Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)
1927-06-11 / nr. 781
2 •IliecMlojf Atanasiu&.Cfi STR.CAROL 76-78-80 ~ STR.BAZACA1 ~ STR. HALELOR 21 ) a municipiului Bucureşti -------------- Principesa Elena şi Principele Mihai au vizitat expoziţia Târgul Moşilor. Vechea şcoală de arhitectura se va dărâma Membrii delegaţiunei permanente a municipiului, s’au întrunit ori la orele 10 a. m. în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Aniiral Teodorescu, primarul municipiului, asistat de I. Boban, secretarul general. CONFLICTUL INTRE RABINUL SCHOR ŞI NIEMEKUWER Cum se va tăia carnea cuşer 1). Ambal Teodorescu, comunică delegaţiunei conflictul ivit între rabinul S chor şi comunitatea evr-iească de sub conducerea rabinului Niemerower, cu privire la tăerea vitelor «cuşer» în abatorul comunal. Comunitatea evreească recunoaşte ca prim rabin pe d. Niemerower şi contestă această demnitate d-lui Schor. Totuşi d. Schor, pretinde că dreptui de tăere, revine a-sale. 1. Chelner consilier în municipiu fiind delegat să facă o anchetă, în urma raportului depus de d-sa, delegaţiunea hotărăşte a reveni asupra hotărârei luată în anul 1928, la 24 iunie şi în acelaş timp acordă d-lui Schor, o păsuire de lichidare, până la 1 Iulie a. c. Primarul diesus sect. IV (verde) va fi ales Luându-se în discuţiune vacanţa creată prin demisiunea d-lui dr. N. Lupu, care a fost numit ministru de instrucţie, d. primar arată că în conformitate cu legea de reformă administrativa, în asemenea cazuri, locul rămas vacant se corpleetează cu un consilier supleant. Consiliul comunal se va convoca apoi, pentru alegerea noului primar. Vizita Principesei Elena la «Târgul Moşilor» 1), general Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei, aduce la cunoştinţa delegaţiunei, că Principesa Elena va vizita, împreună cu Principele Mihai, expoziţia Târgul Moşilor, în ziua de sărbătorirea tradiţională, «•Voia Moşilor», care a avut loreri la orele 5 d. a.• Cererea Soc. regale de geografie prin care cere să i se cedeze localul şcoalei primare «Clemenţa», pentru ca să-şi instaleze sediul, a fost respinsă de delegaţia permanentă. In schimb însă delegaţiunea a hotărât să cedeze societăţei un teren comunal, pe care să-şi construiască un local propriu. Cererea institutului de studii Sudest european, de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga, solicitând să se achite suma de 2 milioane lei, pentru exproprierea imobilului din str. Banu Mărăcine, a fost luată in consideraţie, la repartizarea excedentului bugetar p© anul 1926, pentru a se cunoaşte de unde se poate ordonanţa suma. Dărâmarea Şcoalei vechi de arhitectură D. Anibal Teodorescu, aduce la cunoştinţa delegaţiunei, că după muflă străuuinţii a reuşit să înceapă lucrările de dărâmare a vechei școli de arhitectură, din prelungirea stradei Edgar Quinet. Chestiunea comisiunilor interimare la comune CIRCULARA MINISTERULUI DE INTERNE Ministerul de Interne a trimis prefecților următoarea circulară: Se aduce la cunoştinţă domnilor prefecţi de judeţe că îndată ce vor instala consiliile crimunale legale în locul comisiunilor interimare, le vor pune obligaţiunea a lua în cerectare bugetul comunal la exerciţiul 1927, act care cade exclusiv în competinţa consiliului şi care în mod ilegal a fost votat de comisiunea Interimară, putând trage la răspundere bănească pe primarii, membrii delegaţiunilor permanente sau preşedinţii comisiunilor interimare penru daunele băneşti cauzate eventual comunei, conform art. 78 şi următorii din legea pentru unificarea administrativă. Examenele de bacalaureat La ministerul instrucţiunii se lucrează la alcătuirea comisiilor pentru examenul de bacalaureat, înscrierile pentru cei ce se prezintă pentru a doua sau a treia oară la acest examen s-au închis. Numărul celor înscrişi din această categorie este, în întreaga ţară, de 1504. Având