Cuvântul, iulie 1925 (Anul 2, nr. 193-219)

1925-07-01 / nr. 193

2 lun­guri a Södel® Miu­ a Mii Hi Ziua ii-a Serbarea de fine de an a Institutului ortodox.­­Te-Deumul de la Mitropolie Duminică dimineaţa la orele 0, jrongresiştii au asistat la serbarea de fine de an a Institutului Ortodox. A fost de fată întreg comitetul cen­tral, in frunte cu d-na prezidentă A­­lexandrina Cantacuzino, direcţiunea şi corpul profesoral al Institutului. După cuvântarea directorului d. Rerianu şi a unei absolvente Man­i­­eanu Elisabeta, au urmat coruri, dansuri naţionale recitări. Ia apoi cuvântul reprezentantul Mitropoliei Sibiului, Păr. Crăciunescu care aduce salu­tul Ardealului, asociaţiei şi şcoli­lor ortodoxe din vechiul regat. Din partea Bucovinei vorbeşte Pă­­rintele Cerne­scu. Răspunde d-na Cantacuzino mul­ţumind vorbitorilor. Urmează distribuirea premiilor. La ora 11 jum., congresiştii se în­dreaptă spre Mitropolie unde are loc un Te-Deum pentru deschiderea con­gresului, oficiat de Vicarul Patriar­hiei Platon Ciosu, care rosteşte o în­sufleţită cuvântare. La orele 1 are loc un banchet la Institutul Ortodox iar la orele 3 luni congresişti, se găsesc adunaţi la Fun­daţia Carol. DESCHIDEREA CONGRESULUI CUVÂNTAREA D-NEI ALEXANDRINA CANTACUZINO Dezbaterile se deschid la orele 4 d. a­, sub prezidenţia Arhimandritu­lui Platon Ciosu care rostind cuvân­tul de deschidere arată că societatea ortodoxă naţională are înalta me­nire de a vindeca trupul românis­mului îmbolnăvit de otrava imora­lităţii. Se urmăreşte cu râvnă con­solidarea credinţei ortodoxe care constitue pârghia pe care se reazimă toată structura noastră sufletească. Vorbitorul mulţumeşte şi binecu­vântează în numele bisericei şi Sanctităţii Sale Patriarhul. * D-na Alexandrina Gr. Cantacuzino spune că Mausoleul de la Mărăşeşti rămâne eternă amintire a vitejiei ro­mâneşti. Pentru societate rămâne în­cheerea unui şir de activitate. Face apoi o amănunţită expunere a activităţii de anul trecut a socie­­tâţei accentuând asupra rezultatelor obţinute, mulţumind corpului didac­tic pentru ajutorul dat. Regretă că această rodnică activi­tate trebuie să se sprijine numai pe iniţiativa particulară, statul lipsind de orice solicitudine societatea orto­doxă. Societatea trebuie să lupte pentru trezirea opiniei publice şi să facă propagandă pentru consolidarea fa­miliei prin aceea a societăţei. Rele­vând munca depusă de filiale, vorbi­toarea închee după salutul trimis suveranilor şi după ce aduce mulţu­miri presei şi tuturor acelora care au contribuit la propăşirea societăţei CONSTITUIREA NOULUI CO­MITET D-na Zoe Râmniceanu, expune si­tuaţia materială a societăţei pe exer­ciţiul expirat. Se dă citire raportului cenzorilor şi congresul dă cuvenitele descăr­cări. Se realeg noul cenzori: d-nii Băicoianu, Alex. Florescu şi Oscar Kiriacescu. CUVÂNTUL REPREZENTANŢI­LOR MITROPOLIILOR ŞI EPIS­COPIILOR Păr. Petre­scu exprimă mulţumirile şi binecuvântarea I. P. S. S. Mitro­politul Moldovei Păr. Cioroianu în numele preoţi­­mei bănăţene face urări societăţei. Arată apoi primejdia crescândă a străinismului. Se caută sistematic a se nlocui tribuna naţională cu cea uni­versală deoarece aceasta din urmă poate folosi scopurilor duşmănoase, închee cu dorinţa vie ca societatea să­­şi sporească şi să-şi intensifice forţele pentru lupta contra străinului­­di­zolvant. Par. Grossu, transmite societăţii cuvântul de încurajare al P. S. Sale Episcopul Cetăţei Albe şi Ismailului. De asemenea aduc salutul lor Epis­copia Dunării de Jos, Eparhia Ardealu­lui, Curtea de Argeş, Huşilor şi Aso­ciaţiile clerului „Şaguna“ Sibiu,­­ prin delegaţii respectivi. CUVÂNTUL PRIMĂRIEI CAPITALEI D. Berceanu ajutor de primar vor­bind în numele comitetelor şcolare şi parohiale din Capitală, expunând prinosul de admiraţie pentru iniţia­tiva lăudabilă a d-nei Alexandrina Cantacuzino. Arată ajutorul dat de comună activităţii societăţii orto­doxe. