Cuventul, septembrie 1929 (Anul 5, nr. 1567-1596)
1929-09-01 / nr. 1567
MINISTERUL MUNCII, COOPERAŢIEI ŞI ASIGURĂRILOR SOCIALE Casa Centrală a Asigurărilor Spe Direcţia IV-a, serv. materialelor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 30 Septembrie 1029, ora 10% dim., se va ţine licitaţie publică, la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din str. Piaţa Amzei No. 8, pentru tipărirea de imprimate necesare pe anul 1930. Condiţiunile, cadtul de sarcini şi modelele se pot vedea în orice zi de lucru între orele 11-13, la serviciul materialelor, din Direcţiunea Contabilităţii, str. Piaţa Amzei No. 3. Direcţiunea generală DIRECŢIA generala A CAILOR FERATE ROMANE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Luni 16 Septembrie 1929, ora 10 a. m., se va ţine licitaţie publică, la Direcţia întreţinere din Gara de Nord, Bucureşti, pentru : Construirea unui pod de 8 m, deschidere peste pârâul Borşan în staţia Bâlca, pe linia Adjud-Tg--Ocna. Licitaţia se va ţine în conformiste cu dispoziţiile art. 72-83 din legea contabilităţii generale a Statului. Pentru amănunte se va consulta «Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R.» (costul abonamentului anual 100 lei), care se găseşte afişată în toate staţiile CF. R., iar pentru condiţiile de calitate şi orice alte informaţii referitoare la această lucrare, cei interesaţi se vor adresa Direcţiei Intreţinerei din Gara de Nord, în orice zi de lucru între orele 11-13 a. m. No. 24698 L. 6261 direcţia GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Luni 16 Septembrie 1929, ora 11 a. m., se va ţine licitaţie publică, la Direcţia Intreţinerei din Gara de Nord, Bucureşti, pentru : Data în antrepriză a lucrărilor de refacerea clădirilor din staţia Rujniţa. Pentru amănunte se va consulta «Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R.» (costul abonamentului anual 100 lei, care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru informaţii referitoare la această lucrare, cei interesaţi se vor adresa Direcţiei Intreţinerei din Gara de Nord, în orice zi de lucru între orele 12-13. No. 24697 L. 6262 MINISTERUL INSTRUCŢIUNII Licitaţiune Pentru lemne, cărbuni şi păcură la clinicile Universitare din Cluj Se aducela cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de Sâmbătă 5 Octombrie 1929, ora 9 dimineaţa direcţiunea clinicilor Universitare din Cluj, va ţine licitaţie publică pentru procurarea următoarelor cantităţi de combustibil: 4500 m. c. lemne de foc, esenţă fag crăpat, 110 vagoane colis de Silezia, 240 vagoane cărbuni de la minele din valea Jiului, 20 vagoane păcura pentru ars. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiile art. 72-83 din legea contabilităţii generale a Statului. Garanţia va fi de 30 la sută asupra valorii ofertei, în numerar sau efecte garantate de Stat, care se vor depune înainte de ziua licitaţiei la casieria clinicilor din Cluj Cadtul de sarcini şi orice alte informaţiuni se pot lua de la Direcţiuna Clinicilor din Cluj în orice zi de lucru, orele de birou. No. 7.365 din 1929, 28 August. Recrutarea elevilor de la şcoalele politecanice Pentru recrutarea şi pregătirea de militari a tinerilor, aflaţi elevi la şcoala politechnică, ministerul armatei a a dat unele dispoziţiuni cercurilor de recrutare din cari extragem. Numai tinerii cari înainte de data legală a recrutărei clasei lor s’ar găsi în ultimul an de studii al şcoalei politechnice