în vedere că în Septembrie 1926 au căzut la bacalaureat un număr de 1951 candidaţi, rezultă că au renunţat să mai dea acest examen 450 de candidaţi. In întreaga ţară vor funcţiona 43 de comisii de examinare, --------------ec-;iv-ec--------- ioc, în sala de şedinţă a consiliului tehnic superior, instalarea d-lui Pan Halippa, noul ministru al lucrărilor publice. Erau de faţă toţi directorii şi şefii de servicii, precum şi numeroşi membrii din consiliul technic. D. Const. Dumitriu, fost adinterim la acest departament, a prezentat în termeni elogioşi, celor de faţă pe d. Halippa, de numele căruia se leagă o seamă de acte istorice, în legătura mamă. ,dr. D. Pan. Halippa, luând cuvântul, a spus că nu a venit în fruntea acestui departament ,m un program propriu zis de activitate. Suntem un guvern de tranziţie Majestatea Sa Regele a voit ca prin noui alegeri să consulte dorinţa Ţarei, pentru a inaugura o nouă viaţă politică la noi. Dumneavoastră, care reprezentaţi corpul de elită al acestei ţări, veţi rămâne la rosturile dv. bine definite. Găsesc prilejul cel mai fericit să exprim toată admiraţia mea pentru corpul technic. Adresând o rugăminte celor de faţă, d. Halippa spune că ar dori ca şi în Basarabia să se înfăptuiască, cât mai curând, lucrările reclamate de înzestrarea acestei provincii cu o reţea de drumuri moderne. Terminând d-sa prezintă funcţionarilor superiori ai ministerului pe d. ing. Toma Gâlcă, noul secretar general al departamentului. D. ing. Elie Radu, preşedintele consiliului technic, salută în numele acestui corp pe noul ministru, urându-i bun venit. D-sa a promis d-lui Halippa tot concursul, asigurându-i că inginerii nu fac politică. D. PAN HALIPPA CUVÂNTUL Au ars cupola şi scena. Ancheta parchetului Aseară, la ora 8 şi 20, un puternic incendiu a izbucnit la «Teatrul Popular», din b-dul Elisabeta. Imediat s-au anunţat pompierii şi în câteva minute au sosit posturile: Central, Bulevard, Radu-Vodă şi Foişor sub comanda d-lor căpitan Peneş şi locot. Petaleanu. Pompierii au înconjurat clădirea incendiată şi au început lucrările de salvare. După o muncă de două ore focul a fost stins. Sosirea autorităţilor La locul incendiului au sosit din general Nicoleanu, prefectul poliţiei; Anibal Teodorescu, primarul Capitalei; Cernescu, procuror general; Anibal Stoenescu, directorul prefecturei; Romulus Voinescu, directorul siguranţei, inspectorii Vladimirescu, Diamandescu şi Mingopol. Focul reisbucneşte Când pompierii au controlat sala teatrului, focul a reisbucnit în partea stângă a clădirei. Pompierii au reluat operaţia stingând complect focul. Ce a ars D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu şi d. procuror Răşmani au inspectat clădirea incendiată şi la lumina torţelor au observat pagubele pricinuite de incendiu. Sala teatrului care avea o cupolă, a rămas doar, cu scheletul ei de fier, fostul a căzut pradă flăcărilor. A ars şi scena, iar balconul sălii, car© servea de loji este complect deteriorat din cauza dărâmăturilor şi a apei pompate. Mobilierul sălii a avut mult de suferit. Ancheta Reprezentanţii parchetului au anchetat pe mai mulţi martori cari au văzut primele flăcăii D. Sân-Giorgiu, directorul teatrului a declarat că teatrul este închis de aproape două luni şi nimeni nu intra în sală. Se crede că focul s’ar datora unui scurt circuit. Pagubele n’au fost evaluate. Din clădirea compusă din parter, mezaninft, două etaje și terasă, unde este instalat varietéul «Moara Roșie», singur «Teatrul Popular» a suferit de pe urma incendiului. \ w——- {NtkCO----f-rti PROCESUL DE DAUNE AL D-NEI MARIA GIURGEA . D. judecător unic Maior s-a pronunţat ori în procesul de daune intentat de d-na Maria Giurgea, artistă a Teatrului Naţional din Bucureşti, scoasă din oficiu la pensie. D-na Giurgea cerea daune moral© şi materiale pe care se cifra ia 2.500.000 lei. Tribunalul a