Cuventul, septembrie 1929 (Anul 5, nr. 1567-1596)

1929-09-01 / nr. 1567

MINISTERUL MUNCII, COOPE­RAŢIEI ŞI ASIGURĂRILOR SO­CIALE Casa Centrală a Asigurărilor Spe Direcţia IV-a, serv. materialelor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 30 Septembrie 1029, ora 10% dim., se va ţine lici­taţie publică, la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din str. Piaţa Amzei No. 8, pentru tipărirea de imprimate necesare pe anul 1930. Condiţiunile, cadtul de sarcini şi modelele se pot vedea în orice zi de lucru între orele 11-13, la serviciul materialelor, din Direcţiunea Con­tabilităţii, str. Piaţa Amzei No. 3. Direcţiunea generală DIRECŢIA generala A CAILOR FERATE ROMANE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Luni 16 Septembrie 1929, ora 10 a. m., se va ţine licita­ţie publică, la Direcţia întreţinere­ din Gara de Nord, Bucureşti, pen­tru : Construirea unui pod de 8 m, des­chidere peste pârâul Borş­an în sta­ţia Bâlca, pe linia Adjud-Tg--Ocna. Licitaţia se va ţine în conformi­ste cu dispoziţiile art. 72-83 din le­gea contabilităţii generale a Sta­tului. Pentru amănunte se va consulta «Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R.» (costul abonamentului a­­nual 100 lei)­, care se găseşte afi­şată în toate staţiile C­­F. R., iar pentru condiţiile de calitate şi ori­ce alte informaţii referitoare la a­­ceastă lucrare, cei interesaţi se vor adresa Direcţiei Intreţinerei din Gara de Nord, în orice zi de lucru între orele 11-13 a. m. No. 24698 L. 6261 direcţia GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Luni 16 Septembrie 1929, ora 11 a. m., se va ţine licita­ţie publică, la Direcţia Intreţinerei din Gara de Nord, Bucureşti, pen­tru : Data în antrepriză a lucrărilor de refacerea clădirilor din staţia Rujniţa. Pentru amănunte se va consulta «Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R.» (costul abonamentului a­­nual 100 lei­­, care se găseşte afi­şată în toate staţiile C. F. R., iar pentru informaţii referitoare la a­ceastă lucrare, cei interesaţi se vor adresa Direcţiei Intreţinerei din Gara de Nord, în orice zi de lucru între orele 12-13. No. 24697 L. 6262 MINISTERUL INSTRUCŢIUNII Licitaţiune Pentru lemne, cărbuni şi păcură la clinicile Universitare din Cluj Se aduce­­la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de Sâmbătă 5 Octombrie 1929, ora 9 dimineaţa direcţiunea clinicilor Universitare din Cluj, va ţine licitaţie publică pentru procurarea următoarelor cantităţi de combustibil: 4500 m. c. lemne de foc, esenţă fag crăpat, 110 vagoane colis de Silezia, 240 vagoane cărbuni de la minele din valea Jiului, 20 vagoane păcu­ra pentru ars. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu dispoziţiile art. 72-83 din le­gea contabilităţii generale a Sta­tului. Garanţia va fi de 30 la sută asu­pra valorii ofertei, în numerar sau efecte garantate de Stat, care se vor depune înainte de ziua licita­ţiei la casieria clinicilor din Cluj Cadtul de sarcini şi orice alte in­­formaţiuni se pot lua de la Direc­ţi­una Clinicilor din Cluj în orice zi de lucru, orele de birou. No. 7.365 din 1929, 28 August. Recrutarea elevilor de la şcoalele poli­­tecanice Pentru recrutarea şi pregătirea