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI Iau apoi pe rând cuvântul repre­zentanţii filialelor: Chişinău, Bacău, Cluj, Tighina, Timişoara, Craiova, Sebeşul­ săsesc, care expun activita­tea secţiilor respective. D-na Alexandrina Cantacuzino răs­punde tuturor mulţumind călduros pentru străduinţa depusă în scopul realizărei idealului ce-i urmăreşte societatea. Citeşte telegramele adre­sate Suveranilor, Patriarhului şi Mi­­tropoliţilor. Se hotăreşte ca viitorul congres să aibă loc la Cluj. Congresul s-a sfârşit la orele 8. La orele 9 seara a avut loc un banchet la Institutul ortodox, ofe­rit congresiştilor de comitetul cen­tral. Discursuri!* d-lor I. I. C. Brătianu şi G. Mârzescu Duminică s’a inaugurat la Plo­eşti noul palat al justiţiei. Au fost faţă d. I. C. Brătianu, G. Mârzescu şi N. Chirculescu. Au luat cuvântul d. Caratase fi­­ptimul preşedinte al tribunalului Prahova şi d. N. Pârvulescu, de­canul baroului, care au subliniat importanţa sărbătorirei de azi. DISCURSUL MINISTRULUI DE JUSTIŢIE Vorbeşte apoi ministrul de ju­stiţie, d. G. Mârzescu, care spune în esenţă următoarele : Iniţiativa şi marile jertfe finan­ciare ale prefecturei judeţului Pra­hova pentru înălţarea acestui im­punător palat de justiţie, apar cu atât mai oportune cu cât se produc în momentul punerei în aplicare a nouei legi de organizare judecăto­rească şi când noile necesităţi ale vechiului tribunal evidenţiau in­suficienţa funcţionărei lui. Aveţi dreptul să fiţi mândri pen­tru că la începutul epocei care uni­fica pe baza aceloraşi principii in­­stituţiunile din cuprinsul Româ­niei întregite, contribuiţi cu iniţia­tiva dv. la aplicarea noilor legi u­­­nificate şi la întărirea autorităţei şi prestigiului acelui suprem juri­­dictip pe care puterea judecătorea­scă, prin delegaţiunea dela suve­ranitate naţională, îl exercită prin Îndoitul simbol, al legii, în numele căreia se dă hotărîrea şi al Regelui în numele căreia se execută. După pronunţarea discursului rol-lui G. Mârzescu asistenţii vizi­tează căminul învăţătorilor praho­veni şi lucrările de canalizare a oraşului. BANCHETUL La ora 1 a avut loc un banchet în grădina Abramovici, banchet la care d. I. C. Brătianu a toastat pen­tru Dinastie, d. Ionescu-Quintus pentru şeful guvernului şi d. Gh. Fotescu, preşedintele Comisiei in­terimare. Răspunde d. I. C. Brătianu, mul­ţumind pentru cuvintele măguli­toare adresate d-sale de d. Ionescu- Quintus. Aceste cuvinte — adaugă pre­mierul — sunt bine meritate căci atunci când am fost ales şef al par­tidului am promis că nu voi fi o­­mul fiinţei mele ci reprezentantul voinţei acestui partid. Mi-am ţinut cuvântul dat. Orele petrecute aci mi-aţi ad­­s mare bucurie căci mi-am dat sea­ma cu câtă clară conştiinţă se înţe­lege în Prahova datoria de a se contribui cu toate sforţările la con­solidarea Statului. închin pentru viaţa sănătoasă a democraţiei prahovene. Mai vorbesc d-nii Morărescu, preşedintele Băncii populare „Va­lea Teleajenului" şi deputatul Dem. Nicolaescu. TOASTUL D-LUI I. C. BRATIANU D. I. I. C. BRATIANU închee se­­ria toasturilor şi referindu-se la u­­nele cuvinte ale antevorbitorilor spune că reforma agrară şi sufra­giul universal nu se datoresc ini­ţiativei sale ci ele au făcut progra­mul reprezentanţilor conştiinţei naţionale dela 1848. După războiul din Balcani, a su­­nat ceasul realizărilor democratice visate la 1848. Opera s’a făurit şi eu n’am fost decât acela care am ştiut să conduc un partid cu vii forţe de realizare. Astfel am fost credincios misiunea încredinţată mie de partidul naţional-liberal.