Cuvîntul Nou, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 777-790)
1993-01-15 / nr. 782
in. Gînd nemernic, răzbunare nedemnă Binevoitori, umani, cinstiţi şi setoşi de dreptate şi adevăr ca o fîntînă de apă în deşertul irakian, cei de la U.D.M.R., prin ziarul „Háromszék“, ne informează cu promptitudinea care le e caracteristică atunci cînd e vorba de români, că d-l Mircea Mosora a fost informatorul fostei Securităţi. Figura, conform documentelor autentice deţinute de U.D.M.R., la nr. 12 şi avea numele de cod Marin. Nu ştim dacă d-l Mosora a fost informator al Securităţii. Nu ştim dacă şi cît rău a făcut dumnealui semenilor noştri. Nu-i uşor să judeci şi să dai un verdict în această problemă, cu conştiinţa împăcată. De asta a şi aşteptat, probabil, d-l Puskás Attila aproape trei ani de zile: să i se împace conştiinţa cu indicaţiile conducerii superioare a partidului unic... Oricum, nu despre vinovăţia sau nevinovăţia d-lui Mosora e vorba aici şi acum. Ci despre scopul acestei informaţii publicată de ziarul maghiar: 0 cu cîteva zile doar înaintea Congresului U.D.M.R. de la Braşov, de care multe depind, inclusiv liniştea noastră; 0 ca replică la repetatele atacuri ale d-lui Funar, care au culminat cu cererea de scoatere a U.D.M.R. în afara legii, imediat după ce la Cluj şi Tîrgu Mureş inscripţiile in româneşte ale oraşelor respective au fost dublate de scrierea lor în limba maghiară. Un întreg concert de fapte, prea evident legate între ele ca să poată fi numite întâmplătoare, tulbură apele și instigă. E limpede că radicalii U.D. M.R. atacă furibund. După părerea lor cele două etnii Dumitru MANOLACHESCU (Continuare in pag. a 2-a) | NOU SERIE NOUAB Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr. 782 Vineri, 15 ianuarie 1993 4 pagini — 10 lei " • Spălatul rufelor în public Consiliul judeţean Covasna a dorit ieri, 14 ianuarie, să dea dovadă de transparenţă (imitînd Prefectura), organizînd o întrlnare-dezbatere plenară, la care au fost invitaţi şefii filialelor localeale unor partide, delegaţia permanentă a Consiliului judeţean, presa şi... conducerea Prefecturii, aceasta din urmă mai mult pentru a fi trasă de urechi. Că nu s-a prea întîmplat aşa, este altă poveste. După trei ore (ce puteau fi foarte bine reduse la două) de discuţii mai mult sau mai puţin sterile, importantă ni s-a părut caracterizarea finală făcută de d-l prefect Fodor Francisc: „Problemele existente între Consiliul judeţean şi Prefectură nu sunt de natură să afecteze activitatea judeţului, să creeze tensiuni între oamenii săi, ci este vorba de disensiuni între anumite persoane aflate în fruntea celor două instituţii“. Acesta-i adevărul şi el nu poate fi O ALTĂ FORMA A TRANSPARENŢEI: ocolit. In loc să fie discutate, aşa cum a afirmat d-l Cornel Iacob (P.U.N.R.) probleme de real interes, probleme sociale, această „şedinţă“ s-a transformat în prima parte la un rechizitoriu formulat de d-1 Orbán Árpád, preşedintele Consiliului judeţean, la adresa Prefecturii, cu referire directă la d-l prefect Dan Telea, pentru „îndrăzneala“ de a nu fi fost de acord cu anumite decizii ale consiliului. Bineînţeles, acţiunea de stigmatizare a trebuit să aibă şi un pretext. Acesta l-a constituit darea, de seamă asupra activităţii Consiliului judeţean în anul trecut. Conceput în stil caracteristic, acesta a reuşit să plictisească şi să încerce să toarne apă de trandafir în paharele invitaţilor. Cu toate acestea au lipsit aplauzele pentru faptul că anul trecut nu s-au pierdut fondurile de investiţii, că există planuri proprii de urbanism local, aprobări pentru gaz metan, iar la insistenţele consiliului (probabil în unele comune . Gabriel FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) APROPO DE FIRMA PRIMĂRIEI DIN ZAGON Zagon La Hulpe: o dragoste reciproc exprimată La Zagon m-a dus mai ales o scrisoare anonimă care-l acuza pe primar de șovinism. Am vrut să-l cunosc pe primar și să stau de vorbă cu el. L-am găsit destul de greu, dar l-am găsit. Ceea ce nu s-a întîmplat cu „anonimii“ reclamanţi. In lipsă de argumente, acuzaţiile cad. — Domnule Gödrn, vă rog să-mi spuneţi cu ce probleme se confruntă oamenii din comună ? — Avem probleme destule. Uneori