de militari a tinerilor, aflaţi elevi la şcoala politechnică, ministerul armatei a a dat unele dispoziţiuni cercurilor de recrutare din cari extragem. Numai tinerii cari înainte de data legală a recrutărei clasei lor s’ar găsi în ultimul an de studii al şcoalei politechnice şi ar fi fost recrutaţi de comisiunea cursului de pregătire militară, nu mai au nevoe să se prezinte înaintea con­siliului de recrutare respectiv. Ei sunt consideraţi ă au satis­făcut legea recrutărei şi pe baza comunicărilor făcute de cursul de pregătire al şcoalei politechnice, vor fi înscrişi în registrul prevăzut de art. 116 din R. L. R. Toţi ceilalţi tineri, aflaţi în anii anteriori pregătirei lor militare, vor compara înaintea consiliilor de recrutare respective, pentru a fi recrutaţi şi se vor conforma obli­gaţiunilor prevăzute în lege relativ la amânările pentru studii. Până la 1 Ianuarie 1930, toţi ab­senţii la recrutarea clasei 1930, vor trebui să îndeplinească formalită­ţile de mai sus, contrar vor fi în­corporaţi la 1 Februarie 1930, pen­tru întreg termenul de serviciu. IBM Cei e­­i azi IM­S­IN­ 95 ifcee&xtfaasA cu umil:Oi’ui sumar . ISKMSI Omul care şi-a pierdut norocul (nuvelă) de Eugen Boureanu. Cum s’a născut Moda, de E. Marghita. Sub vălul fericirii aparente, de Joseph de Saxa. Artificii (cu nume­­roase ilustraţiuni). VERDICTUL., piesă în 5 acte şi 7 tablouri, locali­zare de Nora Galin. Curiozităţi şi Evenimente. Curierul Nostru. Din grădina Evei. Cronica Sportivă. Cro­nica Medicală Pagina Humorului, etc. 70 ilustraţiuni de actualitate tipă­rite în offset. um Evreii din Româânia şi evenimentele din Palestina Suntem rugaţi să arătăm că orga­nizaţia sionistă din Bucureşti stă în permanentă legătură cu executiva sionistă din Londra, de la care a primit ştiri ample asupra demersu­rilor întreprinse de d-nii dr. Weis­man, lordul Melchet, lordul Rea­ding şi alţii pe lângă primul mi­nistru şi ministrul coloniilor englez. Legăturile telegrafice, în deosebi, prin radio, cu Palestina, sunt re­lativ bune. Un număr de telegra­me s-a primit la particulari şi la organizaţia sionistă din Bucureşti cu privire la soarta evreilor origi­nari din România aflători în Pa­lestina. Aşa, grupul de tineri nu­mit „grupul haluţimilor No. 3”, ori­ginari în cea mai mare parte din Bucovina şi vechiul regat, a telegra­­fiat în două rânduri, arătând că sunt bine cu toţii şi în afară de orice primejdie. Organizaţia sionistă a dat dis­poziţii tuturor sesiunilor sale din ţară să se facă pretutindeni întru­niri de protestare în contra auto­rităţilor palestinene, în legătură cu cele întâmplate. In Capitală — cum am anunţat şi eri, — va avea loc mâine Dumi­nică, la orele 10 dimineaţa, în sala „Tomis”, o mare întrunire la care vor lua cuvântul d-nii dr. Mibas­­han, A. Feller, J. Lerner, Horia Carp, dr. L. Magersohn, Noel Bring, și av. M. Benvenisti. înmormântarea protopopului Teofil sauciuc-Saveanu CERNĂUŢI, 29.