Cuvântul Nou, iulie 2009 (Anul 20, nr. 5435-5457)

2009-07-24 / nr. 5452

Vineri, 24 iulie -2009 - au­CXXXI. 5452­ 8 pagini - 40 ian BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „BOD PÉTER” SFĂNTU GHEORGHE Tel. 351 609.315 577 SEPSISZENTGYÖRGY BOD PÉTER MEG­IEI KÖNYVTÁR Lucizii şi nebunii Există şi în UDMR două curente de politicieni: unii care dau cu bâta-n baltă ori de câte ori se iveşte ocazia de a-şi demonstra duritatea, alţii care privesc cu mai mult calm modul în care pot servi interesele comunităţii maghiare. Au existat mereu două tabere distincte şi ca urmare a provenienţei lor teritoriale: cei din marile aglomerări urbane care au cunoscut mult mai bine firele ce-i leagă de comunitatea românească (Braşov, Cluj, Oradea sau Timişoara) şi ceilalţi, trăitori în zona compactă a secuimii, care au avut parte de un alt fel de educaţie. Cum altfel ar putea fi caracterizaţi politicienii din estul Transilvaniei care vorbesc şi astăzi numai de autonomie etnică şi debarasarea de elementul românesc? La o recentă adunare a şefilor „autoguvernării locale” cel care a dat glas, din nou, unor astfel de idei a fost primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad care, potrivit unei relatări de presă apărute în „Háromszék” vorbea despre faptul că „Sfântu Gheorghe e cel mai periclitat oraş din secuime, care trebuie să se confrunte cu o colonizare mascată, cu expansiunea Bisericii Ortodoxe, înmulţirea unităţilor militare. în prezent este o afacere bună să fii român în Ţinutul Secuiesc, deoarece cei ce nu ar fi apţi în Braşov nici pentru un post de portar, la noi ajung în funcţii de director adjunct. Tocmai de aceea este necesară unitatea (a conducătorilor secui -n.n.) - indicatorii economici demonstrează faptul că Ţinutul Secuiesc este în stare să se întreţină, deci este incorectă afirmaţia acelor conducători secui care aduc ca argument împotriva autonomiei, sărăcia. ” La rândul său, preşedintele Consiliului judeţean Covasna, Tamas Sandor, face distincţie între coetnicii săi: „Sunt două tipuri de maghiari: cei care luptă împotriva asupririi româneşti şi cei care luptă împotriva maghiarilor. ” Probabil că din a doua categorie face parte, potrivit accepţiunii celor doi, Eckstein Kovács Peter, unul din liderii uniunii, actualmente consilier al preşedintelui Băsescu, atunci când declară: „Dacă tu vrei să faci ceva pentru un teritoriu - vorbim de Covasna — şi ai 70 de unguri, 25 de români şi 5 rromi, nu poţi cu 70% să impui celorlalţi să sprijine această idee. Numai dacă discuţi, faci un deal cu ei, te înţelegi în toate privinţele: „Bă, frate, hai române, hai frate, să ne mai dezlipim de miticii ăştia de Bucureşti şi să punem împreună de o regiune mai bună, unde să trăim bine"... Ca să faci autonomie etnică, nu există. Asta forget it. Sunt câţiva nebuni acolo, prin secuime: „Noi vrem autonomie pe bază etnică. " Nu merge. ” Nu sună cu totul altfel o astfel de abordare a problemei, mult mai apropiată de realităţi? Pentru că problema cea mai ardentă este aceea a înţelegerii între cele două etnii, a ajungerii la un punct în care ambele părţi să vizeze acelaşi scop: bunăstarea cetăţenilor. Ori prin declaraţii de genul celor emise şi de fostul primar de Sfântu Gheorghe privind îndepărtarea investitorilor români sau jigniri de genul „românii sunt buni doar de portari la Braşov” şi multe altele pe care nu le mai reluăm acum, nu se va ajunge la un numitor comun. Gabriel FLORESCU m3 întâmplare ce aminteste de roman celebru a lui Marin ! Doi tineri vib­ilenti l-au t­o­es­ omomesean iară...voibi dilti din fatăI pagina 2 învățăm pe autodisciplina? pagina 8 iX AIn comuna Zagon, şi nu numai Daca ti­­ peisaje frumoase nu ducem lipsă în judeţul Covasna, asta o ştim mai ales de la turiştii care cutează să ne viziteze zona, se pare că nu este de ajuns pentru că de cele mai multe ori imaginea mirifică creată de natură este spulberată de calitatea proastă a infrastructurii rutiere care face ca aerul curat şi mai ales staţiunile balneare, să nu reprezinte motive suficiente de atragere a investitorilor şi a turiştilor. Roxana Gabor Proiectul „ Drumul apelor minerale” devine o enigmă “Drumul apelor minerale”, un proiect aflat în pregătire de ani de zile, ce vizează reabilitarea din punct de vedere economic, social şi cultural a zonelor bogate în resurse minerale din judeţele Covasna şi Harghita, bate pasul pe foc. Staţiune pe vremuri celebră, Vâlcele, care atrăgea membri ai caselor regale străine şi nu mimai, dar şi turişti din toată ţară, a decăzut, fiind lăsată în paragină. Daniela GĂLEANU contimu­ire in pagina 2 uh^OEFcu de înde pi hi it 7* ■ •

Next