Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)

1927-06-11 / nr. 781

2 •IliecMlojf Atanasiu&.Cfi­­ STR.CAROL 76-78-80 ~ STR.BAZACA1 ~ STR. HALELOR 21 ) a municipiului Bucureşti --------------­ Principesa Elena şi Principele Mihai au vizitat expo­ziţia Târgul Moşilor. Vechea şcoală de arhitectura se va dărâma Membrii delegaţiunei permanente a municipiului, s’au întrunit ori la orele 10 a. m. în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Aniiral Teodores­­cu, primarul municipiului, asistat de I. Boban, secretarul general. CONFLICTUL INTRE RA­BINUL SCHOR ŞI NIE­­MEKUWER Cum se va tăia carnea cuşer 1). Ambal Teodorescu, comunică delegaţiunei conflictul ivit între ra­binul S­ ch­or şi comunitatea evr-i­­ească de sub conducerea rabinului Niemerower, cu privire la tăerea vitelor «cuşer» în abatorul comu­nal. Comunitatea evreească recunoaş­te ca prim rabin pe d. Niemerower şi contestă această demnitate d-lui Schor. Totuşi d. Schor, pretinde că dreptui de tăere, revine a-sale. 1­. Chelner consilier în municipiu fiind delegat să facă o anchetă, în urm­a raportului depus de d-sa, de­­legaţiunea hotărăşte a reveni asu­pra hotărârei luată în anul 1928, la 24 iunie şi în acelaş timp acordă d-lui Schor, o păsuire de lichidare, până la 1 Iulie a. c. Primarul diesus sect. IV (verde) va fi ales Luându-se în discuţiune vacanţa creată prin demisiunea d-lui dr. N. Lupu, care a fost numit ministru de instrucţie, d. primar arată că în conformitate cu legea de reformă administrativa, în asemenea cazuri, locul rămas vacant se cor­pleetează cu un consilier supleant. Consiliul comunal se va convoca apoi, pen­tru alegerea noului primar. Vizita Principesei Elena la «Târgul Moşilor» 1), general Eracle Nicoleanu, pre­fectul poliţiei, aduce la cunoştinţa delegaţiunei, că Principesa Elena va vizita, împreună cu Principele Mi­hai, expoziţia Târgul Moşilor, în ziua de sărbătorirea tradiţională, «•Voia Moşilor», care a avut lor­eri la orele 5 d. a.• Cererea Soc. regale de geografie prin care cere să i se cedeze loca­lul şcoalei primare «Clemenţa», pentru ca să-şi instaleze sediul, a fost respinsă de delegaţia perma­nentă. In schimb însă delegaţiunea a ho­tărât să cedeze societăţei un teren comunal, pe care să-şi construiască un local propriu. Cererea institutului de studii Sud­­est european, de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga, solicitând să se achite suma de 2 milioane lei, pentru exproprierea imobilului din str. Banu Mărăcine, a fost luată in consideraţie, la repartizarea ex­cedentului bugetar p© anul 1926, pen­tru a se cunoaşte de unde se poate ordonanţa suma. Dărâmarea Şcoalei vechi de arhitectură D. Anibal Teodorescu, aduce la cunoştinţa delegaţiunei, că după muflă străuuinţii a reuşit să încea­pă lucrările de dărâmare a vechei școli de arhitectură, din prelungirea stradei Edgar Quinet. Chestiunea comisiunilor interimare la comune CIRCULARA MINISTERULUI DE INTERNE Ministerul de Interne a trimis prefecților următoarea circulară: Se aduce la cunoştinţă domnilor prefecţi de judeţe că îndată ce vor instala consiliile crimunale legale în locul comisiunilor interimare, le vor pune obligaţiunea a lua în cerectare bugetul comunal la exer­ciţiul 1927, act care cade exclusiv în competinţa consiliului