­ D. Ionescu-Quintus dă apoi ci­tire unei telegrame a d-lui Duca prin care acesta îşi exprimă regre­tul că nu poate participa la festivi­tate din cauză de boală. Lunile de vară înseamnă vacanţa pentru toate centrele mari muzicale ale Europei. Două oraşe fac excepţie de la a­­ceastă regulă generală: Bayreuth şi Salzburg, cari işi chiamă credincioşii din toată lumea, tocmai In lunile Iulie şi August, la festivităţile mu­zicale anuale cari le-au fă­cut renu­­mele. Bayreuth­ul este, se ştie, nu nu­mai oraşul prin excelenţa wagne­rian, — ci Însăşi „Mecca“ wagneria­­nilor, spre care pelerinează fanati­cii de pretutindeni ai marelui com­pozitor. In acest pitoresc şi intim Bayreuth, atât de strâns legat de viaţa şi opera lui Wagner, se află mormântul acestuia (în chiar grădi­na vilei pe care a locuit-o și pe care o mai locuește Încă octogenara sa văduvă) — un mormânt simplu, re­dus la o gigantică lespede de mar­moră, fără nici o inscripţie pe dân­sa... Aci se află ,,Festspielhaus“-ul, templul suprem al artei wagneriane clădit chiar de Wagner strict în in­­tenţiunile marilor sale reforme pe cari le preconizase cu mult înainte in scrierile sale. Salzburg-ul, pe care marele geo­graf Humboldt l-a declarat, alături de Napoli şi Constatinopol, drept unul din cele mai frumoase oraşe ale lumei, este oraşul în care s-a născut un alt mare compozitor: Mo­zart. Cultul acestuia este în mare cinste în partea locului, deşi nu în aceiaş măsură ca acela al lui Wagner la Bayreuth. Impresia nete­dă este că se face mai mult „caz“ de Mozart , et pour cause.« Pe când Bayreuth-ul nu închină de­cât numai lui Wagner, la Salz­burg se reprezintă alături­ de capo­­doperile lui Mozart şi altele de ca­litate mult mai discutabilă, cum e de pildă „Don Pasquale“ de Do­nizetti. Bayreuth-ul împlineşte la anul ju­mătate de veac de existenţă. Salz­burg-ul este o creaţiune postbelică, deci de dată foarte recentă. Reprezentaţiile festive din Bay­reuth încep şi anul acesta la 22 Iulie, ţinând până la 20 August inclusiv. Nu se vor reprezenta de­cât trei lucrări ale lui Wagner: Meistersin­ger von Nürnberg (de 5 ori), Parsifal (de 7 ori) şi monumentala tetralogie „Der Ring des Nibelungen“ (de 2 ori). Ca şi în anul precedent, prima va fi dirijată de Fritz Busch, tânărul director al Operei din Dresda, a doua de Dr. Carl Muck, ultimul şef de orchestră din vechia gardă a Bay­­reut-ului, iar tetralogia de Michael Balling, un alt credincios slujbaş al tradiţiei wagneriane. Siegfried Wagner, fiul genialului compozitor, păzitorul conştiincios al grelei moşteniri preluate, nu dirijea­ză nici anul acesta. El este însă su­fletul acestor spectacole, cari retră­esc printr'însul gloria lor de altă dată. Interpreţii sunt şi anul acesta re­crutaţi printre cei mai de seamă cân­tăreţi wagneriani ai timpului. In dis­tribuţia „Maeştrilor cântăreţi“ gă­sim pe baritonul Weil de la Opera din Stuttgart, pe basul Bader de la Opera din Dresda, pe basul­ buf Scultz de la Opera din Berlin, pe te­norul Clewing, care înaintea răs­­boiului a fost unul din cei mai a­­plaudaţi actori de dramă ai Germa­niei, pe soprana Claire Born, de la Opera din Viena etc. In „Parsifal“, distribuţia e poate şi mai sensaţională. Rolul titular e încredinţat tenorului Lauritz Mel­chior, de la Opera din Copenhaga, iar celelate roluri prime basului Soomer (Leipzig), baritonului Scheidl (Braunschweig) şi celebrei Barbara Kemp (Berlin) cea mai de seamă cântăreaţă a Germaniei de astăzi. In distribuţia tetralogiei, găsim în sfârşit numele baritonului Schorr (Berlin) al cărui „Wotan“ a ajuns celebru şi dincolo de Ocean, al te­norului Rudolf Ritter (Stuttgart) cel mai bun „Siegfried“ al zilelor noas­tre, al sopranelor Olga Bromé (Ham­burg) Erna Kruger (München), a renumitei artist­e Emmi Leisner (Ber­lin), al