şi ar fi fost recrutaţi de comisiunea cursului de pregătire militară, nu mai au nevoe să se prezinte înaintea consiliului de recrutare respectiv. Ei sunt consideraţi ă au satisfăcut legea recrutărei şi pe baza comunicărilor făcute de cursul de pregătire al şcoalei politechnice, vor fi înscrişi în registrul prevăzut de art. 116 din R. L. R. Toţi ceilalţi tineri, aflaţi în anii anteriori pregătirei lor militare, vor compara înaintea consiliilor de recrutare respective, pentru a fi recrutaţi şi se vor conforma obligaţiunilor prevăzute în lege relativ la amânările pentru studii. Până la 1 Ianuarie 1930, toţi absenţii la recrutarea clasei 1930, vor trebui să îndeplinească formalităţile de mai sus, contrar vor fi încorporaţi la 1 Februarie 1930, pentru întreg termenul de serviciu. IBM Cei ei azi IMSIN 95 ifcee&xtfaasA cu umil:Oi’ui sumar . ISKMSI Omul care şi-a pierdut norocul (nuvelă) de Eugen Boureanu. Cum s’a născut Moda, de E. Marghita. Sub vălul fericirii aparente, de Joseph de Saxa. Artificii (cu numeroase ilustraţiuni). VERDICTUL., piesă în 5 acte şi 7 tablouri, localizare de Nora Galin. Curiozităţi şi Evenimente. Curierul Nostru. Din grădina Evei. Cronica Sportivă. Cronica Medicală Pagina Humorului, etc. 70 ilustraţiuni de actualitate tipărite în offset. um Evreii din Româânia şi evenimentele din Palestina Suntem rugaţi să arătăm că organizaţia sionistă din Bucureşti stă în permanentă legătură cu executiva sionistă din Londra, de la care a primit ştiri ample asupra demersurilor întreprinse de d-nii dr. Weisman, lordul Melchet, lordul Reading şi alţii pe lângă primul ministru şi ministrul coloniilor englez. Legăturile telegrafice, în deosebi, prin radio, cu Palestina, sunt relativ bune. Un număr de telegrame s-a primit la particulari şi la organizaţia sionistă din Bucureşti cu privire la soarta evreilor originari din România aflători în Palestina. Aşa, grupul de tineri numit „grupul haluţimilor No. 3”, originari în cea mai mare parte din Bucovina şi vechiul regat, a telegrafiat în două rânduri, arătând că sunt bine cu toţii şi în afară de orice primejdie. Organizaţia sionistă a dat dispoziţii tuturor sesiunilor sale din ţară să se facă pretutindeni întruniri de protestare în contra autorităţilor palestinene, în legătură cu cele întâmplate. In Capitală — cum am anunţat şi eri, — va avea loc mâine Duminică, la orele 10 dimineaţa, în sala „Tomis”, o mare întrunire la care vor lua cuvântul d-nii dr. Mibashan, A. Feller, J. Lerner, Horia Carp, dr. L. Magersohn, Noel Bring, și av. M. Benvenisti. înmormântarea protopopului Teofil sauciuc-Saveanu CERNĂUŢI, 29. Azi s’a făcut înmormântarea protopopului Teofil Săuciuc-Săveanu tatăl d-lui ministru al Bucovinei. Au asistat a această tristă ceremoneii: Georgescu şi Grigoriu, senator dr. A. Popovici, deputaţi dr I. Jeleriu, Rusu, A. Nichitovici, senatorie al Bucovinei, P. S. S. Episcopul Verobchovici, generalii: Dănciulescu, Constanţiu şi Gavrilescu, comorde I. P. S. S. Mitropolitul Nector Darie apoi prefectul judeţului Cernăuţi V. Neamţu, prefectul judeţului Rădăuţi, I. Vişan, prefectul jud. Suceava, Tudoraş prefectul jud Storojineţ, Focas, procuror general al Curţii de Apel Alexandru ing Mihalache, dir. serviciului de poduri şi şosele, consilieri comunali: Nicoară, Tarangul, Klym, Zloczver, Saftencu inspector şef Sahleanu, preşedintele Camerei de comerţ Vihovici, prefectul poliţiei V. Bolocan, reprezentanţii