şi care în mod ilegal a fost votat de comi­­siunea Interimară, putând trage la răspundere bănească pe primarii, membrii delegaţiunilor permanen­te sau preşedinţii comisiunilor in­terimare penru daunele băneşti cauzate eventual comunei, conform art. 78 şi următorii din legea pen­tru unificarea administrativă. Examenele de bacalaureat La ministerul instrucţiunii se lucrează la alcătuirea comisiilor pentru examenul de bacalaureat, înscrierile pentru cei ce se pre­zintă pentru a doua sau a treia oară la acest examen s-au închis. Numărul celor­ înscrişi din aceas­tă categorie este, în întreaga ţară, de 1504. Având în vedere că în Septem­brie 1926 au căzut la bacalaureat un număr de 1951 candidaţi, rezultă că au renunţat să mai dea acest exa­men 450 de candidaţi. In întreaga ţară vor­ funcţiona 43 de comisii de examinare, --------------ec-;iv-ec---------­ ioc, în sala de şedinţă a consiliului tehnic superior, instalarea d-lui Pan­ Halippa, noul ministru al lu­crărilor publice. Erau de faţă toţi directorii şi şe­fii de servicii, precum şi numeroşi membrii din consiliul technic. D. Const. Dumitriu, fost adinterim la acest departament, a prezentat în termeni elogioşi, celor de faţă pe d. Halippa, de numele căruia se leagă o seamă de acte istorice, în legă­tura mamă. ,dr. D. Pan. Halippa, luând cuvântul, a spus că nu a venit în fruntea a­cestui departament ,m un program propriu zis de activitate. Suntem un guvern de tranziţie Majestatea Sa Regele a voit ca prin noui alegeri să consulte dorin­ţa Ţarei, pentru a inaugura o nouă viaţă politică la noi. Dumneavoastră, care reprezentaţi corpul de elită al acestei ţări, veţi rămâne la rosturile dv. bine defi­nite. Găsesc prilejul cel mai fericit să exprim toată admiraţia mea pentru corpul technic. Adresând o rugăminte celor de faţă, d. Halippa spune că ar­ dori ca şi în Basarabia să se înfăptuias­că, cât mai curând, lucrările recla­mate de înzestrarea acestei provin­cii cu o reţea de drumuri moderne. Terminând d-sa prezintă funcţio­narilor superiori ai ministerului pe d. ing. Toma Gâlcă, noul secretar general al departamentului. D. ing. Elie Radu­, preşedintele consiliului technic, salută în nume­le acestui corp pe noul ministru, urându-i bun venit. D-sa a promis d-lui Halippa tot concursul, asigurându-i că inginerii nu fac politică. D. PAN HALIPPA CUVÂNTUL Au ars cupola şi scena.­ Ancheta parchetului Aseară, la ora 8 şi 20, un puter­nic incendiu a izbucnit la «Teatrul Popular», din b-dul Elisabeta. Imediat s-au anunţat pompierii şi în câteva minute au sosit postu­rile: Central, Bulevard, Radu-Vo­­dă şi Foişor sub comanda d-lor că­pitan Peneş şi locot. Petaleanu. Pompierii au înconjurat clădirea incendiată şi au început lucrările de salvare. După o muncă de două ore focul a fost stins. Sosirea autorităţilor La locul incendiului au sosit d­­in­ general Nicoleanu, prefectul po­liţiei; Anibal Teodorescu, primarul Capitalei; Cernescu, procuror gene­ral; Anibal Stoenescu, directorul prefecturei; Romulus Voinescu, di­rectorul siguranţei, inspectorii Vla­dimirescu, Diamandescu şi Mingo­­pol. Focul reisbucneşte Când pompierii au controlat sa­la teatrului, focul a reisbucnit în partea stângă a clădirei. Pom­pierii au reluat operaţia stingând complect focul. Ce a ars