basului Carl Braun (Breslau) etc. După cum se vede, selecțiunea e fă­cută pe sprânceană. Toţi interpre­ţii rolurilor principale sunt cântă­reţi cu reputaţie mondială, ceia ce nu împedica ca şi cele mai mici ro­luri să fie interpretate de artişti tot de mâna întâia, a căror înşirare o găsesc de prisos. Festivităţile muzicale de la Salz­burg vor avea loc şi anul acesta în­tre 13 şi 31 August sub conducerea maeştrilor Carl Muck, despre care am vorbit mai sus, Franz Schalk, di­rectorul Operei din Viena şi Bruno Walter, genialul şef de orchestră, care a fost sărbătorit şi în Bucureşti acum doi ani. Richard Strauss, promotorul şi pâ­nă dăunăzi sufeltul festivităţilor mu­zicale salzburgiene, pare să se fi su­părat pe prietenii săi de până acum. Altfel nu-mi pot explica cum de le-a putut întoarce spatele în mod atât de ostentativ,­­ nu numai refuzând orice concurs, dar chiar primind să dirijeze reprezentaţiile mozartiene, cari vor avea loc tot în cursul aces­tei veri la Residenz Theater din München, Ansamblului Operei din Viena, cu faimoasa orchestră filarmonică şi cu celebrii cântăreţi (Alfred Piccaver, Richard Tauber, Maria Ivogun, Lot­te Lehmann, Joseph Schwarz, Ri­chard Mayr etc.), pe care Bucureşte­­nii îi cunosc cel puţin din auzite,­­ îi incumbă sarcina de a reprezen­ta cele 4 opere înscrise în program. Orchestra filarmonică va mai da a­­poi câte un concert simfonic sub con­ducerea fiecăruia din dirijorii pome­niţi, iar quartetttul „Rosé“ va da câteva şedinţe de muzică de came­ră, închinate — fireşte — compozi­ţiilor lui Mozart. O mare atracţiune vor fi şi anul acesta reprezentaţiile monstre pe care marele Max Reinhardt le pregă­teşte cu un ansamblu de mâna în­tâia şi cu mase de figuranţi de pes­te o mie de oameni. „Miracolul“ lui Vollmoeller, care a stabilit cel dintâi reputaţia mon­dială a genialului regisor, va forma şi de astă dată ,,d­ou“-ul repertoriu­lui, alături de alte două piese ale lui Hoffmannstal. Cu toată scumperea locurilor, se prevede că şi anul acesta atât Bay­reuth cât şi Salzburg vor fi aus verkauft“. R. O. ...................................... Cronica muzicală Festivităţile muzicale­ de la Bayreuth şi Salzburg Adunarea generală extraordinară a Uniune! ofiţerilor de rezervă Secţia Ilfov Duminică 88 p., a avut loc în sa­la cea mare a Fundaţiunei Carol I, adunarea generală extraordina­ră a Uniunei Ofiţerilor de Rezer­vă, secţia Ilfov. Şedinţa b’s deschis la orele 10 dimineaţa sub preşedinţia d-lui co­lonel Maltopol. D. COLONEL MALTOPOL adu­ce mulţumiri tuturor acelora care au ţinut să participe la această a­dunare. D. LT-COLONEL DR. GOMOIU vice­preşedintele secţiunea Ilfov, citeşte buletinul oficial al Uniunei Ofiţerilor de rezervă No. 8 la pag. 23. Scrisoarea deschisă a d-lui preşedinte maior N. Miclescu. D-sa mai arată în ce mod s-a pre­gătit congresul şi apoi arată cele petrecute la celelalte întruniri ale Uniunei ofiţerilor de rezervă. A­­duce la cunoştinţă articolele apă­rute în ziarele din străinătate şi traduse în presa română, în care se descriu faptele pentru care a fost dat în judecată preşedintele Uniunei d. general Anastasiu. D. COLONEL GORSKY citeşte o declaraţie din partea comitetului central, referindu-se la vizita d-lui colonel Thomas Miller, preşedin­tele societăţii F. I. D. A. C. D. ST. IACOBESCU propune a­­mânarea adunărei secţiunei Ilfov până la plecarea d-lui colonel Tho­mas Miller din ţară. D. CAPITAN STURDZA decla­ră că faţă de regulamentul congre­sului din Martie nu mai poate face parte nici din comitetul cen­tral pentru că nu poate accepta la prezidenţia comitetului un om care a săvârşit acte, pentru care a fost dat judecăţei şi a fost scăpat gra­ţie amnistiei. D. MAIOR ANGELESCU decla­ră că cele relatate de d. dr. colonel Gomoiu