diferitelor societăţi studenţeşti şi câte o delegaţie din parea fiecărui cult din Bucovina şi un numeros public.In faţa catedralei se afla înşirată o companie de onoare împreună cu muzica militară din regimentul 3 grăniceri. După terminarea serviciului religios de consilier eparhial Gheorghiu a tînut o frumoasă cuvântare. S’a format apoi cortegiul funebru la care a participat o lume imensă. La orele 10 dimineaţa cortegiul a sosit la cimitir. Aci consilierul eparhial Sandru, după ce s’a oficiat un scurt serviciu divin a rostit o emoționantă cuvântare. In numele guvernului a vorbit de ministru al lucrărilor publice Pan. Halippa. Hippism FLOREASCA - 31 AUGUST FAVORIŢII NOŞTRT: I. PR. HERĂSTRĂU: Vremea, Zmeu. România. IV. PR. PĂLTINIŞ: Electra, Basti’a. Veveriţa III. PR. CHILIA: Vijelia, Zurich, Turtucaia. IV. PR. P.OLT: Karneval, Pajura, Elector. V. PR. RAZIM: Rasvan, Dollar, Prinzessin, Judecător. VI. PR. SCÂNTEIA: Nunuşa, Bibicz. Gluma VIL PR DOROHOI: Gr. Benkendorff, Ultimo, Sultan. VIII. PR. BUFTEA: Agi, Lunca !, Salome. IX. PR. BATAVIA: Dunărea, Topiita, Julot. X. PR RĂŞINARI: Electra, Sora, Aluniş, Irma (Wr.) Cluj 29. Ieri la ora 3 a avut loc în Cluj congresul chemăriştilor din întreaga regiune a Ardealului şi Banatului, la care au fost reprezentate toate organizaţiile. D. dr. Emil Haţiegan, vice-preşedinte al Camerei, într’o cuvântare documentată, a arătat rostul organizărei tineretului, în noua eră de purificare a statului român. Congresul a fost prezidat de d-l dr. Tillea, deputat. Dintre fruntaşii chemărişti din Cluj au luat parte d-nii dr. Adam Popa, Mureşan, Simion Haţiegan, Hariton Moldovan, etc. D. dr. Tilea deschizând congresul a insistat asupra necesităţii organizării chemăriştilor în cadre, şi asupra propagandei intense ce trebue să facă organizaţiile chemăriste pentru luminarea tineretului. D. dr. Hariton Moldovan a dat citire proectului de statut, care a fost pe larg desbătut şi primit cu mici modificări. Congresul a durat până la ora 10 seara. Intre hotărârile luate este şi aceea că în toamnă să se facă la Cluj sfinţirea tuturor drapelelor organizaţiilor chemăriste. S’a votat apoi următoarea MOŢIUNE: 1) Membrii «Chemării» porniţi la luptă în anul 1926 pentru apărarea principiilor democratice, a libertăţilor politice şi pentru eliminarea necinstei din viaţa publică a neamului românesc, principii apărate cu atâta tărie de către d. Iuliu Maniu, cu vie mulţumire constată că munca lor a primit cea mai înaltă satisfacţie prin elogioasele cuvinte de apreciere rostite în parlamentul liber ales al ţării de către însuşi ministrul preşedinte al actualului guvern şi de către d. ministru de Interne Alexandru Vaida Voevod Congresul îşi exprimă mulţumirile şi recunoştinţa sa faţă de conducătorii partidului care au ştiut să afirme rostul adânc al organizaţiei noastre, întărind prin aceasta elanul nostru de acţiune. 2. Credincioasă principiilor sale, «Chemarea Tineretului Naţional Ţârânesc» va continua lupta pentru înfăptuirea dezideratelor care se desprind din curentul naţional ţărănesc, menit a înfăptui o ordine socială nouă pe bazele democraţiei şi al civilizaţii şi în potriva încercărilor cari tind la compromiterea libertăţilor câştigate prin grele lupte de poporul românesc, convinsă fiind că pentru propăşirea neamului orice încercare de a împinge ţara pe calea unei aventuri dictatoriale nu poate să fie decât şi mai dezastruoasă ca regimurile de dictatură deghizată cari ne-au stăpânit de 10 ani încoace. 