D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu şi d. procuror Răş­mani au inspectat clădirea incen­diată şi la lumina torţelor au ob­servat pagubele pricinuite de in­cendiu. Sala teatrului care avea o cupo­lă, a rămas doar, cu scheletul ei de fier, f­ostul a căzut pradă flăcări­lor. A ars şi scena, iar balconul sălii, car© servea de loji este complect deteriorat din cauza dărâmături­lor şi a apei pompate. Mobilierul sălii a avut mult de suferit. Ancheta Reprezentanţii parchetului au an­chetat pe mai mulţi martori cari au văzut primele flăcăii D. Sân-Giorgiu, directorul tea­trului a declarat că teatrul este în­chis de aproape două luni şi nime­­ni nu intra în sală. Se crede că focul s’ar datora u­­nui scurt circuit. Pagubele n’au fost evaluate. Din clădirea compusă din parter, mezaninft, două etaje și terasă, un­de este instalat varietéul «Moara Roșie», singur «Teatrul Popular» a suferit de pe urma incendiului. \ w——- {NtkCO----f-rti PROCESUL DE DAUNE AL D-NEI MARIA GIUR­­GEA . D. judecător unic Maior s-a pro­nunţat ori în procesul de daune in­tentat de d-na Maria Giurgea, ar­tistă a Teatrului Naţional din Bu­cureşti, scoasă din oficiu la pen­sie. D-na Giurgea cerea daune mo­ral© şi materiale pe care se cifra ia 2.500.000 lei. Tribunalul a admis în parte ac­ţiunea d-nei Giurgea acordându-i 1.400.000 lei şi 50.000 lei ch­eltueli de judecată. CONDAMNAT PENTRU FALS S. N­ a trib. Ilfov, prezidată de d. judecător Duma, a condamnat la trei ani închisoare şi 7500 lei despăgubiri civile pe Moise Leibo­­vici zis Mişu pentru că, având un carnet de cecuri al băncei «Dresd­ner Bank» a falsificat semnăturile conducătorilor acestei bănci şi a­­poi a încasat de la Banca Generală a Ţării Româneşti suma de 7500 lei. Condamnarea a fost dată­ în lipsă. DIRECTORII FRAUDA­TORI DE LA BANCA BO­­TOŞENEANA MENŢI­NUT* ARESTAT! Su­li­a comercială a trib. Ilfov, a judecat ori mandatele de aresta­re emise de d. judecător de ins­truc­ţie al cab. 3, d- consilier Eugen E­­nescu împotriva lui Teodor Isă­­cescu, Nathan, Gotlieb, directorii sucursalei băncei botoşenene din Cernăuţi, şi împotriva lui David Gotlieb din Bucureşti. Cei d’întâi arestaţi pentru abuz de încredere şi fraude de peste 15 milioane lei şi cel din urmă pentru complicita­te la abuz de încredere. Tribunalul, după o lungă delibe­rare, a confirmat mandatele de a­­restare. DIVERSE Azi se va judeca la s. I a tribu­nalului Ilfov apelul băncei Sindi­catului ag­ricol Ilfov împotriva procesului verbal al Ministerului de Finanțe prin care această ban­că a fost amendată cu suma de lei 4 milioane și jumătate. -------pctjc»——— Automobilele judeţelor şi comunelor Ministerul de interne a dat ur­mătorul ordin: Automobilele judeţelor şi comu­nelor, fiind puse în serviciul exclu­siv al judeţelor şi comunelor este strict oprit domnilor pre­fecţi, primari şi celorlalte autori­tăţi judeţene şi comunale a le pu­ne la dispoziţiunea particularilor, în orice scop ar fi reclamate. De respectarea strictă a acestui ordin sunteţi personal responsabil. Banca Agrara oprită de a intra în posesiunea celor 65 minocine acordate de fostul Guvern Cluj. 8.