Cuvântul Poporului, 1930 (Anul 12, nr. 1-52)
1930-01-01 / nr. 1
Au. XI. Miercuri 1 laiui&ne 10.0 A « O H aM thTU», * *•« a a - ■ - - 560 Lei » osurtâisu — sO » * tie* inQ3 - - •••• ~ - — - 50 , * meric* pe as — ,• «JO » REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA SIBIL Str. Vinteuului 1, (Îs Lsorârla Săteanului PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3— A N UNT U H i Şl I N S E R A T I U N 1 »e prinţese la biroul administraţiei noastre Rândul "Mm Le) 25:) — în text Lei 3‘56 Isit fleao. Sfârşitul unui an ne îndeamnă te recapitulări, el închee o nouă pagină din viaţa noastră şi e firesc să cercetim sensul ei. (Să scurtăm trecutul, să desprindem ceea ce el a avut n sau râu şi să tragem învăţăturâ din evenimentele ce erau urnat. Anul 1920 a fost bogat în experienţe, mai ales pe tărâm politic, începein fal se anunţa ca inaugurarea tremurilor noui, în care toate ndreptăţile se vor îndrepta, mecazive vor dispare şi va fi pentru tip mare sărbătoare, căci tote virtuţile româneşti, adormit de guvernări nepricepute, se yeredeştepta ca paserea Phoenix. //# cenuşă şi vor duce departe sva neamului nostru. Aşa se vesa la î nceputul acestui an. Ctitorii erau cei cari astăzi încâng cârmuesc; unii erau convl.j că aşa va fi, alţii nu erau d#t simpli ranglicari porniţi să Q^gească lumea. Iar poporr/, a,$i copil etern, a crezut. Dar ce străjuire de scurtă durată a fost hărzită pmenilor de glorie nout' A fost deajuns Lan penruca lumea să vadă către mesdiine sunt sufletele şi e de sabă puterea noilor cav*rt\ p^. mentarismul lor, ahfat ca regenerator al vieţii astre publice, s'a viciat, din braz/ de năstruşnica idee a disiilor în alb. Dragostea de muncitori, prin masacrul dela Lnjrajul libertăţilor cet^ti a fost, de sigur, pe deplinalizat de organizarea cetelor cari ţin, la fiecare adun Q al poziţiei, să ciomâgeascâu sâ omoare pe cei ce creau^ decât ei. Priceperea în auiul finanţelor s'a arăta,in majorarea cu atâta lasa impozitelor şi prin execu forţată a celor cari nu pot, sleind astfel de vlagă pe ducători. Au împărţit Ţara regiuni menite a reînvia veri hotare, care ne despărţeau, pensionat pe nedrept, pentru nai angaja în locurile râmase libere partizani nepricepuţi. Aşa se închee anul celor mai triste experienţe politice româneşti. Sperăm însă că noul an lichida definitiv această legendă. Poporul va rămâne cu o desiluzie, dar şi ca o folositoare înnăătură pentru viitor. Chemaţi în faţa lui Dumnezeu, să şi dea socoteală de păcatul făcut, primii oameni, Adam şi Eta, s‘au ruşinat foarte. N‘au avut însă tăria sufletească să şi recunoască păcatul îsvorât din trufie, să se căiască şi să-şî ceară iertare dela ziditorul lor, ci amândoi au căutat să arunce vina pe altul. Adam acuza pe Eva, că i a dat să mănânce din măr, Eva acuza pe şarpe, că a ispitit o. Şi dacă şarpele avea graiu, de bună seamă grăia şi el vr’un... ţap ispăşitor. Oamenii regimului de astăzi suferă de aceeaş slăbiciune, de acelaş păcat, al trufiei prosteşti. Oridecâteori li se arată mizerie generală în care au cufundat ţara pe care*o conduc de un an şi mai bine, oridecâteori li se dă pe faţă incalculabilele prostii ce le săvârşesc zilnic, cu carul, ori decâteori sunt avertizate, că duc ţara la râpă, ei răspund cu acelaş refren banei, care le sudează iresponsabilitatea şi trufia simplistă . Recunoaştem că viaţa e grea şi că trebuie merg prost, dar de vină nu suntem noi, ci guvernele liberale şi averescane, dela care am moştenit toate relele. Ele sunt de vină că cerealele s‘au ieftinit şi stamba s‘a scumpit, ele sunt de vină că muncitorii au fost măcelăriţi la Lupeni; ele sunt de vină, că cetăenii nu se mai pot aduna fără să fie schilodiţi de voinicii dlui, Niţescu, ele sunt de vină, că prin legea administrativă ţara a fost împărţită în paşalâcuri; ele sunt de vină, că funcţionarilor unguri cari n'au depus jurământul li se dau pensii de sute de milioane, câtă vreme văduvele şi orfanii de răsboiu sunt lăsaţi să cerşească; ele sunt de vină că elevii cad la bacalaureat, iar profesorii cu loturi de mizerie sunt siliţi sâ ameninţe