Cuvântul Poporului, 1930 (Anul 12, nr. 1-52)

1930-01-01 / nr. 1

Nr. J. AstralDuminică 15 Dec. Astra-desp. Săli­şte a aranjat a patra serbare din ciclul Crăciunului. Corul şcoalei pri­mare şi al şcoalei sup. de corner­ dirijate de domnii înv. Virgil Corfaru şi­ Petru Bota au executat o serie de cântece eroice şi populare urmate dele recitările grădinii de copii. A con­ferenţiat dl. Nicolae Borda dir. şcoa­­lei elem. şi sup. de comerţ despre: Hotărârile ţării noastre şi vecinii. La sfârşit s-a jucat piesa „Recomandaţia“ în rolul principal dl. prof. D. Petruţiu iar în celealalte roluri dnii Virgil Cor­­faru şi Nicolae Sorina. In acelaş timp Astra­ desp. Sălişte ■a aranjat două şedinţe de proiecţiuni luminoase în comuna Tilişca şi Gura­­srâului. In Tilişca s’a rulat diafilmul „Tuber­culoza“ cu explicaţiile d-lui Dr. Mihai Lupaş. Dsa a explicat cauzele, simp­­tomele şi tratamentul boalei. La sfâr­şit s’a rulat diafilmul „Mănăstirile şi vederi din România“. In Gura râului proi­ecţiunile sau făcut in biserică. S’au rulat diafilmele „Viaţa lui Isus“, „Noul Testament“ şi „Ţara sfântă a Ierusalimul“ cu explicaţiile Părintelui protopop Dr. Doru Borda. Pom de Crăciun Urmând frumo­sului obicei de a ajuta, dar şi de a­­încuraja elevele sărace şi diligente şcoala de menaj de sub conducerea dşoarei.Natali­î Popoviciu a aranjat Sâmbătă 21 Dec. o frumoasă serbare cu care prilej s’au distribuit o mulţi­me de daruri. Părintele protopop Dr. D. Borda, preşed. comitetului şcolar în cuvinte duioase zugrăveşte naşte­rea Mântuitorului, tălmăceşte apoi sco­pul venirii Lui pe pământ şi explică frumosul obicei al pomului de crăciun. A urmat apoi tabloul naşterii Domnu­lui în timp ce corul şcoalei condus de dl. prof. Dan Predoviciu cânta Bună seara şi­­ ce veste minunată. Recitează apoi trei îngeri, corul into­nând O brad frumos. Urmează dan­sul îngerilor. Pluguşorul şi Moş Cră­ciun încărcat cu daruri. Se r­ecitează poeziile: Din luma ce ar obidiji, Când s-a născut Cristos şi Moş Crăciun, serbarea terminându-se cu colindele Trei păstori şi Piecarea Magilor. Sala arhiplină. Pom de Crăciun. Duminică 22 Dec.­­a urmat a doua serbare, aranjată de şcoala primară. Dl dir. Const. Ţintea intr'o seamă de cuvinte relevează pu­ternica tradiţie a ajutorării celor lipsiţi arătând şi sforţările făcute pentru a­­ju­­rarea tuturor. S’a jucat apoi piesa Moş Crăciun însoţita de cântările Bună seara, Trei păstori şi Moş Crăciun cu plete dalbe. Au recitat elevele şi elevii grădinii de copii mici. Dşoara Octavia Iacob a distribuit apoi elevilor şi ere­­lor bogatele daruri. Sala arhiplină. Sărbătoarea luminii. După pomul de crăciun a urmat serbarea inaugu­rări luminii electrice. Se ştie că Să­­liştea a luptat pentru acest ideal de mai bine de două decenii şi l-ar fi realizat încă la 1914 dacă răsboiul european n’ar fi izbucnit. După 1928 consiliul comunal a început o nouă luptă în vederea realizării acestui de­­ziderat şi după înlăturarea unor serii întregi de obstacole, a reuşit să în­cheie contract de electrificare cu s­c. „Seta“ din Sibiu una dintre cele mai serioase societăţi electrice din Ţară a cărei muncă temeinică sa putut a­­precia Duminică 22 Dec. când comuna Sălişte era feeric iluminată. Prima vorbire a fost rostită de dl. Ion Tolu dir. gimn. mixt şi membru al comisiei interimare. Dsa a făcut un istoric al fazelor prin care nu trecut străduinţele de decenii ale săliştenilor pentru iluminarea electrică a comu­nei, reliefând figura ediliului fără pe­reche: primpretorul Petru Drăghiciu. Vorbeşte apoi dl inginer S. Dachler dir. gen. al soc. Seia, schiţând lucră­rile executate de soc. pentru a dota Sâliştea — diadema comunelor din Ardeal —­ cu cea mai modernă ins­talaţie electrică. Seria vorbirilor o încheie