­­ Acum câteva luni par­lamentul a votat un proiect de lege, prin care se acorda de către Stat Băncii Agrare suma de 65 milioane pentru a o salva din grava situaţie financiară în care se afla. In baza acestei legi d. Octavian Prie, preşedintele partidului poporu­lui din localitate şi nou preşedinte al consiliului de adnistraţie al Băncii Agrare obţinuse chiar cu două zile înainte de demisia guvernului A­ve­resc­u ordonanţarea sumei de la Mi­­nisterul de Finanţe. Noul guvern îndată după insta­lare a expediat însă o telegramă prin care se interzice orice distri­buire a sumei de 65 milioane, fără aprobarea consiliului de miniştri. Faptul a produs o vie consternare în rândurile noului consiliu de ad­ministraţie iar acţionarii înşelaţi cât şi foştii membri ai fostului con­siliu de administrație vor cere con­vocarea unei adunări generale extra­ordinare spre a chema la răspun­dere actualul consiliu de adminis­trație. --------pt&co——— Campania electorală la Roman Listele depuse Roman. — La tribunalul local, s’au depus următoarele liste pen­tru alegerile de cameră și senat. Lista liberală: la cameră: d-nii dr. Manolescu-Striuiga, St. Teodo­­rescu, dr. I- Bâdărău, inginer Ion Pârvu. La Senat: d-nii I. Hotan­­cescu, general Schina. Lista averea cana: La cameră: C. Jornescu, I. Colcovorescu, V. Vâr­­goliei, C. Roiu. Senat: Gh. I. Cos­­tandache. ——---W?ŞŞO®——mm Dizolvarea consiliului mu­nicipal al Chişinăului Chişinău. 9. — Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Petre Chirică, vice­preşedinte al Sfatului Negustoresc local o consfătuire a consilierilor comunali nemulţumiţi de activitatea actualului primar. S’a hotărît să se ceară dizolva­rea consiliului, ------exp-----­ Gradinele de vară Teatrul Cărăbuş: ZODIA PORCULUI, revistă în două acte şi zece nabouri pe ft. KiriţESCU —-—od­işoc----­ Un spectacol amutoit — cu toa­te că ceva cam lung, din intenţia de a fi bogat. Interesant însă din foarte multe puncte de vedere. D-l Tănase, care s’a specializat în «revistă», şi care îşi ia speciali­zarea în serios, grăbeşte evoluţia acestui gen în sensul drumului ur­mat în apus. In ţara noastră, re­vista era pentru urechi. Ea devine din ce în ce mai mult un specta­col pentru ochi. Asta cere mai pu­ţin text, mai multă mişcare şi de­cor. Compania «Cărăbuş» a atacat eu ragios problema. Directorul ei se dovedeşte un om de envergure, ca­re nu numai că nu se sperie în fa­ţa necesităţii unor învestiţiuni con­siderabile, dar are simţul liniei mari. Montările sale, făcute cu ma­terial de cele mai multe ori din străinătate — deşi nu întotdeauna proaspăt — se apropie un chip re­marcabil de marile montări pari­ziene- Cât curaj — şi cât merit — are d-l Tănase într’o asemenea în­treprindere, se vede din faptul că pe când în Paris o revistă se joacă cel puţin un an, la noi nu rezistă mai mult de o lună. «Zodia Porcului» are în adevăr fast, — şi asta nu e numai o vorbă. O revistă are însă nevoe şi de text. Iar textul d-lui Kiriţescu stă sub meritele de montare ale direc­torului Tănase. E şi greu. Trei cea­suri şi jumătate de spirit nici nu ar putea fi suportate de public, ne­­cum scrise de un autor. Sunt mo­mente bune, ceea ce se numeşte spi­rit nu lipseşte; dar sunt şi lucruri dubioase; nu ca moralitate, — că doar revista nu pertidcă, dar ca va­loare artistică. Şi pe urmă ultimul tablou e ris­cat. Mania patriotardă jigneşte sim­ţul critic ori­unde. Intr’o revistă