Cuvântul Nou, ianuarie 1994 (Anul 5, nr. 1018-1036)

1994-01-15 / nr. 1027

­ Gdu­dian social-politic al județului Covasna jf Anul V Nr. 1027 Sâmbătă 15 ianuarie 1994 8 pagini — 50 lei Cine pe cine prosteşte? Parlamentul român devine din ce în ce mai mult o oglindă fidelă a societăţii româneşti cu tră­săturile sale cele mai deplorabile. In loc ca fenome­nul să se petreacă tocmai pe dos, recte forul aleşi­lor naţiunii să devină o pildă de comportament ire­proşabil pentru ţară, acesta s-a ,,mulat“ după tarele societăţii. Intr-adevăr, în această instituţie s-au adu­nat parcă toţi nechemaţii care nu fac altceva decât pun paie pe focul deprecierii permanente a imaginii Parlamentului, al scăderii credibilităţii sale. Precum in cea mai proastă comedie bulevardieră şi aici au loc tot felul de comunicări de nu se mai poate bănui cine pe cine prosteşte. Au fost rostite invective şi jigniri de tot felul, s-a ridicat nu o dată zăgazul dis­cursurilor demagogice în cel mai pur stil caragialesc, s-au proferat ameninţări în toate tonurile, au avut loc agresiuni fizice. Mai rămâne să asistăm la due­luri de tip medieval sau cu iz de western, în cursul cărora să se facă auzite Colt-urile pentru ca tacâmul să fie complet. Stupefianta iresponsabilitate parlamentară, ca­racterul ludic al acţiunilor unora sau altora (de „mo­­ţionadă“ — cum a denumit-o Sergiu Andon — să nici nu vorbim) s-au relevat poate cel mai pregnant în această lună de relacire a legislativului, când o parte a arenei a tras cu dinţii pentru o sesiune ex­traordinară, iar cealaltă a investit tot atâta energie împotriva ei, demonstrând fiecare cât de puţin ii pasă de ce se întâmplă în ţară, dar în aceeaşi mă­sură, cât de atenţi sunt combatanţii pentru a stop orice ieşire din tipare a rivalilor. S-au răsfoit 7 de file în Constituţie şi regulamentele camerelor pentru a găsi chichiţe menite să anuleze sesiunea extraordinară, pentru ca odată aflate şi scopul a­­tins să se procedeze aidoma adversarului! Culmea iresponsabilităţii ce frizează absurdul susţinut cu încăpăţânare de alienat a constituit-o ce­rerea de sesiune extraordinară în Senat şi parată de preşedintele acestuia printr-o replică ce lasă perplexă orice minte normală: nu ar exista „materie primă“ de inclus pe ordinea de zi, proiectele legislative, atâtea câte sunt, aflându-se pe mesele comisiilor de specia­litate. Comisii ai căror membrii se află, bineînțeles, în vacanță parlamen­tară! De parcă n-ar fi vorba despre aceleaşi persoane care ar trebui să ia loc în sala Omnia! La rândul lor, aceiaşi parlamentari re­clamă nu o dată faptul că n-au primit proiectele de legi, ori sunt incomplete sau cine ştie ce alte chiţi­­buşării se mai scornesc. S-a ajuns până acolo cu duplici­tatea încât fiecare arată cu degetul spre celălalt şi cu limba scoasă în vederea realizării acordului cu FMI, acum memorandumul semnat de Guvern cu acesta este carambolat în toate părţile mai ceva ca pi o masă de biliard. La rândul lor, alte acte nor­mative­­nici nu le mai amintim, ele fiind prea bine ştiute) zac în nemişcare, aşteptând p­oate o sesiune ordinară a camerelor pentru a fi amânate în mod... legal. Cred oare parlamentarii români că mai pot prosti multă vreme pe cineva în ţara asta? Gabriel FLORESCLi Aniversarea zilei de naşte­re a marelui Eminescu a pri­lejuit la nivelul unor şcoli din judeţ, o suită de momen­te dedicate acestui eveni­ment. • La Şcoala generală din Intorsura Buzăului, în cadrul orelor de dirigenţie şi al o­­relor de limba română au fost evocate file din viaţa şi opera Luceafărului. A avut loc, de asemenea, un con­­curs de poezie eminesciană, susţinut de elevii şcolii. ,# La Şcoala generală din Barcani, la nivelul ciclurilor de învăţământ, au fost pre­zentate expuneri şi a fost sus­ţinut un program de lirică eminesciană. # La Liceul ,,Mihai Vitea­zul“ din municipiul Sfântu Gheorghe, aniversarea Emi­­nescu a avut loc în cadrul orelor de limba română, la nivelul fiecărei clase de studiu IA. MORARI IN ZIARUL DE AZI: • Intelectualii covăs­­neni și Basarabia • Curier sentimental La naşterea Domnului Eminescu Stafia lui Ceauşescu bântuie, încă Interviu cu dl. AUREL VLADAREANU, şef birou baze de date şi dispecerat la Agenţia de protecţie a mediului Sfântu Gheorghe — — în materie de poluare care e mediul cel mai afec­tat? — Cel acvatic şi în parti­cular Râul Negru. Stăm cu ochii pe el să vedem în pri­mul rând