­­ Azi s’a făcut înmormântarea protopopului Teofil Săuciuc-Săveanu tatăl d-lui minis­tru al Bucovinei. Au asistat a această tristă cere­­moneii: Georgescu şi Grigoriu, sena­tor dr. A. Popovici, deputaţi dr I. Jeleriu, Rusu, A. Nichitovici, sena­­torie al Bucovinei, P. S. S. Episco­pul Verobchovici, generalii: Dănciu­lescu, Constanţiu şi Gavrilescu, co­morde I. P. S. S. Mitropolitul Nec­­tor Darie apoi prefectul judeţului Cernăuţi V. Neamţu, prefectul ju­deţului Rădăuţi, I. Vişan, prefectul jud. Suceava, Tudoraş prefectul jud Storojineţ, Focas, procuror general al Curţii de Apel Alexandru ing Mihalache, dir. serviciului de podu­ri şi şosele, consilieri comunali: Ni­­coară, Tarangul, Klym, Zloczver, Saftencu inspector şef Sahleanu, preşedintele Camerei de comerţ Vi­­hovici, prefectul poliţiei V. Bolocan, reprezentanţii diferitelor societăţi studenţeşti şi câte o delegaţie din parea fiecărui cult din Bucovina şi un numeros public.In faţa catedralei se afla înşirată o companie de onoare împreună cu muzica militară din regimentul 3 grăniceri. După terminarea serviciului reli­gios de consilier eparhial Gheorghiu a tînut o frumoasă cuvântare. S’a format apoi cortegiul funebru la care a participat o lume imensă. La orele 10 dimineaţa cortegiul a sosit la cimitir. Aci consilierul e­­parhial Sandru, după ce s’a oficiat un scurt serviciu divin a rostit o e­­moționantă cuvântare. In numele guvernului a vorbit de ministru al lucrărilor publice Pan. Halippa. Hippism FLOREASCA - 31 AUGUST FAVORIŢII NOŞTRT: I. PR. HERĂSTRĂU: Vremea, Zmeu. România. IV. PR. PĂLTINIŞ: Electra, Bas­­ti’a. Veveriţa III. PR. CHILIA: Vijelia, Zurich, Turtucaia. IV. PR. P.­OLT: Karneval, Pa­jura, Elector. V. PR. RAZIM: Rasvan, Dollar, Prinzessin, Judecător. VI. PR. SCÂNTEIA: Nunuşa, Bi­­bicz. Gluma VIL PR DOROHOI: Gr. Benken­dorff, Ultimo, Sultan. VIII. PR. BUFTEA: Agi, Lunca !, Salome. IX. PR. BATAVIA: Dunărea, To­pii­ta, Julot. X. PR RĂŞINARI: Electra, So­ra, Aluniş, Irma (Wr.) Cluj 29. I­eri la ora 3 a avut loc în Cluj congresul chemăriştilor din întreaga regiune a Ardealului şi Banatului, la care au fost repre­zentate toate organizaţiile. D. dr. Emil Haţiegan, vice-preşe­­dinte al Camerei, într’o cuvântare documentată, a arătat rostul orga­­nizărei tineretului, în noua eră de purificare a statului român. Congresul a fost prezidat de d-l dr. Tillea, deputat. Dintre fruntaşii chemărişti din Cluj au luat parte d-nii dr. Adam Popa, Mureşan, Si­­mion Haţiegan, Hariton Moldovan, etc. D. dr. Tilea deschizând congresul a insistat asupra necesităţii orga­nizării chemăriştilor în cadre, şi asupra propagandei intense ce tre­­bue să facă organizaţiile chemăris­­te pentru luminarea tineretului. D. dr. Hariton Moldovan a dat ci­tire proectului de statut, care a fost pe larg desbătut şi primit cu mici modificări. Congresul a durat până la ora 10 seara. Intre hotărârile luate este şi a­­ceea că în toamnă să se facă la Cluj sfinţirea tuturor drapelelor organizaţiilor chemăriste. S’a votat apoi următoarea MOŢIUNE: 1) Membrii «Chemării» porniţi la luptă în anul 1926 pentru apărarea principiilor democratice, a libertă­ţilor politice şi pentru eliminarea necinstei din viaţa publică a nea­mului românesc, principii apărate cu atâta tărie de către d. Iuliu Ma­­niu, cu vie mulţumire constată că munca lor a primit cea mai înaltă satisfacţie prin elogioasele cuvinte de apreciere rostite în parlamentul liber ales al ţării de către însuşi ministrul preşedinte al actualului guvern şi de către d. ministru de Interne Alexandru Vaida Voevod­ Congresul îşi exprimă mulţumi­rile şi recunoştinţa sa faţă de con­ducătorii partidului care au ştiut să afirme rostul adânc al organi­zaţiei noastre, întărind prin aceas­ta elanul nostru de acţiune. 