eu... picanterii ea este deadreptul depla­­­sată. In sfârşit actorii. Revista aşa cum o concepe d. Tănase cere valori plastice. Compania Cărăbuş nu are decât mediocre. Directorul ei poate importa decoruri. Dar, e obligat a se îngriji şi de oameni. Asta pentru balet şi figuraţie. Pentru actori e mai grea. Dacă spectacolul Zodiei Porcului ar fi oarecare» nu am in­sista. Pentru că însă e bun, — şi pen­tru că revistele d-lui Tănase tre­­buesc considerate ca manifestări de artă, şi nu ca divertismente oare­care, insistăm. O bună parte din personalul fe­­menin, meritoriu de­sigur, luptă a­­prig cu dificultățile vârstei. E grav. Se cere vedetă. ­on­orâ­râptâiii la Academia Română Academia Română a ţinut eri o şedinţă publică sub preşidenţia d-lui prof. Em. Racoviţă. Şedinţa a avut un caracter fes­tiv fiind destinată comemorării războiului pentru independenţă. D. PROF. EM RACOVIŢA vor­vestea războiului independenţii a stârnit o vie bucurie, căci Românii din aceste provincii îşi dădeau sea­mă că numai liberarea şi întărirea Principatelor va aduce şi desrobi­­rea lor. Timotei Cipariu exprima acelaş­iind despre această comemorare gând cu ocazia inaugurării Acade­spune că Academia i-a dat o deose­bită importanţă. O dovadă despre aceasta sunt volumele scrise de d. N. Iorga, din însărcinarea Acade­miei, asupra războiului indepen­denţii. Divaniarca d-lui N. Iorga D. PROF. N. IORGA arată cade­­miei Române în 1867. D. Nistor vorbeşte de­ opera poe­tului bucovinean Petrino, al cărui apel a avut o mare influenţă în Bu­covina. Femeile bucovinene au strâns şi confecţionat cele necesare pentru răniţii războiului. Cu toată prigoana guvernului era starea de spirit din ţară în tim- i austriac, bucovinenii n’au stat no­pul războiului independenţii. Opt­ păsători, ci prin diferite societăţi una publică n’a fost pregatită pen-! culturale au contribuit la menţine­­­rea spiritului naţional. D. Nistor închee spunând cu pn­tru război, presa fiind complect ne­glijată. Spiritele n’au fost pregă­tite mci prin viu grai nici prin proclamaţiuni. Războiul a avut un efect asupra străinătăţii şi a atras mulţime de străini la noi. Presa străină şi-a trimis reprezentanţi la noi cari au scris foarte bune cro­nici asupra ţării. Clasele suprapuse n’au participat decât într’o mică măsură la starea de spirit isvorâtă din suferinţele celor cari luptau. Războiul a devenit expresia ins­tinctului de independenţă. D. Ior­­ga citează exemple despre genero­zitatea şi sacrificiul celor umili, care luau parte la toată abnegaţia la sacrificiile războiului. Cuvântarea d-lui I. Nistor a D. PROF. I. NISTOR spune cl­ în Bucovina şi Basarabia vestea covina şi Basarabia sunt astăzi mândre că pot sărbători şi ele semicentenarul războiului din­ 1877. Cuvântarea d-lui Bogdan Duică D. PROF. BOGDAN-DUICA a­­rată contribuţia Românilor din Ar­deal la pregătirea sufletului na­ţional din acea vreme. Ardelenii urmăreau cu multă atenţie cele ce se întâmplase la Bu­cureşti. La venirea guvernului Ion C. Brătianu, Ungurii manifestau nelinişte de­oarece erau informaţi de iredentismul lui. Ei priveau toa­te declaraţiile lui cu neîncredere. D. Bogdan-Duică trece apoi în revistă pe marii luptători ardeleni jertfiți pentru cauza națională. »•&CC---­ --------eoircea-------­ Procesul