Cuvântul Nou, ianuarie 1994 (Anul 5, nr. 1018-1036)
1994-01-15 / nr. 1027
Gdudian social-politic al județului Covasna jf Anul V Nr. 1027 Sâmbătă 15 ianuarie 1994 8 pagini — 50 lei Cine pe cine prosteşte? Parlamentul român devine din ce în ce mai mult o oglindă fidelă a societăţii româneşti cu trăsăturile sale cele mai deplorabile. In loc ca fenomenul să se petreacă tocmai pe dos, recte forul aleşilor naţiunii să devină o pildă de comportament ireproşabil pentru ţară, acesta s-a ,,mulat“ după tarele societăţii. Intr-adevăr, în această instituţie s-au adunat parcă toţi nechemaţii care nu fac altceva decât pun paie pe focul deprecierii permanente a imaginii Parlamentului, al scăderii credibilităţii sale. Precum in cea mai proastă comedie bulevardieră şi aici au loc tot felul de comunicări de nu se mai poate bănui cine pe cine prosteşte. Au fost rostite invective şi jigniri de tot felul, s-a ridicat nu o dată zăgazul discursurilor demagogice în cel mai pur stil caragialesc, s-au proferat ameninţări în toate tonurile, au avut loc agresiuni fizice. Mai rămâne să asistăm la dueluri de tip medieval sau cu iz de western, în cursul cărora să se facă auzite Colt-urile pentru ca tacâmul să fie complet. Stupefianta iresponsabilitate parlamentară, caracterul ludic al acţiunilor unora sau altora (de „moţionadă“ — cum a denumit-o Sergiu Andon — să nici nu vorbim) s-au relevat poate cel mai pregnant în această lună de relacire a legislativului, când o parte a arenei a tras cu dinţii pentru o sesiune extraordinară, iar cealaltă a investit tot atâta energie împotriva ei, demonstrând fiecare cât de puţin ii pasă de ce se întâmplă în ţară, dar în aceeaşi măsură, cât de atenţi sunt combatanţii pentru a stop orice ieşire din tipare a rivalilor. S-au răsfoit 7 de file în Constituţie şi regulamentele camerelor pentru a găsi chichiţe menite să anuleze sesiunea extraordinară, pentru ca odată aflate şi scopul atins să se procedeze aidoma adversarului! Culmea iresponsabilităţii ce frizează absurdul susţinut cu încăpăţânare de alienat a constituit-o cererea de sesiune extraordinară în Senat şi parată de preşedintele acestuia printr-o replică ce lasă perplexă orice minte normală: nu ar exista „materie primă“ de inclus pe ordinea de zi, proiectele legislative, atâtea câte sunt, aflându-se pe mesele comisiilor de specialitate. Comisii ai căror membrii se află, bineînțeles, în vacanță parlamentară! De parcă n-ar fi vorba despre aceleaşi persoane care ar trebui să ia loc în sala Omnia! La rândul lor, aceiaşi parlamentari reclamă nu o dată faptul că n-au primit proiectele de legi, ori sunt incomplete sau cine ştie ce alte chiţibuşării se mai scornesc. S-a ajuns până acolo cu duplicitatea încât fiecare arată cu degetul spre celălalt şi cu limba scoasă în vederea realizării acordului cu FMI, acum memorandumul semnat de Guvern cu acesta este carambolat în toate părţile mai ceva ca pi o masă de biliard. La rândul lor, alte acte normativenici nu le mai amintim, ele fiind prea bine ştiute) zac în nemişcare, aşteptând poate o sesiune ordinară a camerelor pentru a fi amânate în mod... legal. Cred oare parlamentarii români că mai pot prosti multă vreme pe cineva în ţara asta? Gabriel FLORESCLi Aniversarea zilei de naştere a marelui Eminescu a prilejuit la nivelul unor şcoli din judeţ, o suită de momente dedicate acestui eveniment. • La Şcoala generală din Intorsura Buzăului, în cadrul orelor de dirigenţie şi al orelor de limba română au fost evocate file din viaţa şi opera Luceafărului. A avut loc, de asemenea, un concurs de poezie eminesciană, susţinut de elevii şcolii. ,# La Şcoala generală din Barcani, la nivelul ciclurilor de învăţământ, au fost prezentate expuneri şi a fost susţinut un program de lirică eminesciană. # La Liceul ,,Mihai Viteazul“ din municipiul Sfântu Gheorghe, aniversarea Eminescu a avut loc în cadrul orelor de limba română, la nivelul fiecărei clase de studiu IA. MORARI IN ZIARUL DE AZI: • Intelectualii covăsneni și Basarabia • Curier sentimental La naşterea Domnului Eminescu Stafia lui Ceauşescu bântuie, încă Interviu cu dl. AUREL VLADAREANU, şef birou baze de date şi dispecerat la Agenţia de protecţie a mediului Sfântu Gheorghe — — în materie de poluare care e mediul cel mai afectat? — Cel acvatic şi în particular Râul