3. Tineretul naţional-ţărănesc crede cu tărie ia necesitatea grupărei tuturor energiilor tinere de pe întregul cuprins al ţării într o puternică organizaţie întemeiată pe principiile constituţionalismului şi ale democraţiei, care să militeze cu toate puterile pentru adânca lor pătrundere în toate păturile sociale, constituind acea pavăză puternică de care ţara are nevoie astăzi mai mult ca oricând pentru a împiedica nimicirea începuturilor viguroase de viaţă cetăţenească adevărată, instaurată în ţara noastră de la venirea la putere a guvernului Maniu. De aceia dorind extinderea organizaţiilor sale în întreaga ţară cheamă sub faldurile drapelului său pe toţi acei tineri cari îndureraţi de îndelungata epocă de opresiune în care a fost ţinută naţiunea de către uzurpatorii de ieri ai puterilor politice, sunt hotărâţi a lupta pentru menţinerea neştirbită a prestigiului autorităţii de stat, reabilitată prin mari eforturi în prerogativele sale suverane, pentru apărarea cu orice risc a bunurilor cari constituesc patrimoniul sfânt al întregei obşti, cari au reuşit săşi statornicească locul ce i se cuvenea în conducerea destinelor sale. 4- Chemarea Tineretului Naţional Ţărănesc nu poate uita rolul hotărâtor pe care trebue să-l aibe presa în mişcările din care rezultă transformări sociale paşnice şi prin cari se evită deslănţuirea convulsiunilor periculoase. De aceia face apel la toţi mânuitorii condeiului şi la toate ziarele din ţară să judece cu obiectivitate situaţia, ascultând de glasul conştiinţei de a servi advăratele interese ale ţării şi să sprijinască numai acele curente şi mişcări politice şi sociale cari sunt conforme cu voinţa expres manifestată a ţării, de a fi condusă în spiritul constituţiei şi legilor sale. Libertatea presei, pe care o considerăm ca una dintre cele mai importante libertăţi politice, pentru a constitui un bun social, reclamă gazetarului, cea mai înaltă conştiinţă a drepturilor cetăţeneşti şi îl obligă să o exercite numai în scopul îndrumării opiniei publice în cadrul intereselor reale ale colectivităţii. Poporul nostru încercat în două războaie, cel al întregirii şi cel al desrobirii sale politice, are dreptul să aştepte de la deţinătorii celei de a patra puteri în stat, să nu fie robii intereselor mărunte şi creatorii unor iluzii de fericire pe care vrea să le sugereze cei cari nu se împacă cu noul curs al vremurilor, să fie a“-a adevăraţi apostoli ai credinţelor so- ciale şi politice de propăşire spre idealul ţărilor civilizate, contribuind prin predicarea bunului simţ, la risipirea tuturor încercărilor care ar veni, ascunse sau pe faţă, pentu a întuneca buna judecată a opiniei publice. 5. Chemarea Tineretului Naţional Tărănse crede cu tărie că întâiul guvern eşti din libera manifestare a voinţei poporului, condus de înţelepciunea şi marea iubire de dreptate a domnului Iuliu Maniu, va forma în istoria politică a ţării etapa de definitivă întemeiere a unei noui Românii, fericită, liberă, şi dreaptă pentru toţi cetăţenii săi, împlinind prin aceasta misiunea sa istorică. De acea va sprijini cu avânt opera de înfăptuire legislativă care va crea nouile cadre ale vieţii publice, opera de reorganizare economică, prin care se va crea posibilitatea unui trai cinstit fiecărui cetăţean muncitor, precum şi opera de asanare morală, menită a asigura prin pedepsirea tuturor tâlharilor banului