian — judeţul Vîlcea.­­ Recent, s-a desfăşu­rat şedinţa Colegiului Di­rector al F.S.N., in cadrul căreia s-au anunţat schim­bări importante în con­ducerile diferitelor depar­tamente ale partidului. Dl. Adrian Severin a trecut la conducerea Departa­mentului de politică in­ternă, cel mai important prin faptul că programea­ză strategia politică a F S.N şi stabileşte rela­ţiile cu sindicatele, parti­dele politice şi Guvernul Văcăroiu; dl. Aurel Stoi­ca a preluat conducerea Departamentului de doc­trină, care era condus de dl. Caius Traian Dragomir, trecut acum la conduce­rea Departamentului de politică externă. Unii din­tre colegii săi de parte afirmă că această rocadă constituie „trecerea pe linie moartă a domnului Caius Dragomir, ca ur­mare a politicii personale, de interese“ pe care o promovează în ultimul timp senatorul F.S.N. • Prima conferinţă de presă a Alianţei Civice pe acest an a adus şi pri­mele acuze activităţii gru­purilor parlamentare ale Convenţiei Democratice. „Nu există optimism pen­tru unitatea Convenţiei Democratice şi a opoziţiei“ a afirmat vicepreşedintele A C., dl. Laurenţiu Ulici, iar dl. Gabriel Andreescu, preşedintele A.C., referin­ (Continuare In pag. a 2-a)

Next