asupra celor petrecute la congres, nu sunt tocmai exacte. Se naşte o discuţiune contradic­torie la care participă şi d. căp. Sturdza, care apoi declarându-se demisionat părăseşte sala. D. MAIOR P. BOERESCU, spu­ne că la începutul anului 1924, a fost un pact încheiat prin care se hotărîse să se păsuiască la preşi­­denţia Uniunei încă un an d. ge­neral Anastasiu. D. general Anastasiu, însă a în­ţeles să se cramponeze mai departe în necazul celor cari încheiase pac­tul. D. COLONEL DR. GOMOIU res­tabileşte unele afirmaţiuni ale d­lui maior Angelscu, şi restrân­ge rolul adunărei la respingerea sau acceptarea demisiunei comite­tului secţiunei. Ilfov. D. MAIOR PENEŞ vorbeşte în aceiaşi chestiune, declarându-se împotriva d-lui general Anastasiu D. MIHAIL MORA, discutând chestiunea din punct de vedere ju­ridic şi moral, ajunge la conclu­zia­ că d. general Anastasiu va tre­bui să părăsească Uniunea, absen­­tându-se chiar de la recepţia d-lui colonel Thomas Miller, care va a­­vea loc în ziua de 2 iulie. Congresul aprobă propunerea d-lor colonel dr. Gomoiu şi lt.-colo­­nel Vizanti, votând următoarea mo­ţiune: „Secţia Ilfov, r­espinge în una­nimitate demisia colectivă a comi­tetului Ilfov, aprobând punctul de vedere susţinut în memoriul pu­blicat în buletinul Uniunei Ofiţe­rilor de rezervă No. 3. ..In privinţa d-lui general Anas­tasiu, preşedintele comitetului cen­tral, secţia Ilfov cere ca d-sa să cedeze locul de preşedinte unei alte persoane din comitetul Ilfov, care să primească cu toată cinstea cu­venită pe preşedintele P. I. D. A. C. In caz de refuz, secţia Ilfov, îm­preună cu toate celelalte delega­­ţiuni din întreaga ţară va primi independent de comitetul central, pe d. colonel Thomas Miller, ale­gând un preşedinte adhoc pentru această ocai­une. In caz când d. general Anastasiu, va continua să fie preşedinte al U. O. R., atunci secţia Ilfov va func­ţiona autonomă până la viitorul congres care va avea loc în anul 1­926". „CUVÂNTUL" ii­­ lângă Chişinău Corespondentul nostru din Chi­şinău ne telegrafiază că un ac­cident de automobil cu proporţii catastrofale s’a produs Duminică lângă Chişinău, în împrejurările următoare. Dumin­ică seara, de la orele 6, înainta pe şosean Durleşti-Chi­­şinău un camion care transporta 80 de eleve ale scoală primare de fete No. 8 din Chişinău, care plecaseră în excursie însoţite de profesoarele lor si de directoarea scoalei, d-na­­Artemie. La cobortrea unei pante in pădurea Burleşti, drumul fiind extrem de alunecos din prici­na unei ploi recente, şofeurul a frânat brusc, frâna s’a rupt, iar automobilul, derapând, s’a răsturnat In şanţul şoselei In violenţa izbiturii, ma­şina 8*a sfărâmat com­­plect, omorând pe loc 4 eleve şi 3 profesoare, în­tre care şi directoarea îm­preună cu copilaşul ei de 4 ani. Alte 15 eleve, cum şi şofeurul Ivan Curto. 8i au ales cu răni foarte grave. Ceia ce dă însă acciden­tului un caracter intr-ade­­văr catastrofal, este că mai toţi câţi au scăpat cu viaţă din această oribilă nenorocire, au­­nebunit de groază. Sinistra noutate s’a răspândit în oraş cu iuţeala fulgerului, pro­ducând o jale nespusă. Autorităţile au trimis la locul catastrofei câteva automobile de salvare, iar parchetul a deschis o anchetă. Chestiunea exportului li iuit la lut­ulii LIPSA DE ATENŢIUNE A GUVERNULUI PENTRU ÎMBUNA­­TATIREA SITUAŢIEI ECONOMICE O SOLUŢIE­ CARE TOTUŞI SE IMPUNE Cu intermitenţe de zile, revine mereu la şedinţele delegaţiei eco­nomice a guvernului, chestiunea­­exportului de păcură. Asociaţia petroliştilor, a inter­venit în diferite rânduri, explicând prin memorii documentate, că si­tuaţia e de aşa natură, încât ex­portul păcurei se impune. FAGADUELI MINISTERIALE Ori de câte ori, petroliştii s’au prezintat în delegaţie la diferiţi