public şi prin sancţionarea tuturor acelora cari şi-au bătut joc de legile ţării, creiarea unei norme morale în viaţa publică şi a unei conştiinţe a responsabilităţii depline a acelora cari mânuesc bunurile morale şi materiale ale naţiuneii. Ea mai crede că îşi serveşte ţara şi neamul cu conştiinţa celor mai buni din fiii săi, atunci când îşi exprimă neclintitul devotament faţă de tendinţele şi actele acestui guvern şi î l asigură că în această operă «Chmarea Tineretului Naţional Ţărănesc», se mândreşte să-i fie cea mai credincioasă oştire. 6. Chemând în baza celor cuprinse în «Chemarea» lansată la 5 Aprilie 1926, în «Manifestul moral» din 19 iulie 1929 şi a credinţelor mai sus exprimate, sub drapelul nostru, tineretul întregei ţări aducem omagiul acelora cari prin lupta dusă pentru aceleaşi idealuri, au contribuit la sosirea zilei de izbăvire politică a neamului românesc, astăzi şi de astăzi înainte de apururi, prin voinţa şi fapta fiilor săi, el însuşi stăpân pe destinele sale, pentru a putea da astfel omenirii valorile la cari îl predestinează şi obârşia şi calităţile CUVÂNTUL Ce colonizări sau făcut până In prezent** In legătura cu opera de colonizare a d-lui ministru 1. Mihala-iche, dăm câteva date statistice referitoare la colonizările cari s’au făcut prin direcţia colonizărilor din acest minister: In vechiul regat, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila şi Râmnicu- Sărat, în număr de 6442 colonişti din judeţele vechiului regat, cărora li s’au atribuit intre 5 hectare şi un pogon fiecărui colonist. In Dobrogea, in judeţele Constanţa, Caliacra şi Durostor la un număr de 10.550 de colonişti din vechiul regat revenind fiecărui colonist câte 25 hectare, teren arabil intre 1500—2500 m. p. loc de casă şi intre un hectar până la un pogon islaz. In Basarabia, in judeţele Hotin Soroca, Bălţi, Orhei, Lapuşna, Tighina, Cetatea Altibă şi Cahul la 7626 colonişti, prin judeţele citate atribuindu-se: fiecărui colonist teren arabil până-i la 6 hectare, loc de casă între 1000 Im. p. şi un hectar şi islaz un hectar*»—, 1 pogon. In Bucovina^ ,In judeţul Cernăuţi la 594 colonişti dându-se câte 4 hectare de pieţire colonist, loc de casă un pogon^ islaz un pogon. In Transilvania, In judeţele Timiş-Torontal,şi Arad, Bihor, Salaj, şi Satu-Mare, la un număr de 4339 de colonişti, după cum urmează: In judeţul Timiş-Torontal la 1177 de colonişti din diferite judeţe ai Transilvaniei precum şi la refugiaţii din Iugoslavia şi Ungaria li s'a atribuit fiecărui colonist Imre cu 16 iugăre fâneaţă între 1—7 iugare, între 400—800 stânje i grăd,..ă ie între 316-1200 stânjeni, loc de casă între 400—800 stânjeni, islaz între un iugar şi 4 iugare. In judeţul Arad la 1026 colonişti din judeţele Hunedoara, Turda, refugiaţilor din Iugoslavia şi Ungaria, dându-se fiecărui colonist între 6 —14 iugare, teren arabil, loc de casă între 400—800 stânjeni şi o suprafaţă de 886 hectare islaz. In judeţul Bihor la 876 colonişti atât intern cât şi din judeţul Cluj, dându-se fiecărui colonist teren arabil între 7—11 jugare, intre 600 800 stânjeni, loc de casă. In judeţul Salaj: la 707 colonişti atât intern cât şi din judeţele Satu-Mare, Turda şi Bihor dându-se fiecărui colonist între 10—16 iugare teren arabil, loc de casă intre 400 800 stânjeni şi islaz între 2—3 iugare de fiecare. In judeţul Satu-Mare: la 613 colonişti din diferite județe, dându-se fiecărui colonist intre 10 —16 jugare