2. Credincioasă principiilor sale, «Chemarea Tineretului Naţional Ţârân­esc» va continua lupta pen­tru înfăptuirea dezideratelor care se desprind din curentul naţional ţărănesc, menit a înfăptui o ordi­­ne socială nouă pe bazele demo­craţiei şi al civilizaţii şi în potriva încercărilor cari tind la compromi­terea libertăţilor câştigate prin grele lupte de poporul românesc, convinsă fiind că pentru propăşi­rea neamului orice încercare de a împinge ţara pe calea unei aven­turi dictatoriale nu poate să fie decât şi mai dezastruoasă ca regi­murile de dictatură deghizată cari ne-au stăpânit de 10 ani încoace. 3. Tineretul naţional-ţărănesc cre­de cu tărie ia necesitatea grupărei tuturor energiilor tinere de pe întregul cuprins al ţării într o pu­ternică organizaţie întemeiată pe principiile constituţionalismului şi ale democraţiei, care să militeze cu toate puterile pentru adânca lor pătrundere în toate păturile socia­le, constituind acea pavăză puter­nică de care ţara are nevoie astăzi mai mult ca oricând pentru a îm­piedica nimicirea începuturilor vi­guroase de viaţă cetăţenească ade­vărată, instaurată în ţara noastră de la venirea la putere a guvernu­lui Maniu. De aceia dorind extinderea orga­nizaţiilor sale în întreaga ţară cheamă sub faldurile drapelului său pe toţi acei tineri cari îndure­raţi de îndelungata epocă de opre­siune în care a fost ţinută naţiu­nea de către uzurpatorii de ieri ai puterilor politice, sunt hotărâţi a lupta pentru menţinerea neştirbită a prestigiului autorităţii de stat, reabilitată prin mari eforturi în prerogativele sale suverane, pentru apărarea cu orice risc a bunurilor cari constituesc patrimoniul sfânt al întregei obşti, cari au reuşit să­­şi statornicească locul ce i se cu­venea în conducerea destinelor sale. 4- Chemarea Tineretului Naţional Ţărănesc nu poate uita rolul hotărâ­tor pe care trebue să-l ai­be presa în mişcările din care rezultă trans­formări sociale paşnice şi prin cari se evită deslănţuirea convul­­siunilor periculoase. De aceia face apel la toţi mânuitorii condeiului şi la toate ziarele din ţară să jude­ce cu obiectivitate situaţia, ascul­tând de glasul conştiinţei de a ser­vi advăratele interese ale ţării şi să sprijinască numai acele curente şi mişcări politice şi sociale cari sunt conforme cu voinţa expres manifestată a ţării, de a fi condu­să în spiritul constituţiei şi legi­lor sale. Libertatea presei, pe care o considerăm ca una dintre cele mai importante libertăţi politice, pentru a constitui un bun social, reclamă gazetarului, cea mai înal­tă conştiinţă a drepturilor cetăţe­neşti şi îl obligă să o exercite nu­mai în scopul îndrumării opiniei publice în cadrul intereselor reale ale colectivităţii. Poporul nostru încercat în două războaie, cel al întregirii şi cel al desrobirii sale politice, are dreptul să aştepte de la deţinătorii celei de a patra pu­teri în stat, să nu fie robii intere­selor mărunte şi creatorii unor ilu­zii de fericire pe care vrea să le sugereze cei cari nu se împacă cu noul curs al vremurilor, să fie a­“-a a­devăraţi apostoli ai credinţelor so-­­ ciale şi politice de propăşire spre idealul ţărilor civilizate, contribu­ind prin predicarea bunului simţ, la risipirea tuturor încercărilor care ar veni, ascunse sau pe faţă, pentu a întuneca buna judecată a opiniei publice. 