Cuvântul Nou, ianuarie 2009 (Anul 20, nr. 5313-5332)

2009-01-15 / nr. 5321

HO GO ® O Pu 15 'Sh -O03 a Concursuri măsluite Subiectul a fost întors pe toate feţele, dar ne aflăm tot acolo de unde am plecat. De când s-a „inventat” metoda ocupării posturilor de conducere în urma unor concursuri, discuţiile s-au purtat în ce priveşte corectitudinea acestor examene. Este aproape în firea românului ca atunci când trebuie să avanseze în profesie, dar nu numai, să caute portiţele prin care să-şi asigure din capul locului un avantaj în detrimentul altor concurenţi. Că o face prin pile sau şpagă, interesează mai puţin, rezultatul este însă acelaşi. Dacă este vorba de o obscură instituţie, unde concursurile se organizează pentru că aşa prevăd normativele, sau de ditamai prefectură, scenariul este acelaşi, dar şi puţin diferit... în cazul ocupării un post de şef de birou nu se întâmplă cine ştie ce catastrofă dacă „reuşeşte” x sau y, poate doar în planul cinstei, dar atunci când este în joc conducerea unei instituţii descentralizate situaţia este alta pentru că de persoana „câştigătoare” depind altele din subordine. Cel mai condamnabil este însă faptul că politicul şi-a vârât coada şi în aceste aşazise condusuri. Am auzit cum se desfăşurau ele în Capitală, când unii „concurenţi” intrau în sălile de la etajul întâi, iar alţii la mansardă deoarece se ştia prea bine că primii trebuie să câştige, iar ceilalţi au fost chemaţi doar ca umplutură. Primii erau protejaţii unui partid aflat la guvernare, ceilalţi se prezentau doar cu... ştiinţa. Acum, mulţi dintre cei ce au făcut parte din prima categorie simt cum le cresc nişte legume în anumite părţi ale corpului pentru că sunt în pericol de a-şi pierde postul pe baza aceloraşi criterii care i-au propulsat. Modul cum au fost măsluite concursurile este cunoscut de toată lumea, dar tot nu vrem să revenim la normal. Unul care ţine să-şi apere protejaţii, Marko Bela, s-a trezit acum şi vrea corectitudine. „Problema concursurilor trebuie regândită, spune liderul udemerist. Ori facem concursuri pe bune, corecte şi cinstite, ori renunţăm la idee.” Este o concluzie firească, dar ea trebuia enunţată cu patru ani în urmă, atunci când şi colegii săi de partid au beneficiat de avantajele unor astfel de concursuri. ►L PAGINA 2 Planul de şcolarizare pentru clasa I a primit undă verde ► pagina 3 PATRONATUL PRESEI DIN ROMANIA Minim:-8 °C Maxim: 3°C Eminescu, suma lirică a vocilor noastre Lira lui Eminescu a străbătut, a trezit şi a încântat cu „asupra de măsură” pe toţi cei ce au văzut în EL lumina, îi citim cu evlavie versurile şi ne legănăm în cântecele, durerea, legendele şi minunea fără de seamăn, amplă şi inconfundabilă, a lacrimii:,Când însuşi glasul gândurilor tace, Mă-ngână cântul unei dulci evlavii”. Pentru românii de pretutindeni şi pentru românitatea lor specifică, Eminescu rămâne gânditorul şi scriitorul cel mai profund şi expresiv, prin unitatea organică a operei, a artei şi a lumii de gânduri, cu care se identifică fiecare cititor, fiecare generaţie: „îngânat de glas de ape Prof.dr.Luminiţa Cornea Cănt-un corn cu-nduioşare Tot mai tare şi mai tare, Mai aproape, mai aproape; Iar izvorul, prins de vrajă, Răsărea, sunând din valuri Sus în codri de pe dealuri Luna blândă ţine strajă. ” ianuarie - ziua lui Eminescu Cotidian independent Joi 15 ianuarie 2009 • Anul XX Nr. 5321 • 8 pagini • 40 bani Marţi, 13 ianuarie a.c., la orele 18.24, echipajul de descarcerare al Detaşamentului de Pompieri Sf. Gheorghe a fost solicitat să intervină în satul Bita, comuna Reci, pentru scoaterea unei persoane căzută la aproximativ 4,6 m în fântâna casei, ne-a relatat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Covasna, lt.ing. Raluca Dumuţ. Horia C. DELIU FotodSU COVASNA Ghinion curat: a fost 13 şi zi de marţi Bărbat mort găsit în fântâna Tragedia s-a petrecut în satul Bita Abaterile silvice continuă „într-o veselie” La trântă cu pădurea Mai ales în perioadele friguroase ale anului - cum a fost şi acest început geros de ianuarie, cu temperaturi ce frecvent au coborât sub minus 20 de grade - unii săteni să se dea iama prin păduri cu securile şi drujbele pentru a tăia copaci. Majoritatea materialului lemnos este folosit ca lemn de foc de către populaţia săracă (mai ales de etnie rromă), alţii doboară mândreţea de pomi pentru a-i folosi în construcţii, a face comerţ cu lemn sau în alte scopuri. Câteva sunt perimetrele în care se înregistrează frecvent asemenea infracţiuni, dar aria tăierilor ilegale se poate extinde în mod aleatoriu. Horia C. DELIU *■ PAG INA 2_____________________