Negru. Stăm cu ochii pe el să vedem în primul rând evoluţia stării acestui râu. — Până la evoluţie mai avem. Deocamdată care e starea la zi? — Este o apă de categoria a doua în general, cu particularităţi de degradare. — Asta ce înseamnă: că nu mai trăieşte nie broasca? — Poate broasca pe mal mai trăieşte, dar dispar unele specii valoroase de peşti, cum sunt somnul, cleanul şi mreana, specifice apelor colinare. Sunt porţiuni în care apa nu este bună nici pentru adăpatul animalelor. — Deci Râul Negru îşi justifică numele... — Cam aşa şi asta pentru că, primind cantităţi importante de poluanţi, nu mai este capabil să-şi autoepureze apele. —* * * 16 Se spune că o apă murdară care trece peste trei pietre se curăţă. De ce nu e valabilă vorba asta şi pentru Râul Negru? — Pentru că încărcarea cu poluanţi este prea mare ca în mod natural râul să-şi poată curăţa apele. — Cine sunt vinovaţii? De sus în jos, pe cursul apei! — Primul punct este staţia de epurare Breţcu de unde apele tratate ies neepurate, cu un grad scăzut de curăţenie, de 28 la sută. Urmează oraşul Târgu Secuiesc cu platforma industrială care încarcă suplimentar cele două staţii de epurare: cea nouă, care merge ceva mai bine, are un grad de loan DRAGAN (Continuare în pag. a 6-a) Ţiganii vor doar bani, nu şi să înveţe Noua lege privind alocaţia de stat pentru copii a complicat, evident, lucrurile cu deosebire în ce-i priveşte pe ţigani, care vin la şcoală, după ani de zile de absenţă, rupţi total de un elementar alfabet, doar pentru a putea primii banii „dăruiţi" de stat. Dar iată ce am constatat după o apropiere de realitatea din trei şcoli generale: cele din Arad, Hăghig şi iarăşi. • La Şcoala generală din Arad d-na directoare DULO Terezia ne spune că pe raza comunei au fost 110 copii exmatriculati sau care au abandonat şcoala. Toţi sânt ţigani, în vârstă de până la 16 ani. „Încercăm acum, la ideea şi cu sprijinul inspectoratului şcolar, să organi-ÎN PROBLEMA ALOCAŢIEI DE STAT PENRU COPIIzăm cursuri fără frecvenţă pentru ţigani. După apariţia noii legi privind alocaţia de stat pentru copii au început să mai vină la şcoală. După trimestrul I am avut „doar“ 16 exmatriculaţi pentru absenţe. E greu, foarte greu pentru noi, nu prea ştim cum şi ce să facem să-i aducem la şcoală, cum să interpretăm legea, care este ambiguă, dar sperăm să ne descurcăm". „ La şcoala generală din Hăghig stau de vorbă cu dl. director Adrian GROZEA şi d-na directoare-adjunctă BICSI Maria: „Dacă n-ar fi vorba de banii de alocaţie. Dumitru MANOLACHESCU (Continuare In pag. a 2-o) La steaua J La steaua care-a răsărit . E-o cale-atăt de lungă, Că mii de ani î-au trebuit Luminii să ne ajungă. Foate de mult s-au stins în drum în depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit încet pe cer se suie : ^ Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem şi nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. (Continuare in pag. a 2-a) Agroturismul , deocamdată, o poveste frumoasă Se orbeşte mult în Ultimii ani despe necesitatea dezvoltării agroaismului ca una dintre reluţiile de relansare a turismului românesc. Sunt orgaizate simpozioane, conferinţe cu participare internaţională, una desfăşurându-se în toamnă, prin septembrie, chiar în judeţul Covasna, la Arcuş. Toate bune şi frumoase, numai că rezultatele concrete nu prea se văd. Doamna Emilia Poznea, inginer agronom, expert în agroturism, care lucrează în cadrul compartimentului de dezvoltare a zonei de munte al Direcţiei judeţene pentru agricultură şi alimentaţie, îmi spunea zilele trecute că la noi agroturismul nu a depăşit încă faza incipientă, cea a minimei organizări. „ Am identificat până acum peste 60 de gospodării care îndeplinesc criteriile cerute pentru a fi atestate în vederea practicării agroturismului. Pentru 33 dintre ele, situate în mai multe localităţi — Covasna, Intorsura Buzăului, Sita Buzăului, Zagon, Malnaş-băi — am şi emis certificatele de atestare. A trebuit însă să ne oprim pentru că, pur şi simplu, nu avem posibilităţi de a aduce turişti. — Vreţi să spuneţi că nu există cerere pentru acest gen de turism? — Nu, nu despre asta e vorba ci despre faptul că la nivel de ţară nu există încă un sistem, o reţea prin care să ne putem face cunoscută oferta noastră. Ceva s-a încercat, în sensul că Aurel GOLOTU