admis în parte acţiunea d-nei Giurgea acordându-i 1.400.000 lei şi 50.000 lei cheltueli de judecată. CONDAMNAT PENTRU FALS S. N a trib. Ilfov, prezidată de d. judecător Duma, a condamnat la trei ani închisoare şi 7500 lei despăgubiri civile pe Moise Leibovici zis Mişu pentru că, având un carnet de cecuri al băncei «Dresdner Bank» a falsificat semnăturile conducătorilor acestei bănci şi apoi a încasat de la Banca Generală a Ţării Româneşti suma de 7500 lei. Condamnarea a fost dată în lipsă. DIRECTORII FRAUDATORI DE LA BANCA BOTOŞENEANA MENŢINUT* ARESTAT! Sulia comercială a trib. Ilfov, a judecat ori mandatele de arestare emise de d. judecător de instrucţie al cab. 3, d- consilier Eugen Enescu împotriva lui Teodor Isăcescu, Nathan, Gotlieb, directorii sucursalei băncei botoşenene din Cernăuţi, şi împotriva lui David Gotlieb din Bucureşti. Cei d’întâi arestaţi pentru abuz de încredere şi fraude de peste 15 milioane lei şi cel din urmă pentru complicitate la abuz de încredere. Tribunalul, după o lungă deliberare, a confirmat mandatele de arestare. DIVERSE Azi se va judeca la s. I a tribunalului Ilfov apelul băncei Sindicatului agricol Ilfov împotriva procesului verbal al Ministerului de Finanțe prin care această bancă a fost amendată cu suma de lei 4 milioane și jumătate. -------pctjc»——— Automobilele judeţelor şi comunelor Ministerul de interne a dat următorul ordin: Automobilele judeţelor şi comunelor, fiind puse în serviciul exclusiv al judeţelor şi comunelor este strict oprit domnilor prefecţi, primari şi celorlalte autorităţi judeţene şi comunale a le pune la dispoziţiunea particularilor, în orice scop ar fi reclamate. De respectarea strictă a acestui ordin sunteţi personal responsabil. Banca Agrara oprită de a intra în posesiunea celor 65 minocine acordate de fostul Guvern Cluj. 8. Acum câteva luni parlamentul a votat un proiect de lege, prin care se acorda de către Stat Băncii Agrare suma de 65 milioane pentru a o salva din grava situaţie financiară în care se afla. In baza acestei legi d. Octavian Prie, preşedintele partidului poporului din localitate şi nou preşedinte al consiliului de adnistraţie al Băncii Agrare obţinuse chiar cu două zile înainte de demisia guvernului Averescu ordonanţarea sumei de la Ministerul de Finanţe. Noul guvern îndată după instalare a expediat însă o telegramă prin care se interzice orice distribuire a sumei de 65 milioane, fără aprobarea consiliului de miniştri. Faptul a produs o vie consternare în rândurile noului consiliu de administraţie iar acţionarii înşelaţi cât şi foştii membri ai fostului consiliu de administrație vor cere convocarea unei adunări generale extraordinare spre a chema la răspundere actualul consiliu de administrație. --------pt&co——— Campania electorală la Roman Listele depuse Roman. — La tribunalul local, s’au depus următoarele liste pentru alegerile de cameră și senat. Lista liberală: la cameră: d-nii dr. Manolescu-Striuiga, St. Teodorescu, dr. I- Bâdărău, inginer Ion Pârvu. La Senat: d-nii I. Hotancescu, general Schina. Lista averea cana: La cameră: C. Jornescu, I. Colcovorescu, V. Vârgoliei, C. Roiu. Senat: Gh. I. Costandache. ——---W?ŞŞO®——mm Dizolvarea consiliului municipal al Chişinăului Chişinău. 9. — Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Petre Chirică, vicepreşedinte al Sfatului Negustoresc local o consfătuire a consilierilor comunali nemulţumiţi de activitatea actualului primar. S’a hotărît să se ceară dizolvarea consiliului, ------exp----- Gradinele de vară Teatrul Cărăbuş: ZODIA PORCULUI, revistă în două acte şi zece nabouri pe ft. KiriţESCU —-—odişoc---- Un spectacol amutoit — cu toate că ceva cam lung, din intenţia de a fi bogat. Interesant însă din foarte multe puncte de vedere. D-l Tănase, care s’a specializat în «revistă», şi care îşi ia specializarea în serios, grăbeşte evoluţia acestui gen