5. Chemarea Tineretului Naţional Tărănse crede cu tărie că întâiul guvern eşti din libera manifestare a voinţei poporului, condus de în­ţelepciunea şi marea iubire de drep­tate a domnului Iuliu Maniu, va forma în istoria politică a ţării e­­tapa de definitivă întemeiere a u­­nei noui Românii, fericită, liberă, şi dreaptă pentru toţi cetăţenii săi, împlinind prin aceasta misiu­nea sa istorică. De acea va sprijini cu avânt opera de înfăptuire legis­lativă care va crea nouile cadre ale vieţii publice, opera de reorga­nizare economică, prin care se va crea posibilitatea unui trai cinstit fiecărui cetăţean muncitor, precum şi opera de asanare morală, menită a asigura prin pedepsirea tuturor tâlharilor banului public şi prin sancţionarea tuturor acelora cari şi-au bătut joc de legile ţării, cre­iarea unei norme morale în viaţa publică şi a unei conştiinţe a res­ponsabilităţii depline a acelora cari mânuesc bunurile morale şi mate­riale ale naţiuneii. Ea mai crede că îşi serveşte ţara şi neamul cu conştiinţa celor mai buni din fiii săi, atunci când îşi exprimă neclintitul devotament fa­ţă de tendinţele şi actele acestui guvern şi î l asigură că în această operă «Chmarea Tineretului Naţio­nal Ţărănesc», se mândreşte să-i fie cea mai credincioasă oştire. 6. Chemând în baza celor cuprin­se în «Chemarea» lansată la 5 A­­prilie 1926, în «Manifestul moral» din 19 iulie 1929 şi a credinţelor mai sus exprimate, sub drapelul nostru, tineretul întregei ţări adu­cem omagiul acelora cari prin lup­ta dusă pentru aceleaşi idealuri, au contribuit la sosirea zilei de iz­băvire politică a neamului româ­nesc, astăzi şi de astăzi înainte de apururi, prin voinţa şi fapta fiilor săi, el însuşi stăpân pe destinele sale, pentru a putea da astfel ome­nirii valorile la cari îl predesti­nează şi obârşia şi calităţile CUVÂNTUL Ce colonizări sau făcut până In prezent­­** In legătura cu opera de colo­nizare a d-lui ministru 1. Mihala-­i­che, dăm câteva date statistice refe­­ritoare la colonizările cari s’au fă­cut prin direcţia colonizărilor din acest minister: In vechiul regat, în judeţele Il­fov, Ialomiţa, Brăila şi Râmnicu- Sărat, în număr de 6442 colonişti din judeţele vechiului regat, cărora li s’au atribuit intre 5 hectare şi un pogon fiecărui colonist. In Dobrogea, in judeţele Con­stanţa, Caliacra şi Durostor la un număr de 10.550 de colonişti din vechiul regat revenind fiecărui co­lonist câte 25 hectare, teren arabil intre 1500—2500 m. p. loc de casă şi intre un hectar până la un po­gon islaz. In Basarabia, in judeţele Hotin Soroca, Bălţi, Orhei, Lapuşna, Ti­­ghina, Cetatea Altibă şi Cah­ul la 7626 colonişti, prin judeţele citate atribuindu-se: fiecărui colonist te­ren arabil până-i la 6 hectare, loc de casă între 1000 Im. p. şi un hectar şi islaz un hectar*»—, 1 pogon. In Bucovina^ ,In judeţul Cernăuţi