miniştri, au primit promisiuni for­male, că chestiunea va fi rezolva­tă în bine. N’a fost ministru care, sesizat de cum stau lucrurile, să nu fi recu­noscut că o soluţie echitabilă se impune. Unii dintre miniştri, au pus condiţiuni, pentru ca exportul pă­curei să fie admis. Petroliştii au răspuns că se an­gajează să respecte condiţiunile puse. S’a întâmplat însă, ca delegaţia economică să nu admită totuşi punctul de vedere susţinut de mi­nistrul care a venit cu propunerea de export. CONDIŢIUNI SATISFĂCUTE S’a cerut la un moment dat, să fie satisfăcut consumul intern. Necesităţile căilor ferate, să fie în special asigurate. Ori, petroliştii dovedesc cu cifre exacte, ce pot fi ori­când controla­te, că păcura există în cantităţi mult peste nevoile consumului in­tern. De asemena, rezerva pe care direcţiunea generală a căilor fe­rate o reclamă, e asigurată pe luni întregi. Să nu se comită abuzuri la ex­port, cari ar putea periclita situaţia internă, era chestiunea pusă. Ori şi această temere s’a dovedit neîntemeiată, faţă de dispoziţiunea că permisele de export să nu fie individuale ci date asociaţiei pe­troliştilor, care se obligă să res­pecte înainte de toate necesitiile consumului intern, urmând să fie exportat numai surplusul. Precum se poate vedea, toate condiţiunile sunt satisfăcute. ŞI TOTUŞI, SOLUŢIA ÎNTÂRZIE La ultima şedinţă a delegaţiei e­­conomice, urma să se dea în sfâr­şit, o soluţie exportului de păcură. Dar mult aşteptata soluţie n’a venit, sub nu ştiu ce motivare a miniştrilor, cari vor invita şi pe colegul de la comunicaţii. Problema păcurei, dovedeşte în­deajuns, lipsa de atenţiune, ce se dă la noi chestiunilor vitale. Orice politică raţională, cere intensifica­rea exportului, singura soluţie de a ajunge la o balanţă comercială înfloritoare. Când avem ce expor­ta, când toate condiţiunile impuse de consumul intern sunt satisfă­cute, intervin piedicele biurocra­­tismului, cari nu permit îmbună­tăţirea situaţiei economice cu ni­mic. Dar poate că în cele din urmă, îşi vor da seama d-nii minit­ri din delegaţia economică în cea mai apropiată şedinţă, că sunt chestiuni cari trebuesc privite alt­­fe­l decât sub raportul mului de stat şi că anumite consi­derente de politică economică ge­nerală, impun soluţii cari să ducă la rezultate, care se măsoară în ra­port cu situația mondială. HIPPISM BANEASA Duminecă 28 Iunie REZULTATUL ALERGĂRILOR DIN ULTIMA ZI Pr. Hugues-Capet 2000 m. 1) Milton 58 (Golovkin) 2) Vjadrartz 60 (Lavari) 3) Housette 52 jum. (Cris­­tea R.) N. P Confidens 56, Tufan 64, Caraiman 56. Câștigat 2 lg. 5 lg. 5 lg. N­. Pr. Cercetașilor 900 m. 1) Musca 56 jum. (Painter) 2) Bu­bi 58 (Gill) 3) Duduia 56 jum. (Csil­lag) N. P. Mathusalem 58, Țăndă­rică 58, Baron 58, Anca 56 jum. câș­tigat jum. lg.( gât. 3 la P. M. C. 87 PI. 30—19.50. III. Pr. Bellona 1600 m. 1) Odette 56 (Csillag) 2) Nyíl 55 jum. (Cristea R. 3) Glentana 47 (Sza­­bos N. P. Bun Venit 59, Electra 62, Vornic 41, Lele Dragă 48, Jupiter 51 jum. Aramă 55, Moment 41. Câştiga 4 lg. cap. cap. IV P. M. C. 53 PI. 21—25—32. IV. Marele Pr. National 2800 m. 1) Prince d'Orange 64 (Milton H), 2) Brumar 50 (V. Horvath), 3) Bou Jeloud 64 (Gill) N. P. Ghiţă 50, Vio­leta 48 jum., Fidibusg 64, Vania 50. Câștigat ușor 2 lg. — 5 lg. 2 lg. P. M. C. 53 PI. 21—25—32. V. Pr. Roger 1000 m. 1) Banu Mărăcine 57 (Stecker), 2) Gouvernante 55 jum. (Csillag),, 6) Fântâna Doamnei 55 jum. (Painter). Câștigat 2 lg. — 4 Ier. P. M. C. 23. VI Maerle Handicap 2000 m. 1) Cocoş 64 (Stecker), 2) Rămăşag 60 jum. (Csillag), 3) Fănuţa 41 jum. (Torna) N. P. Vizi 64, Naluc 52 jum., Mudania 47 jum. Monchstberg 58 ju. N‘aude N'avede 49 jum., Norocul meu 48. Câştigat 1 jum. — jum. lg. — 5 lg. P. M. C. 20 PI. 15.50—27—81. VII. Pr. de închidere, 