în sensul drumului urmat în apus. In ţara noastră, revista era pentru urechi. Ea devine din ce în ce mai mult un spectacol pentru ochi. Asta cere mai puţin text, mai multă mişcare şi decor. Compania «Cărăbuş» a atacat eu ragios problema. Directorul ei se dovedeşte un om de envergure, care nu numai că nu se sperie în faţa necesităţii unor învestiţiuni considerabile, dar are simţul liniei mari. Montările sale, făcute cu material de cele mai multe ori din străinătate — deşi nu întotdeauna proaspăt — se apropie un chip remarcabil de marile montări pariziene- Cât curaj — şi cât merit — are d-l Tănase într’o asemenea întreprindere, se vede din faptul că pe când în Paris o revistă se joacă cel puţin un an, la noi nu rezistă mai mult de o lună. «Zodia Porcului» are în adevăr fast, — şi asta nu e numai o vorbă. O revistă are însă nevoe şi de text. Iar textul d-lui Kiriţescu stă sub meritele de montare ale directorului Tănase. E şi greu. Trei ceasuri şi jumătate de spirit nici nu ar putea fi suportate de public, necum scrise de un autor. Sunt momente bune, ceea ce se numeşte spirit nu lipseşte; dar sunt şi lucruri dubioase; nu ca moralitate, — că doar revista nu pertidcă, dar ca valoare artistică. Şi pe urmă ultimul tablou e riscat. Mania patriotardă jigneşte simţul critic oriunde. Intr’o revistă eu... picanterii ea este deadreptul deplasată. In sfârşit actorii. Revista aşa cum o concepe d. Tănase cere valori plastice. Compania Cărăbuş nu are decât mediocre. Directorul ei poate importa decoruri. Dar, e obligat a se îngriji şi de oameni. Asta pentru balet şi figuraţie. Pentru actori e mai grea. Dacă spectacolul Zodiei Porcului ar fi oarecare» nu am insista. Pentru că însă e bun, — şi pentru că revistele d-lui Tănase trebuesc considerate ca manifestări de artă, şi nu ca divertismente oarecare, insistăm. O bună parte din personalul femenin, meritoriu desigur, luptă aprig cu dificultățile vârstei. E grav. Se cere vedetă. onorârâptâiii la Academia Română Academia Română a ţinut eri o şedinţă publică sub preşidenţia d-lui prof. Em. Racoviţă. Şedinţa a avut un caracter festiv fiind destinată comemorării războiului pentru independenţă. D. PROF. EM RACOVIŢA vorvestea războiului independenţii a stârnit o vie bucurie, căci Românii din aceste provincii îşi dădeau seamă că numai liberarea şi întărirea Principatelor va aduce şi desrobirea lor. Timotei Cipariu exprima acelaşiind despre această comemorare gând cu ocazia inaugurării Acadespune că Academia i-a dat o deosebită importanţă. O dovadă despre aceasta sunt volumele scrise de d. N. Iorga, din însărcinarea Academiei, asupra războiului independenţii. Divaniarca d-lui N. Iorga D. PROF. N. IORGA arată cademiei Române în 1867. D. Nistor vorbeşte de opera poetului bucovinean Petrino, al cărui apel a avut o mare influenţă în Bucovina. Femeile bucovinene au strâns şi confecţionat cele necesare pentru răniţii războiului. Cu toată prigoana guvernului era starea de spirit din ţară în tim- i austriac, bucovinenii n’au stat nopul războiului independenţii. Opt păsători, ci prin diferite societăţi una publică n’a fost pregatită pen-! culturale au contribuit la menţinerea spiritului naţional. D. Nistor închee spunând cu pntru război, presa fiind complect neglijată. Spiritele n’au fost pregătite mci prin viu grai nici prin proclamaţiuni. Războiul a avut un efect asupra străinătăţii şi a atras mulţime de străini la noi. Presa străină şi-a trimis reprezentanţi la noi cari au scris foarte bune cronici asupra ţării. Clasele suprapuse n’au participat decât într’o mică măsură la starea de spirit isvorâtă din suferinţele celor cari luptau. Războiul a devenit expresia instinctului de independenţă. D. Iorga citează exemple despre generozitatea şi sacrificiul celor umili, care luau parte la toată abnegaţia la sacrificiile războiului. Cuvântarea d-lui I. Nistor a D. PROF. I. NISTOR