la 594 colonişti dându-se câte 4 hectare de pieţire colonist, loc de casă un pogon^ islaz un pogon. In Transilvania, In judeţele Ti­­miş-Torontal,şi Arad, Bihor, Salaj, şi Satu-Mare,­­ la un număr de 4339 de colonişti, după cum urmează: In judeţul Timiş-Torontal la 1177 de colonişti din diferite judeţe ai Transilvaniei precum şi la refugia­ţii din Iugoslavia şi Ungaria li s'a atribuit fiecărui colonist Imre cu 16 iugăre fâneaţă între 1—7 iugare, între 400—800 stânje i grăd,..ă ie între 316-1200 stânjeni, loc de casă între 400—800 stânjeni, islaz în­tre un iugar şi 4 iugare. In judeţul Arad la 1026 colonişti din judeţele Hunedoara, Turda, re­fugiaţilor din Iugoslavia şi Ungaria, dându-se fiecărui colonist între 6 —14 iugare, teren arabil, loc de casă între 400—800 stânjeni şi o suprafaţă de 886 hectare islaz. In judeţul Bihor la 876 colonişti atât intern cât şi din judeţul Cluj, dându-se fiecărui colonist teren a­­rabil între 7—11 jugare, intre 600 800 stânjeni, loc de casă. In judeţul Salaj: la 707 colonişti atât intern cât şi din judeţele Sa­­tu-Mare, Turda şi Bihor dându-se fiecărui colonist între 10—16 iugare teren arabil, loc de casă intre 400 800 stânjeni şi islaz între 2—3 iugare de fiecare. In judeţul Satu-Mare: la 613 co­lonişti din diferite județe, dându-se fiecărui colonist intre 10 —16 jugare loc de casă câte 80 stânjeni și islas câte 2 jugare. din Sinaia Hotărârile adunare» generale.­­ Răspunsul A. S. R. Principelui Nicolae, Înalt Regent Sinaia, 29. — încă din Februarie a. c. se răspândise in localitate svo­­mil desfiinţărei singurei şcoli se­cundare, gimnaziul «Principele Ni­­colae» înfiinţat în anul 1925 cu mari sacrificiu­­ri s’a primit de către direcţiu­nea gimnaziului, o adresă a minis­terului instrucţiunii publice prin care se face cunoscut că, începând dela 1 Septembrie­­, nu se mai pri­mesc înscrieri pentru clasa I a, iar clasele Il-a şi IlI-a ce vor mai func­ţiona încă, se vor desfiinţa treptat. ÎNTRUNIREA de la liceu Ca un început de reacţiune din partea localnicilor, azi, la orele 10 a. m. s-a convocat o şedinţă extra­ordinară intimă în cancelaria sus numitei şcoli. La şedinţă au luat parte repre­zentanţii autorităţilor comunale, ai comitetului şcolal, părinţi copiilor, etc. D. T. Strelk­owsky directorul gim­naziului a expus situaţia gimna­ziului, relevând rezultatele satisfă­cătoare ce le-a dat acest gimnaziu de la înfinţare până azi. D. colonel St. Voicescu primarul oraşului, a declarat nu numai că nu poate fi vorba de desfiinţarea gim­naziului, dar chiar va lupta ca să-l transforme într’un liceu cu in­ternat, aşa cum fusese vorba încă de când s’a pus bazele acestei şcoli acum patru­ ani. D. ing. maior Vasiliu din marele stat major al div. I V. M. citând ca­ exemplu gimnaziul din comuna Pomârla-Dorhoi, a arătat că şi gimnaziula de a­ici i se poate lăsa clasa I, cheltuelile fiind suportate de comitetul şcolar. A cerut înain­tarea de urgenţă a unui memoriu asupra stărei de fapt, întâi A. N. R. Principele Nicolae patronul gim­naizului şi apoi ministerului in­strucţiunii publice. D. av. Niculescu-Telega a arătat că minsterul încearcă să treacă peste bunăvoinţa A. S. R. Principe­le Nicolae înalt Regent După ce a