părintele protopop Dr. D. Borcia evidenţiind binefacerile luminii şi curentului elec­tric, întrezărind inimosul viitor al co­munei Sălişte. »După serbare a urmat un banchet la hotelul Comunal. Au participat a­­proape 100 de delegaţi ai diferitelor societăţi culturale şi profesionale din Sălişte. Seria toastelor o deschide dl. pro­topop Dr. Doru Borcia. Dsa relevează sprijinul dat de dl subsecretar de stat Mirto şi de domnii directori generali de la secţia Comunelor şi secţia Ener­gia. Propune­m­ aplauzele tuturor tri­miterea unor telegrame omagiale. Dl dir. Ion Tolu reliefează solicitu­dinea pe care actualul prefect al ju­deţului a avut-o faţă de toate dezide­ratele Săliştei inelusiv lumina electrică. Propune în aplauzele unanime expe­dierea unei telegrame de omagii. Dl Dinu Lăpădat arată importanţa iluminatului electric apreciind binefa­cerile lui cu atât mai mult,cu cât Dsa a cunoscut toate fazele de iluminat începând cu opaiţul. Dl Ioan Bârsan, comerciant, înve­derează marea importanţă a curentului electric în desvoltarea meseriilor, a industriei şi a negoţului. Dl Dr. Mihail Lupaş reliefează u­­nitatea de vederi şi de acţiune în problemele mari ale comunei. Dl Dr. Ioan Muţiu preşed. Camerei de comerţ şi industrie vorbeşte în cinstea d-lui ing. dir. gen. S. Dachler şi ing. Eugen Comşa. D prof. Nic. Martin toastează pe­ntru «cei doi ingineri elveţieni ai soc. Seta, domnii Carol Eigenheer şi Brann. Mai mulţi dintre oratori au eviden­ţiat în mod deosebit serviciile preţi­oase pe care un fiu al unei comune noastre ing. Eugen Comşa Ie-a adus satului său în legătură cu iluminarea electrică, Dl Petru Drăghiciu neputând parti­cipa la serbare din cauză de boală a trimis următoarea scrisoare . Mult stimate Die Protopop, Cu multă bucurie am primit ştirea, punerea în funcţiune a iluminării co­munei Sălişte cu energie electrică. Vă rog să fiţi interpretul sentimen­telor mele de felicitare q­e le triiţiit prin D-voastră marelui public din Sălişte Doresc din toată inima ca lumina lină şi senină electrică să trezească în sufletele oamenilor azi poate în­dârjiţi şi necăjiţi, liniştea şi seninăta­tea pe care o răsplăteşte, şi din pri­lejul sf­ sărbători să se coboare în inimile lor sentimentul de adevărată dragoste credinţă şi nădejde creşti­nească, alungând dela sine ura şi dorul de răzbunare. Cu distinsă stimă Petre Drăghiciu „CUVÂNTUL POPORULUI* Ciocnire sângeroa­să între liberali $i nation i-târ­âni$f i ţla Alba lulia La Alba luli­a s'a ţinut con­gresul judeţean al partidului li­beral. Fruntaşii perfidului au so­sit cu o zi înainte. Au sosit dl­­. G. Duca, general Moşoiu ş. a. Tot în aceeaş zi era târg de vite­ier în a doua zi era târg de marfă. Cu această ocazie au venit mulji ţărani de-ai guvernului, intre di­ferite grupuri de săteni si au în­ceput certe auzindu-se „jos libe­ralii! jos naţional ţărăniştii“. In piaţa Mihaiu Viteazul a avut loc o ciocnire sângeroasă între tiberali şi voinicii din Teica (jud. Alba). Voinicii au fost înarmaţi cu revolvere şi ciomege. Un ţăran a fost împuşcat în obraz şi pe urmă transportat la spital. Altul a fost lovit cu ciomagul în cap. Cu un cuvânt sau ales mai mulţi ţărani scărmănaţi de măciucile voini­cilor. Plâng». Plâng arborii săraci şi goi Plâng tufele mărunte Plâng fericirile cu noi Copilă dela munte. Suspină glasul gurii dulci In valuri de iubire Suspină dorul când te culci Suspină la trimire. Pândesc vecinii paşii mei Şi-atâţia ochi mă ceartă, Şi’s multe vorbe ’n urma ei Dar­ draga mea le iartă. Pe ia ce trec răsar dureri Iar ea mă ’nchin­ la eie Căci mai neperitoare-averi N’au dat sfintele stele. Se sbat dorinţele în piept Ca valuri iuţi de apă, Selos de sunt un vis deştept Cu dorul tău ma-adapă. Când focul buzelor ferbinţi