evoluţia stării a­­cestui râu. — P­ână la evoluţie mai a­vem. Deocamdată care e starea la zi? — Este o apă de categoria a doua în general, cu parti­cularităţi de degradare. — Asta ce înseamnă: că nu mai trăieşte nie­ broas­ca? — Poate broasca pe mal mai trăieşte, dar dispar u­­nele specii valoroase de peşti, cum sunt somnul, cleanul şi mreana, specifice apelor colinare. Sunt porţi­uni în care apa nu este bu­nă nici pentru adăpatul a­nimalelor. — Deci Râul Negru îşi justifică numele... — Cam aşa şi asta pentru că, primind cantităţi impor­tante de poluanţi, nu mai este capabil să-şi autoepu­­reze apele. —* * * 16 Se spune că o apă murdară care trece peste trei pietre se curăţă. De ce nu e valabilă vorba asta şi pentru Râul Negru? — Pentru că încărcarea cu poluanţi este prea mare ca în mod natural râul să-şi poată curăţa apele. — Cine sunt vinovaţii? De sus în jos, pe cursul apei! — Primul punct este sta­ţia de epurare Breţcu de un­de apele tratate ies neepu­rate, cu un grad scăzut de curăţenie, de 28 la sută. Urmează oraşul Târgu Secu­iesc cu platforma industrială care încarcă suplimentar ce­le două staţii de epurare: cea nouă, care merge ceva mai bine, are un grad de loan DRAGAN (Continuare în pag. a 6-a) Ţiganii vor doar bani, nu şi să înveţe Noua lege privind alocaţia de stat pentru copii a com­plicat, evident, lucrurile cu deosebire în ce-i priveşte pe ţigani, care vin la şcoală, după ani de zile de absenţă, rupţi total de un elementar alfabet, doar pentru a putea primii banii „dăruiţi" de stat. Dar iată ce am consta­tat după o apropiere de rea­litatea din trei şcoli genera­le: cele din Arad­, Hăghig şi iarăşi. • La Şcoala generală din Arad­ d-na directoare DULO Terezia ne spune că pe raza comunei au fost 110 copii ex­matriculati sau care au a­bandonat şcoala. Toţi sânt ţigani, în vârstă de până la 16 ani. „Încercăm acum, la ideea şi cu sprijinul inspec­toratului şcolar, să organi-ÎN PROBLEMA ALOCAŢIEI DE STAT PENRU COPII­zăm cursuri fără frecvenţă pentru ţigani. După apariţia noii legi privind alocaţia de stat pentru copii au început să mai vină la şcoală. După trimestrul I am avut „doar“ 16 exmatriculaţi pentru ab­senţe. E greu, foarte greu pentru noi, nu prea ştim cum şi ce să facem să-i a­­ducem la şcoală, cum să in­terpretăm legea, care este ambiguă, dar sperăm să ne descurcăm". „ La şcoala generală din Hăghig stau de vorbă cu dl. director Adrian GROZEA şi d-na directoare-adjunctă BICSI Maria: „Dacă n-ar fi vorba de banii de alocaţie. Dumitru MANOLACHESCU (Continuare In pag. a 2-o) La steaua J La steaua care-a răsărit . E-o cale-atăt de lungă,­­ Că mii de ani î-au trebuit­­ Luminii să ne­ ajungă. Foate de mult s-au stins în drum în depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit­­ încet pe cer se suie : ^ Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem şi nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte­ adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. (Continuare in pag. a 2-a) Agroturismul , deocamdată, o poveste frumoasă Se orbeşte mult în Ulti­mii ani desp­e necesitatea dezvoltării agro­ai­smu­lui ca una dintre reluţiile de re­lansare a turismului româ­nesc. Sunt org­aizate sim­­pozioane, conferinţe cu par­ticipare internaţională, una desfăşurându-se în toamnă, prin septembrie, chiar în judeţul Covasna, la Arcuş. Toate bune şi frumoase, nu­mai că rezultatele concrete nu prea se văd. Doamna Emilia Poznea, in­giner agronom, expert în a­­groturism, care lucrează în cadrul compartimentului de dezvoltare a zonei de mun­te al Direcţiei judeţene pen­tru agricultură şi alimenta­ţie, îmi spunea zilele trecu­te că la noi agroturismul nu a depăşit încă faza incipien­tă, cea a minimei organizări. „ Am identificat până a­­cum peste 60 de gospodării care îndeplinesc criteriile cerute pentru a fi atestate în vederea practicării agro­­turismului. Pentru 33 dintre ele, situate în mai multe lo­calităţi — Covasna, Intorsu­ra Buzăului, Sita Buzăului, Zagon, Malnaş-băi —­ am şi emis certificatele de atesta­re. A trebuit însă să ne o­­prim pentru că, pur şi sim­plu, nu avem posibilităţi de a aduce turişti. — Vreţi să spuneţi că nu există cerere pentru acest gen de turism? — Nu, nu despre asta e vorba ci despre faptul că la nivel de ţară nu există încă un sistem, o reţea prin care să ne putem face cu­noscută oferta noastră. Ceva s-a încercat, în sensul că Aurel GOLOTU

Next