mai vorbit preotul pa­roh I. Luncan etc., s-a ales o de­legaţie compusă din d-nii colonel S. Voicescu primar, T. Strelk­ow­sky, directorul gimnaziului, preot paroh V. Hăisan, C. Niculescu-Te­lega şi C. Cojocărescu, avocaţii şi părinţi ai elevilor, care să prezin­te A. S. R. Principelui Nicolae un memoriu asupra situaţiei creiate gimnaziului. CUVÂNTUL ÎNALTULUI RE­GENT Pit. NICOLAE La ora 4 fără un sfert delegaţia a fost primită în audienţă la Pala­tul Regal de către A. S. R. Princi­pele Nicolae, înalt Regent şi preşe­dintele comitetului de construcţie a gimnaziului. După ce i s-au expus situaţia gimnaziului şi hotărârea de desfi­inţare a lui, A. S­RL a răspuns: „Imi este greu mie să intervin, pentru că am fost unul dintre a­­ceia care am cerut cu insistenţă desfiinţarea gimnaziilor, ca un mij­loc de rezolvire a problemei prole­tariatului intelectual. Totuşi, la Sinaia, este necesar nu un gimnaziu, ci un liceu cu inter­nat în sensul unui liceu de altitu­dine. Inmânându-i-se memoriul, A. S. R. a promis tot sprijinul său pen­tru menţinerea gimnaziului şi trans­formarea lui, în liceu cu internat. p Mare incendiu în Ardeal Din MierCurea-Ciuc se anunţă că a izbucnit un groaznic incendiu, în comuna Stomeşti. Focul s’a întins pe o întindere de doi kilometri pă­traţi. 120 de case sânt cuprinse de flăcări. Se crede că sunt şi victi­me omeneşti. Dezastrul este consi­derabil. S’au trimis ajutoare de la Miercu­rea Ciucului, Gheorgheni și comu­nele alăturate. lin [DIH Dill din Cernăuţi CERNAUIL — Ziarul nostru a atras în neumărate rânduri aten­ţiu­nea ministerului de interne, cum şi autorităţilor locale, în privinţa cu­tiilor automate de joc, cari au a­­vut efecte atât de sinistre asupra locuitorilor nevoiaşi şi mai ales a­­supra tineretului naiv din Cernăuţi In fine, alarma presii, care a lup­tat din răsputeri împotriva acestei manopere distrugătoare a tineretu­lui a avut succes. La prefectura de poliţie din Cer­năuţi a sosit un ordin al ministe­rului de interne, în urma căruia au­tomatele de joc din toate coifurile străzii trebuesc imediat înlăturate. Cetăţenii din Cernăuţi, mai ales cei din clasa mijlocie, cu copii mi­nori, cari nu se mai desu­­peau de la cutiile de joc, aduc vii mulţumiri atât presei cât şi ministerului de in­terne, care a pus capăt acestui scan­dal. Arestarea unui vânzător ----OoXXXOO---­CERNAUTI- — Acum vre-o câte-» rogatoriul ce le-a fost luat, fetele va zile s’a prezentat la biroul de au declarat că ele nu sunt singure­moravuri dela prefectura de poli­ție din localitate, o fem­ee care a re­clamat că fiica ei adoptivă, Iosefi­na, P, în etate de 15 ani, cât şi Ana D. în etate de 17 ani, au fost luate şi duse de către birjarul Ştefan Ia­vrovschi, domiciliat pe str. Podgo­riei 54, în oraşul Rădăuţi sub motiv că acolo ar fi găsit el nişte locuri unde ele au să fie angajate ca aju­toare la lucru. Dar de fapt le-a dus într’o castă de toleranţă din a­ce localitate. La ordinul prefecturii de poliţie din localitate, poliţia din Rădăuţi, a arestat într’adevăr într’o casă de toleranţă din acest oraş pe sus nu­mitele fete. Aduse înapoi la Cernăuţi, la vite­e victime cari au căzut pradă a­­cestui Iavorschi, ci şi alte fete, toa­te sub vârsta