am impresia că județul uită de noi. Parcăsuntem la capătul lumii. Zagonul are 7 km lungime. Dumitru MANOLĂCHESCU (Continuare tc pag. a 2 a) „Spectatorii au de ce să ne treacă pragul“ • Interviu cu domnul Radu MACRINICI, directorul Teatrului „Andrei Mureșianu" — Domnule director, ce-aţi zice de un interviu acum, la început de an ? Ar putea fi interesant pentru cititor ? — Cred c-ar fi. E de zis cîte ceva. — Să începem cu anul trecut. Care a fost agoniseala ? — Am avut şapte premiere, am organizat festivalul de teatru la care au participat zece trupe, am făcut un turneu în est, adică atît în Moldova noastră, cît şi în cea împrumutată. La Bălţi, de pildă, unde e un teatru extraordinar — numai Teatrul Naţional din Bucureşti mai arată aşa — am marcat un semnificativ început: primul spectacol prezentat de o trupă din România de la război încoace. — E vorba de războiul al doilea mondial ? — Bineînţeles. Şi aş mai adăuga că cele mai bune legături cu teatrul basarabean le are Teatrul din Sfîntu Gheorghe. — Asta și prin numeroșii actori de-acolo pe care i-ați importat... — Nu, nu neapărat. In afară de teatrele din Bucu- Ioan DRAGÁN (Continuare în pag 2 ea Se cuvine, astăzi, să ne plecăm cu smerenie în faţa memoriei celui care a fost Unicul, Inegalabilul, Poetul. De fiecare 15 ianuarie, de la Nistru pin’ la Tisa tot românul îşi îndeplineşte o sacră datorie înălţînd un gînd spre Luceafărul veşniciei noastre. Pentru că a fost unul, Domnul Eminescu, cel care a înşirat nestematele limbii româneşti într-o salbă de rime ce poartă-n ele atîta trăire îneît orice cuvînt de muritor de rînd roşeşte a neputinţă. Prinţ al slovei, Eminescu s-a încoronat şi împărat al simţirii de român, nepot dac al lui Decenal, fiu bun al lui Mircea, frate cu Avram Iancu, singe din sîngele lui Ştefan, urmaş al tuturor celor care una au dorit ţării lor de dor — la trecutu-i mare, mare viitor. La 15 ianuarie, Eminescu s-a născut pentru a intra în nemurire. N-a văzut lumina zilei în 1850, nu s-a stins din viaţă în 1889. Nu, Eminescu s-a ivit odată cu poezia română, şi va dăinui cît va dăinui şi ea. Adică mereu. Pentru că El este poezia română. | \\\ \\ \ \\ \ | | \ li\ \\\ \ \ \ s Pregătirea congresului U.D. M.R. de la Braşov a început, iată, în mai multe localităţi. A fost mai întîi Clujul. Dintr-un puternic elan revoluţionar unii — nu, n-au fost membri ai U.D. M.R., nici nu ştiu ei ce înseamnă aceste iniţiale — au început să-şi pună semnăturile de adeziune pe documentele programatice ale respectivului partid într-un M.R. s-a delimitat... Iarăşi... Dar, cine mai crede aceste delimitări. Şi, dacă veni vorba, oare cine a semănat furtuna încă din 26 decembrie 1989 ? Cine a forţat mereu nota cu o politică agresivă şi naţionalistă ? Să nu-i dai atunci dreptate domnului Funar, președintele P.U.N.R., cînd, într-un Apel adresat președintelui României, Guvernului, Parlamentului, par- SCHIMBĂRI mod cît se poate de original. Apoi, nedorind să rămînă mai prejos, alţi „neudemerişti“ şi-au zis că nici Tîrgu Mureşul nu poate rămîne de căruţă şi s-au apucat şi ei de „pictat“. Şi-au zis, probabil, că prea multă linişte în ţară strică şi apele trebuie din cînd în cînd învolburate, conform unui plan cu bătaie lungă bine conturat ca obiective şi tactică. Bineînţeles, după prima ispravă, cea de la Cluj, U.D. DELIMITĂRI tidelor politice şi întregului popor român arăta: „De altfel, politica „delimitărilor, retractărilor“ şi „ofertelor politice“ cu care, de fiecare dată, U.D.M.R. încearcă să-şi salveze gesturile şi comportamentele antiromâneşti, a devenit o practică ridicolă a acestei formaţiuni politice etnice“. Este de-a dreptul puerilă atitudinea unora care, după Gabriel FLORESCU (Continuare in pag. a 2-a) Aniversare Eminescu Marcind aniversarea naşterii Poetului Naţional, Liceul „Mihai Viteazul“ din Sfîntu Gheorghe organizează o manifestare culturală în propria sală de festivităţi, astăzi, de la ora 12. Cu acest prilej, profesoara Marianne Iliescu prezintă expunerea „Arte poetice eminesciene“, urmată de un recital de poezie eminesciană susţinut de elevii liceului. Totodată, va fi prezentată o expoziţie de carte cu ediţii diferite din opera lui Mihai Eminescu.