lui Lucetti Autorul atentatului con­tra d-lui Mussolini Roma 9. (Rador). — Azi dum­nea­ță a început judecarea în fața tri­bunalului special, judecarea pro­cesului contra lui Lucetti autorul atentatului contra d-lui Mussolini, făptuit­­la II Septembrie 1926. Lu­cetti a decarul că nui a avut nici un complice, şi ca intenţia sa de a a­­tenta la viaţa d-lui Mussolini, nu a împărtăşit-o nimănui. In răspunsurile ce a dat la intero­gatorul ce i s’a luat, a mai declarat că în anul 1923, a mai venit odată la Roma, în acelaş scop, însă a re­nunţat din cauză că nu putuse să pregătească îndeajuns atentatul. Dela 1923 până la data atentatu­lui, a tot sperat într’o reacţiune a poporului italian, împotriva fas­cismului, însă constatând că spe­ranţele sale sunt zadarnice s’a de­cis să se reîntoarcă la Roma, pen­tru ca să aducă la îndeplinire a­­tentatii plănuit de el de atâta timp. Şedința Tribunalului s’a amânat pentru după amiază. Cicerin la Berlin Berlin 9 (Rador). — D. Cicerin, a sosit astăzi joi la Berlin. Astă­­seară, la Legaţia Sovietelor, a avut loc un dineu, la care a luat parte şi d. Stresemann. Ziarele anunţă că d. Cicerin, va merge de la Ber­lin, la Kowno şi Riga. —-----o®*-«-------­ -------e­x o-------­ Lindbergh refuză ofertele băneşti Londra 9. (Rador). — Aviatorul Lindbergh care a refuzat numeroa­se oferte băneşti, a respins şi pro­punerea de a fi beneficiarul veni­tului unui fond de două milioane dolari, garantat de un grup de bo­gătaşi din PhiladeLphi* dloc-Notes 10.1.6.A UfcRCUL DE STUDII PENALE Dreptul de apărare in faza de in­strucţie D-l. George G. Vrăbiescu membru re­ferent la Consiliul Legislativ, asistent universitar, a desvoltat, comunicarea u­sare asupra «Dreptului de apărare în­­ faza de instrucţie». Conferenţiarul analizează origina a­­cestui drept în trei sisteme de procedu­ră: acuzatorial, inchizitorial şi mixt­, a­­poi arată comparativ felul cum se pre­zintă această chestiune în diferitele le­­gislațiuni străine. Legislaţiunea română actuală ce men­ţine în faza de instrucţie sistemul ri­guros inchizitorial, prezintă lacune de asemenea natură încât loveşte direct principiul libertăţii individuale. Practica arată că în nenumărate rân­duri datorită faptului că inculpatul e complect lipsit în faza de instrucţie de mijloace de apărare, s-au produs deten­ţiuni preventive ce au durat mai mulţi ani pentru ca la urmă magistratul in­structor să dea o ordonanţă de neurmă­­rire. In faţa acestei situaţiuni conf­eren­ţiarul cere să se introducă toate garan­ţiile adică apărătorul să asiste pe in­culpat în cabinetul de instrucţie atât la luarea inter­ogatoriului cât şi la confruntări, confirmări şi reconfirmări de mandate. Să i se aducă la cunoştiin­­ţă ordonanţele judecătorului de instruc­ţie de îndată ce ele sunt emise. Dease­­m­enea pentru a cunoaşte mersul proce­­durei să se pună la dispoziţia avocatu­lui dosarul cauzei cu cel puţin 24 ore înainte de îndeplinirea procedurei la care trebuie să asiste pe inculpat, pre­cum și să i se dea dreptul de a comuni­ca liber cu inculpatul, chiar dacă aces­ta e pus la secret. Spectacole Teatrul Nostru: D’ale Carnava­lului. (Deschiderea stagiunii). Teatrul Cărăbuş : Zodia parcului. Parcul Otetelişanu : Agenţia de căsătorii.­­ Teatrul Nou : Treaba mea !

Next