2100. m 1) Taifun 64 (Steker) 2) Coco V. 59 (Gill), câştigat 3 lg. P. M C. 11.50. Aniversarea victoriei de la Verdun PARIS 29, (Rador). — Primarul Londrei a asistat la cea de a 9-a a­niversare a victoriei orașului Ver­dun; cu această ocaziune s-a inaugu­rat și stadionul re­ rm orașu­lui de către T­o­ndra. CAPITALA ÎNCERCAREA de sinucide­re A UNUI NEURASTENIC Eri la orele 12 ziua, o impre­sionantă încercare de sinucidere s’a petrecut în Str. Radu de la Afumaţi No. 61. In această stradă locueşte de mai mult timp d. Rudolf Z. Gru­­zea, procurist, la Banca Genera­lă a Ţărei Româneşti, care în ul­timul timp suferea de neuraste­nie. Familia bolnavului obser­vând că boala progresează, l-a internat în Sanatoriul d-rului Antoniu, unde a rămas în căuta­rea medicală, până acum două zile, când a fost readus acasă. Eri profitând de lipsa tuturor membrilor familiei sale de acasă, a intrat în camera de baie, unde şi-a tăiat arterele de la ambele mâini, cu un brici. După câteva minute, o persoană din­ familie re­­întorcându-se şi observând lipsa bolnavului, l’a căutat pretutin­deni şi l’a descoperit în camera de baie, fără cunoştiinţă din cauza sângelui pierdut. Imediat a fost chemat de dr. Blank, care a dat primele aju­toare medicale, apoi cu o ambu­lantă a Societătei de Salvare, a fost transportat la Spitalul Col­­tea, unde a fost Internat. Starea lui este extrem de gravă. ACCIDENTUL MORTAL DIN STR. CAMPINEANU Sâmbătă la orele 8 seara, s-a întâm­plat un accident de tramvai, care a costat viata unui călător a cărui identitate nu s‘a putut stabili încă. Pe când tramvaiul era în plină vi­teză, călătorul s‘a agățat de scara va­gonului motor, dar în acea clipă, i-a căzut pălăria din cap. In urma acestei întâmplări, călătorul a căutat să sară de pe scara vagonului, dar din cauza vitezei prea mari cu care mergea tram­vaiul, a fost tras sub vagonul remorcă, care a trecut peste el, rănindu-l grav. Transportat la spitalul Colţea, a în­cetat din viaţă, din cauza rănilor gra­v d­e pedeo­ra La percheziţia făcută nu s'a găsit asupra lui nici un act care să poată stabili identitatea, s‘a găsit numai su­ma de lei 433. S'a deschis o anchetă pentru stabi­lirea identităţei. DOUA ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE D-na Jeni Iosub, în etate de 25 ani, domiciliată în strada Uranus, 64, în ur­ma unei certe avute cu soţul său, a încercat să se sinucidă, Duminică după amiază trăgându-şi un glonte de re­volver în piept. Glontele a pătruns în partea stângă a pieptului, sub memela stângă. In sta­re gravă, a fost transportată şi inter­nată la spitalul Colţea. * Servitoarea Ana Zaharia, din calea Călăraşi 65, a încercat eri să se sinu­cidă, înghiţând o cantitate de tinctură de iod. Cauza care a determinat-o să ia a­­ceastă hotărîre nu se cunoaşte. S'a deschis o anchetă. SOLDAŢI CALATORI PE SCĂRILE VAGOANELOR, ASVARL UN CON­­DUCTOR DIN TREN Sâmbătă seara pe când trenul No. 131, venea spre gara de Nord, în dreptul staţiei B. M., s'a petrecut o ne­norocire privinuită din răutatea unor soldaţi, cari au îmbrâncit pe şeful tre­nului de pe scara vagonului, căzând din tren. In timp ce şeful de tren Zamfir I. Traian, căuta să tracă din vagonul de bagaje, într'un vagon de clasa IlI-a, unde se găsea soţia sa, câţiva soldaţi care se aflau pe scările vagonelor, au îmbrâncit pe conductor, făcându-l să cadă din tren. Din cauza vitezei cu care mergea trenul, nenorocitul om a căpătat grave leziuni la cap şi pe întreg corpul. Şeful de tren a fost adus cu o ma­şină, la postul de ajutor medical din gara de Nord, unde i s-au dat ajutoa­rele. Comenduirea pieţei a fost anunţată, pentru a ancheta cazul. larii! chestia Guernut întrunirea O lămurire dată de colegii mei creş­tini asupra atitudinei pe care am avu­­t-o cu