Vreau visuri mari sâ’nfrâ­gă In raiul dulcilor dorinţi Cer ochilor să plângă, Când frământat de dorul ei O chem în nopţi cu lună Şi-i sorb suflarea de scântei Cu-o dragoste rubină. Când rătâcît de lângă ea Voiu fi cu viaţa ’ntreagă Atuncia suferinţa mea Mai muit de ea mă roagâ. De sar top şi luna ’n cer Să-mi strigâ jurământul Atunci iubirii tale-i cer Să-mi dăruie mormântul. IO­AN TATU iubire. se Ca valurile unui ocearm, prăvălesc înfuriate asupra se lui, te arunci cu aripiluire în braţul inimilor, dulce ca Dinţii tăi sunt mai voa­se prima înco’jire atonClacgră cutremură mistuită î­nţeoa­­ce n‘are scăpare, iţii cele pele ştiu să dea fentate în mai curate lacri ofţi, atunci izvorul primelor tresăriri şi somnul e presăr Fag. 2 Lingerie garantată cea mai bună şi cea mai ieftină (lucrată şi după măsură) se găseşte numai la firma: 12 Schuster & Breitenstein Sibiu, Plata Regele Ferdinand No. 17. Forţele poliţeneşti find cople­şite au cerut ajutor data armată care a putut restabilii ordinea. Abia după 3 ore s'a putut ţi­nea Congresul în sala „Cara­­giale“ care în tot timpul a fost înconjurată de armată. Mai poftească guvernul să zică că a făcut bine formând cetele de voinici mai bine zis bătăuşi. Face pe bieţii ţărani să-şi verse sângele în sfânta Cetate Alba Iu­lia. Astfel de scene se pot ve­dea aproape la fiecare pas. Aş vrea să ştiu ce se va întâmpla la alegerile din luna aceasta ? Cred că tot cam aşa! N. ISACU visul cu îngeri de foc. Atunci simt ochii sufletului coardele na­turii sfinte lunecând în mii de variaţii peste creaturile sale. Dis­­fracţiile vântu­ri din codru um­bros acum nu mai sunt nţelese. Acum stelele sunt cele mai fm­­moase podoabe şi lum ce e laat fermecător idol de nchmare şi priveghere. Ah! şi când inima sufera mai mult aceeaş cadare a codrului pare mai tristă ca lacrimile ce ar putea pnplea an mormânt. Iubirea e lacul în care se adapă toat inimile. Iubirea e merindea miletelor bune şi curate. Cine ne mirit niiodată acela a urât întotdeauna Iubirea e focul purificator al cererii omeneşti e purgatorul ce reface în cenuşe răutatea şi ur din suflete. Când doi ce şi-au închinat sufletele unu altuia se întâlnesc câtă bunăţe nu învăluie chipurile lor blânde* supuse. Focul din razele prind°r căleşte inima cea mai tare.' dulce în cer al vieţii mele tu ** frămânţi în inimă a­­luatul şirului, îmi c°ci în lacrimi suf­erinf2» cu zâ­nabet­ul buzelor tale vâur* din *aţa mea aminti­rile ire ce m ar ^ace ° sPera»l® pierde n marea zădărniciei- Razff)ohil°r tăi seamănă în braz­­(jejenimii mele scânteea dorului ce isune că cu cea mai dulce Igemie pe câmpia creerului meu. Când testemaţi am fost să iuăm de e sa mă las încolţit­­ţ; vierme arci, care mă acopere ci perdua întunerecului. Iubire Ubire, ai multă iubire, iubire litre d­en* iubire între tineri. Dacă firea vine de braţ cu su­­ferinţ suferinţa ere izvor de lacrim lacrimile presară ume­­zeall ft°rde sufletului, seninul se­ca, zâmbetul încolţeşte­­rele lăsei singur să stăpâ­nă lumea cu focul razelor s ar topi de drag tot cei viaţă me, dar iată picul de ploaie lunecă umezeşte vieţiile la na­­să şi se retrag. Iubirea singură ipână pe suflet ar vesteji po­­pebele lui, dacă n'ar fi lacrimile ă­ i aline să se întreţină vecinie t­ânără şi frumoasă. Când iubirea nu moare nici­odată dece n‘aş vrea să mor cu ceva viu în sufletul meu. loan Tatu Schimbare! A­duc la cunoştinţa Onor, pu- j I blic că m­i-am mutat prăvălia 8 I' din str. Reg. Ma­ia 40, în ace- l eaşi stradă Nr. 34. Depozit permanent ţi bogat în. 5 giuvaere şi antiquitâţi. Cumpăr mo- 0 bile, porţelanuri, icoane, covoare,­­ briliante, aur şi argint sfărmat, cu S ! cel mai ridicat preţ al zilei. * „­­ Se primesc și orice reparaturi, cu stimă. ^ Samuel Leitsierf

Next