spune cl în Bucovina şi Basarabia vestea covina şi Basarabia sunt astăzi mândre că pot sărbători şi ele semicentenarul războiului din 1877. Cuvântarea d-lui Bogdan Duică D. PROF. BOGDAN-DUICA arată contribuţia Românilor din Ardeal la pregătirea sufletului naţional din acea vreme. Ardelenii urmăreau cu multă atenţie cele ce se întâmplase la Bucureşti. La venirea guvernului Ion C. Brătianu, Ungurii manifestau nelinişte deoarece erau informaţi de iredentismul lui. Ei priveau toate declaraţiile lui cu neîncredere. D. Bogdan-Duică trece apoi în revistă pe marii luptători ardeleni jertfiți pentru cauza națională. »•&CC--- --------eoircea------- Procesul lui Lucetti Autorul atentatului contra d-lui Mussolini Roma 9. (Rador). — Azi dumneață a început judecarea în fața tribunalului special, judecarea procesului contra lui Lucetti autorul atentatului contra d-lui Mussolini, făptuitla II Septembrie 1926. Lucetti a decarul că nui a avut nici un complice, şi ca intenţia sa de a atenta la viaţa d-lui Mussolini, nu a împărtăşit-o nimănui. In răspunsurile ce a dat la interogatorul ce i s’a luat, a mai declarat că în anul 1923, a mai venit odată la Roma, în acelaş scop, însă a renunţat din cauză că nu putuse să pregătească îndeajuns atentatul. Dela 1923 până la data atentatului, a tot sperat într’o reacţiune a poporului italian, împotriva fascismului, însă constatând că speranţele sale sunt zadarnice s’a decis să se reîntoarcă la Roma, pentru ca să aducă la îndeplinire atentatii plănuit de el de atâta timp. Şedința Tribunalului s’a amânat pentru după amiază. Cicerin la Berlin Berlin 9 (Rador). — D. Cicerin, a sosit astăzi joi la Berlin. Astăseară, la Legaţia Sovietelor, a avut loc un dineu, la care a luat parte şi d. Stresemann. Ziarele anunţă că d. Cicerin, va merge de la Berlin, la Kowno şi Riga. —-----o®*-«------- -------ex o------- Lindbergh refuză ofertele băneşti Londra 9. (Rador). — Aviatorul Lindbergh care a refuzat numeroase oferte băneşti, a respins şi propunerea de a fi beneficiarul venitului unui fond de două milioane dolari, garantat de un grup de bogătaşi din PhiladeLphi* dloc-Notes 10.1.6.A UfcRCUL DE STUDII PENALE Dreptul de apărare in faza de instrucţie D-l. George G. Vrăbiescu membru referent la Consiliul Legislativ, asistent universitar, a desvoltat, comunicarea usare asupra «Dreptului de apărare în faza de instrucţie». Conferenţiarul analizează origina acestui drept în trei sisteme de procedură: acuzatorial, inchizitorial şi mixt, apoi arată comparativ felul cum se prezintă această chestiune în diferitele legislațiuni străine. Legislaţiunea română actuală ce menţine în faza de instrucţie sistemul riguros inchizitorial, prezintă lacune de asemenea natură încât loveşte direct principiul libertăţii individuale. Practica arată că în nenumărate rânduri datorită faptului că inculpatul e complect lipsit în faza de instrucţie de mijloace de apărare, s-au produs detenţiuni preventive ce au durat mai mulţi ani pentru ca la urmă magistratul instructor să dea o ordonanţă de neurmărire. In faţa acestei situaţiuni conferenţiarul cere să se introducă toate garanţiile adică apărătorul să asiste pe inculpat în cabinetul de instrucţie atât la luarea interogatoriului cât şi la confruntări, confirmări şi reconfirmări de mandate. Să i se aducă la cunoştiinţă ordonanţele judecătorului de instrucţie de îndată ce ele sunt emise. Deasemenea pentru a cunoaşte mersul procedurei să se pună la dispoziţia avocatului dosarul cauzei cu cel puţin 24 ore înainte de îndeplinirea procedurei la care trebuie să asiste pe inculpat, precum și să i se dea dreptul de a comunica liber cu inculpatul, chiar dacă acesta e pus la secret. Spectacole Teatrul Nostru: D’ale Carnavalului. (Deschiderea stagiunii). Teatrul Cărăbuş : Zodia parcului. Parcul Otetelişanu : Agenţia de căsătorii. Teatrul Nou : Treaba mea !