loc de casă câte 80 stânjeni și islas câte 2 jugare. din Sinaia Hotărârile adunare» generale. Răspunsul A. S. R. Principelui Nicolae, Înalt Regent Sinaia, 29. — încă din Februarie a. c. se răspândise in localitate svomil desfiinţărei singurei şcoli secundare, gimnaziul «Principele Nicolae» înfiinţat în anul 1925 cu mari sacrificiuri s’a primit de către direcţiunea gimnaziului, o adresă a ministerului instrucţiunii publice prin care se face cunoscut că, începând dela 1 Septembrie, nu se mai primesc înscrieri pentru clasa I a, iar clasele Il-a şi IlI-a ce vor mai funcţiona încă, se vor desfiinţa treptat. ÎNTRUNIREA de la liceu Ca un început de reacţiune din partea localnicilor, azi, la orele 10 a. m. s-a convocat o şedinţă extraordinară intimă în cancelaria sus numitei şcoli. La şedinţă au luat parte reprezentanţii autorităţilor comunale, ai comitetului şcolal, părinţi copiilor, etc. D. T. Strelkowsky directorul gimnaziului a expus situaţia gimnaziului, relevând rezultatele satisfăcătoare ce le-a dat acest gimnaziu de la înfinţare până azi. D. colonel St. Voicescu primarul oraşului, a declarat nu numai că nu poate fi vorba de desfiinţarea gimnaziului, dar chiar va lupta ca să-l transforme într’un liceu cu internat, aşa cum fusese vorba încă de când s’a pus bazele acestei şcoli acum patru ani. D. ing. maior Vasiliu din marele stat major al div. I V. M. citând ca exemplu gimnaziul din comuna Pomârla-Dorhoi, a arătat că şi gimnaziula de aici i se poate lăsa clasa I, cheltuelile fiind suportate de comitetul şcolar. A cerut înaintarea de urgenţă a unui memoriu asupra stărei de fapt, întâi A. N. R. Principele Nicolae patronul gimnaizului şi apoi ministerului instrucţiunii publice. D. av. Niculescu-Telega a arătat că minsterul încearcă să treacă peste bunăvoinţa A. S. R. Principele Nicolae înalt Regent După ce a mai vorbit preotul paroh I. Luncan etc., s-a ales o delegaţie compusă din d-nii colonel S. Voicescu primar, T. Strelkowsky, directorul gimnaziului, preot paroh V. Hăisan, C. Niculescu-Telega şi C. Cojocărescu, avocaţii şi părinţi ai elevilor, care să prezinte A. S. R. Principelui Nicolae un memoriu asupra situaţiei creiate gimnaziului. CUVÂNTUL ÎNALTULUI REGENT Pit. NICOLAE La ora 4 fără un sfert delegaţia a fost primită în audienţă la Palatul Regal de către A. S. R. Principele Nicolae, înalt Regent şi preşedintele comitetului de construcţie a gimnaziului. După ce i s-au expus situaţia gimnaziului şi hotărârea de desfiinţare a lui, A. SRL a răspuns: „Imi este greu mie să intervin, pentru că am fost unul dintre aceia care am cerut cu insistenţă desfiinţarea gimnaziilor, ca un mijloc de rezolvire a problemei proletariatului intelectual. Totuşi, la Sinaia, este necesar nu un gimnaziu, ci un liceu cu internat în sensul unui liceu de altitudine. Inmânându-i-se memoriul, A. S. R. a promis tot sprijinul său pentru menţinerea gimnaziului şi transformarea lui, în liceu cu internat. p Mare incendiu în Ardeal Din MierCurea-Ciuc se anunţă că a izbucnit un groaznic incendiu, în comuna Stomeşti. Focul s’a întins pe o întindere de doi kilometri pătraţi. 