toţii faţă de d. Guernut, distin­sul oaspe al mai puţin distinsului domn Costa-Foru, este oarecum ba­gatelizată de „Adevărul“. Sub iniţialele D. Ch. (Cohen ?) se afirmă : „Tinerii fascişti români, spri­jiniţi de „Universul“, s-au hotărât, în­tre altele, să silească Franţa republi­cană, la regalitate şi să pună pe tro­nul Franţei pe candidatul maniacului Leon Daudet“... Minciună idiot formulată. Nu ne surprinde căci sub acelaşi iniţiale D. Ch. (Cohen ?) au mai apărut şi alte prostii. De o pildă s-a vorbit de Jon­­nart, noul ales al Academiei Franceze, afirmându-se că este nici mai mult nici mai puţin decât candidatul grupu­lui de la „L’Action francaise“, când împotriva lui Jonnart — de fapt prie­ten şi partizan al lui Briand — candi­dase Ch. Maurras. Sub aceleaş iniţiale D. Ch. (Co­hen ?) astăzi vibrante de-o cumplită furie umanitaristă, a apărut apologia asasinei Germaine Berton. Precum se vede, umanitarismul „Adevărului“ es­te circumscris (fără nici o eroare ti­pografică, d-le corector) la anumite persoane. Deci nimic surprinzător că şi de di­ta aceasta deasupra iniţialelor D. Ch. (Cohen ?) se împletesc neruşinarea ig­noranţei şi păcătoşenia minciunii. Noi sutudenţii creştini am pomenit cazul asasinării studenţilor patrioţi în strada Dammremont spre a sublinia nedumerirea noastră faţă de aceşti in­spectori ai umanităţii cari în propria lor ţară păstrează o suspectă tăcere ori de câte ori năzuinţele umanitariste nu se sfiesc de a utiliza asasinatul. Am putea reaminti că unii membrii ai „ligei drepturilor omului“, ca Marc Sagnier, nu s’au sfiit să facă apologia asasinei. Berton (exact ca D. Cohenul român). Dar nu atitudinea „ligei drepturilor omului“ faţă de întâmplările din Fran­ţa ne-a determinat să luăm atitudine împotriva d-lui Guernot, ci acţiunea antiromânească dusă la Paris şi patro­nată de această ligă. Aici să-şi precizeze punctul de ve­dere „Adevărul“. Curaj, domnilor, „fasciştii români“ nu vă vor sili să beţi cerneală sau unt de reţin. Un student român-creştin Duminică la oric­e d. a. a avut loc la sediul Uniunei de la hotel Excelsior, întrunirea proprietarilor. Şedinţa s-a deschis sub preşidenţia d-lui MARINESCU, care arată greaua situaţie a micilor proprietari. D. PAVELESCU-DIMO face apel la solidaritatea proprietarilor pentru reu­­şita cauzei. D. C. DOBRESCU cere libera închi­riere la casele mici. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU a­­rată că funcţionarii stau în spinarea proprietarilor şi cere ca primăria să clădească case pe locuri virane pentru funcţionari. D-sa anunţă o campanie violentă prin organizare de întruniri pe car­tiere. D-nii I. A. Marcus şi Al. Dobrescu protestează contra felului cum se in­terpretează legea chiriilor, proprietarilor ....................................................... Ravagiile ploi cr din ţara UN POD AMENINŢA SA SE PRĂBUŞEASCĂ. — LINIA UN­­GHENI-BALTI ÎNCHISA. — ÎM­POTMOLIRILE DINTRE CRAS­­NA ŞI HUŞI Din cauza apelor mari şi a ploilor neîntrerupte cari cad în prezent în întreaga Bucovină, podul provizoriu de la km. 4X103, situat pe linia Va­­ma-Moldoviţa-Ferestreu, ameninţă să se prăbuşească. Regionala Cernăuţi a cerut de ur­genţă aprobarea creditelor necesara pentru refacerea acestui pod. :' * In Basarabia plouă încontinuu a­­proape de o săptămână. Linia Vasile-Lupu (Ungheni)-Bălţi a fost ruptă de ape pe o distanţă de 800 metri, între Bălţi şi staţia Pă­mânteni. Circulaţia tuturor trenurilor, atât de călători, cât şi de marfă, a fost închisă până la noui dispoziţiu­ni. * Un raport telegrafic sosit ori în Capitală anunţă că în urma ploii torenţiale din noaptea de 27 iunie, liniile din staţia Olteneşti, situată între Crasna şi Huşi, au fost com­­plect inundate şi împotmolite de nă­molul adus de ape.

Next