cu grevă; ele sunt de vină că nu s-au dat „reparaţii” la Geneva ; ele sunt de vină că se ciocnesc trenurile, că a izbucnit răsboiul ruso chinez, că a murit Ciemencifot, că Turcii nu poartă fes, că petele solare mai vor să dispare, că luna mei râde şi... cetăţeanul roşi nu mai poate plăti birurile care marele vistiernic Man se sporeşte la fiecare zi — Pentru toate aceste rele stru cele ce mai sunt şi vor icni pe capul nostru — virtual guvernele trecute, devine guvernul actuel e evocare. Aşa spun ei, dar ninte nu-i mai crede. Nu mai crede, pentru că lumea are şi niţică memorie şi face comparaţie între ce a fost şi între ce este. Şi mai ales între promisiuni şi între înfăptuiri. Urtan şi mai bine de guvernare era de ajuns ca peurma ei să se vadă măcar un modest început de înfăptuiri folositoare. In locul lui vedem însă jaful şi ruina, în care a ajunsera pe urma nepriceperii şi a inconştienţei celor de zece ani au înebunit lumea cu cele mai fantastice făgăduieli. Ţara însă nu se va prăpădi. Pentră ea va fi mântuită —şi încă foarte curând — de acela care a mai mântuit-o de la marginea prăpestiei. Lumea înţeleaptă şi iubitoare de ţară îşi pune nădejdea In ei — cel cere va risipi ceata netrebnicilor. ■ *■ Dinu. Pajură. Păcălii si*® si uni lin Bugetul tării pe anul 1930. Spicuiri din ziare. Bugetul pe 1930 este un buget ale cărui venituri au fost mult umflate, iar cheltuelile, în loc să fie reduse, au fost sporite simţitor. Dovadă: La taxele de export s’au prevăzut, pe exerciţiul 1930 venituri de 1.200 milioane. In bugetul exerciţiului în curs taxele de export erau trecute cu 850 milioane, iar în comptul celor zece luni ale exerciţiului, adică de la 1 ianuarie la 31 Octomvrie 1929 nu sau încasat de cât 543 milioane 591.000 lei. Totuşi, deşi prevederile pentru exerciţiul 1929 n’au fost şi nu vor fi acoperite, d. Madgearu a înscris pe 1930 taxele de export ca trebuind să producă 1 miliard 200 milioane. Taxele pe spectacole teatre cinematografe, ca să luăm un alt exemplu, au produs, în cursul primelor zece luni ale anului 1929, suma de 93 milioane, deşi prevederile bugetare erau de 100 milioane. Pentru exerciţiul 1930 d. Madgearu a prevăzut 150 milioane din taxele pe spectacole. Deci s’au umflat veniturile în mod exagerat şi fără justificare numai pentru a se putea echilibra bugetul. Iar cheltuelile s’au sporit în condiţiuni cari nu pot fi trecute cu vederea. Astfel bugetul Preşedinţiei Consiliului de miniştri, care era, pentru exerciţiul în ars, de 2.791.080 iei, a fost ridicat pentru 1930, la fabuloasa sumă de 10560,8 lei. Iar ca detaliu, din acest buget, se cuvine să amintim. La cheltueiie ordinare, care secifrează la peste 5 milioane, se adaugă diverse alte cheltueli-de materiale cheltueli extraordinare, misiuni, diurne, serviciu de presă și de informațiuni politice, etc., etc. care trec de loc, — una sută, 5 milioane puse la dispoziţia preşedintelui Consiliului de miniştri. Bugetul ministrului de externe a fost întocmit şi el pe aceeaşi bază de risipă. De unde pentru 1929, cheltuelile acestui departament nu depăşeau loc milioane, 92.165.ooo lei în cifră exactă, — pe 1930 s'a prevăzut 345 milioane 464.000 lei, adică cu an plus de 253 300.000 lei. Trăim în plin regim de risipă. In schimb reducerile bugetare au atins o serie de funcţionari destoinici şi experimentaţi şi însăşi organizarea jandarmeriei. Guvernul partidului naţionalţărănesc a redus, pe cale bugetară, numărul jandarmilor prevăzuţi în efectivul stabilit prin legea de organizare, şi au lăsat, astfel, ordinea în comunele rurale la discreţia cetelor de voinici. Avem un buget de ruină financiara şi desorganizare socialii. Areasta este caracteristica bugetului prezentat de guvernul prezidat de dl Iulia Maniu, şeful partidului naţional-ţărănesc. II. Ale noastre Preţuri sepcial reduse 15 în limgeisria bărbătească. Profitaţi de ocazie „ " şi vâ prevedeţi cu lingerie bărbătească. Vizeţi noile preţuri în vitrinele noastre. Vizitaţi şi depozitul nostru făra a fi obligaţi de-a cumpăra. KSULNER & DEUTSCH Sibiu, Pisţa Kegel® Ferdinand Ko. 14»