120 de case sânt cuprinse de flăcări. Se crede că sunt şi victime omeneşti. Dezastrul este considerabil. S’au trimis ajutoare de la Miercurea Ciucului, Gheorgheni și comunele alăturate. lin [DIH Dill din Cernăuţi CERNAUIL — Ziarul nostru a atras în neumărate rânduri atenţiunea ministerului de interne, cum şi autorităţilor locale, în privinţa cutiilor automate de joc, cari au avut efecte atât de sinistre asupra locuitorilor nevoiaşi şi mai ales asupra tineretului naiv din Cernăuţi In fine, alarma presii, care a luptat din răsputeri împotriva acestei manopere distrugătoare a tineretului a avut succes. La prefectura de poliţie din Cernăuţi a sosit un ordin al ministerului de interne, în urma căruia automatele de joc din toate coifurile străzii trebuesc imediat înlăturate. Cetăţenii din Cernăuţi, mai ales cei din clasa mijlocie, cu copii minori, cari nu se mai desupeau de la cutiile de joc, aduc vii mulţumiri atât presei cât şi ministerului de interne, care a pus capăt acestui scandal. Arestarea unui vânzător ----OoXXXOO---CERNAUTI- — Acum vre-o câte-» rogatoriul ce le-a fost luat, fetele va zile s’a prezentat la biroul de au declarat că ele nu sunt singuremoravuri dela prefectura de poliție din localitate, o femee care a reclamat că fiica ei adoptivă, Iosefina, P, în etate de 15 ani, cât şi Ana D. în etate de 17 ani, au fost luate şi duse de către birjarul Ştefan Iavrovschi, domiciliat pe str. Podgoriei 54, în oraşul Rădăuţi sub motiv că acolo ar fi găsit el nişte locuri unde ele au să fie angajate ca ajutoare la lucru. Dar de fapt le-a dus într’o castă de toleranţă din ace localitate. La ordinul prefecturii de poliţie din localitate, poliţia din Rădăuţi, a arestat într’adevăr într’o casă de toleranţă din acest oraş pe sus numitele fete. Aduse înapoi la Cernăuţi, la vitee victime cari au căzut pradă acestui Iavorschi, ci şi alte fete, toate sub vârsta de 18 ani, cari au fost deasemenea duse şi internate în diferite case de toleranţă din Rădăuţi. Iaworscki a fost arestat. La interogatoriul luat, Iaworski declară că el e cu totul străin de cele ce au declarat cele două fete. Iar la 21 August — deci o zi după sosirea fetelor la Rădăuţi — el a fost în acea casă de toleranţă, dar numai ca să-şi caute iubita. Deocamdată, Iaworski este ţinut arestat în închisoarea preventivă, iar după ce i se vor dresa actele,va fi predat parchetului. Prețul cerealelor la Braila VINERI, 30 AUGUST 1929 Grâu bun curat (80 kgr. la HI), suta kgr. 710 lei Grâu mijlociu (77 kgr. la HI) cu până la 5 la sută, corpuri străine 500 lei. Grâu (75 kgr. la HI) cu până la 5 la sută corpuri străine 610 lei. Secară 480 lei. Orz (64 kgr. la HI.) cu până la 5 la sută corpuri străine 425 lei. Ovăz (42 kgr. la Hr.) 350 lei. Porumb gros țărănesc 540 lei. Porumb corcitură 530 lei. Porumb dinte de cal 550 lei. Fasole comună 900 lei. Meiu 350 lei. Mazăre 530 lei. Răpită sălbatică 510. ------oox xx oo— ■ — Dela Icairól Naţional Astăseară Sâmbătă 31 August Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară cu preţuri obişnuite serale drama istorică a d-lui Mihail Arbuil «Getopiseu». Atât textul adânc omenesc, cât şi admirabila interpretare şi fastuoasa punere în scenă a d-lui Soare Z. Soare, făgăduesc că această dramă să aibă o lungă serie pe scena Teatrului Naţional. Decoruri de pictorul Feodoroff- Costumele de d-ra Barlo şi lucrate în atelierele Teatrului Naţional sub conducerea d-nei Florica Scârţea. * Luni seară 2 Septembrie se va da a doua premieră a stagiunei «Măsură pentru măsură» comedie în 5 acte (14 tablouri) de W. Shakespeare. Piesa este montată într’un stil cu totul original având balet și muzică de scenă. In rolurile principale apar: d-nele Marioara Zimniceanu, Elena Cruceanu, Jana Popovici, Didy Teodorescu și d-nii: Nottara, Bulfinsky, V. Antonescu, I. Sârbul, I. Manu, Bălţăţeanu, Calboreanu, Critico, Finteşteanu, Marius, Grigoriu, Amigdalis, Gh. Soare etc. Direcţia de scenă d. Soare Z. Soare. Costumele după schiţele d-rei Barlo executate în atelierele Teatrului Naţional sub direcţia d-nei Florica Scârța. Ştiri Artistice Teatrul Cărăbuş reprezintă în fiecare seară «Miss Revista» cel mai mare succes al stagiunei de vară în care marele mânuitor al cupletului, d. C. Tănase are câteva creaţii strălucite. * In fiecare seară la Parcul Otetelişeanu se joacă irezistibila satiră de moravuri «Poliţia la Strand» comedie în 3 acte în traducerea d-lui V. Rodan. In fruntea distribuţiei V. Maximilian, alături de C. Toneanu, Anicuţa Cârjă, Nora Piacentini, Mary Voluntara şi întreg ansamblul parcului. Biletele cu 40, 75 şi 125. ooxxoo---- Buletin Meteorologic Timpul probabil de la orele 30-31 August, orele 20. Presiunea puţin variabilă. Timpul se va menţine cu cerul mai mult senin şi vânt slab din sectorul estic. Temperatura în uşoară creştere. ■ ■■ pooxxooo Raidul Paris-Bucureşti fără escala PE UN AVION CUMPĂRAT DE A. R. P. A Primim: Cu un avion «BREGUET» din cele cumpărate de «Asociaţia Hoţiei» anul trecut, maiorul Burduloiu şi căpitanul Iacobescu au executat raidul Bucureşti-Viena Paris şi înapoi, Paris-Bucureşti fără escală, pentru a câştiga cupa «F. Bibelou». A. R. P. A. are satisfacţia că toate încercările mari ale «viaţei noastre se fac cu avioanele cumpărate din fondurile strânse în urma acţiunei de propagandă pe care o întreprinde şi ţine să împărtăşească tuturor membrilor şi donatorilor săi această satisfacţie, făcându-se încă o dovadă că obolul public dat în folosul aviaţiei este cu multă precauţiune întrebuinţat. Cetăţenii sunt rugaţi să aibă în vedere că orice ban dat prin A. R. P. A. şi filialele sale judeţene este bine administrat Sinuciderea din Rădăuţi CERNĂUŢI. — In noaptea de Marţi spre Miercuri, s’a spânzurat de un copac, în grădina caselor sale antreprenorul de construcţii din Rădăuţi, Thomas Finkelbauer, în etate de 45 ani. Finkelbauer ducea o viaţă fericită şi era om cu stare. Aşa că, atât familia, cât şi cunoscuţii lui, nu pot deslega enigma, care l-a împins la pasul acesta nefast de a-şi curma firul vieţei. Finkelbauer nu a lăsat nici o scrisoare din care să reese cauza sinuciderii. ...... oooxxxooo— — SPECTACOLE Teatre CĂRĂBUŞ: Miss Revista. Teatrul Nou — Calea Văcăreşti: «Rasputin» cu Mielu Constantinescu, societar al Teatrului National JIGNIŢA: Zisser Bucher. OTETELEŞANU: Poliţia la strand. MARCONI: 20 de zile la răcoare. ELITE: Cariera unei Midinette şi revista A la fonté. SCALA : Zvăpăiata şi filmul «Răsărit de soare». SCALA (grădina COLOS): Revista: Mic şi al dracului şi progran de comedie Cinematografe LUX: Favoritul saloanelor. BULEVARD PALACE: Dr. Joseph Balsamo. CAPITOL: Robert şi Bertram. TRIANON: A cui e logodnica mea. SELECT: Târgul de sclave şi o comedie. LIPSCANI: Tragedia omului. MARNA: Infernul fecioarelor şi artişti. serviciu IN NOAPTEA DE 31 AUGUST fl. Lupovici, Bărăţiei 48; Gh. Dan, Griviţei 183; Dr. fl. Voitinovici, Victoriei 206; fl. Ilibini, Victoriei 86; Dr. Einhorn, Carol 19; G. Paraschivescu, Dudeşti 54; N. Wasserman, Moşilor 249; D. M. Borş, Vasile Lascăr 42; Seb. Niţescu, Prelung. Bul. Ferdinand 8; Gh. Velescu, Șerban Vodă 21; AL Munteanu (fost Th. Vasiliu), str. Mihai Vodă 8; Elvira Straja, Rahoei 120 30XXX00-