de 18 ani, cari au fost deasemenea duse şi internate în diferite case de toleranţă din Rădăuţi. Iaworscki a fost arestat. La inte­rogatoriul luat, Iaworski declară că el e cu totul străin de cele ce au declarat cele două fete. Iar la 21 Au­gust — deci o zi după sosirea fetelor la Rădăuţi — el a fost în acea casă de toleranţă, dar numai ca să-şi cau­te iubita. Deocamdată, Iaworski este ţinut arestat în închisoarea preventivă, iar după ce i se vor dresa actele,va fi predat parchetului. Prețul cerealelor la Braila VINERI, 30 AUGUST 1929 Grâu bun curat (80 kgr. la HI), su­ta kgr. 710 lei Grâu mijlociu (77 kgr. la HI) cu până la 5 la sută, corpuri străine 500 lei. Grâu (75 kgr. la HI) cu până la 5 la sută corpuri străine 610 lei. Secară 480 lei. Orz (64 kgr. la HI.) cu până la 5 la sută corpuri străine 425 lei. Ovăz (42 kgr. la Hr.) 350 lei. Porumb gros țărănesc 540 lei. Porumb corcitură 530 lei. Porumb dinte de cal 550 lei. Fasole comună 900 lei. Meiu 350 lei. Mazăre 530 lei. Răpită sălbatică 510. ------oox xx oo— ■ — Dela Icairól Naţional Astăseară Sâmbătă 31 August Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară cu preţuri obişnuite se­rale drama istorică a d-lui Mihail A­rbuil «Getopiseu­». Atât textul a­­dânc omenesc, cât şi admirabila in­terpretare şi fastuoasa punere în scenă a d-lui Soare Z. Soare, făgă­­duesc că această dramă să aibă o lungă serie pe scena Teatrului Na­ţional. Decoruri de pictorul Feodo­­roff- Costumele de d-ra Barlo şi lu­crate în atelierele Teatrului Naţio­nal sub conducerea d-nei Florica Scârţea. * Luni seară 2 Septembrie se va da a doua premieră a stagiunei «Mă­sură pentru măsură» comedie în 5 acte (14 tablouri) de W. Shakespea­re. Piesa este montată într’un stil cu totul original având balet și mu­zică de scenă. In rolurile principale apar: d-nele Marioara Zimniceanu, Elena Cruceanu, Jana Popovici, Di­­dy Teodorescu și d-nii: Nottara, Bul­­finsky, V. Antonescu, I. Sârbul, I. Manu, Bălţăţeanu, Calboreanu, Cri­tico, Finteşteanu, Marius, Grigoriu, Amigdalis, Gh. Soare etc. Direcţia de scenă d. Soare Z. Soa­re. Costumele după schiţele d-rei Barlo executate în atelierele Teatru­lui Naţional sub direcţia d-nei Flo­rica Scârța. Ştiri Artistice Teatrul Cărăbuş reprezintă în fie­care seară «Miss Revista» cel mai mare succes al stagiunei de vară în care marele mânuitor al cupletu­lui, d. C. Tănase are câteva creaţii strălucite. * In fiecare seară la Parcul Oteteli­­şeanu se joacă irezistibila satiră de moravuri «Poliţia la Strand» come­die în 3 acte în traducerea d-lui V. Rodan. In fruntea distribuţiei V. Maximi­lian, alături de C. Toneanu, Anicuţa Cârjă, Nora Piacentini, Mary Vo­luntara şi întreg ansamblul parcu­lui. Biletele cu 40, 75 şi 125. ­ooxxoo----­ Buletin Meteorologic Timpul probabil de la orele 30-31 Au­gust, orele 20. Presiunea puţin variabilă. Timpul se va menţine cu cerul mai mult senin şi vânt slab din sectorul es­tic. Temperatura în uşoară creştere. ■ ■■ pooxxooo­ Raidul Paris-Bucu­­reşti fără escala PE UN AVION CUMPĂRAT DE A. R. P. A Primim: Cu un avion «BREGUET» din cele cumpărate de «Asociaţia Ho­ţiei» anul trecut, maiorul Burdu­­loiu şi căpitanul Iacobescu au exe­cutat raidul Bucureşti-Viena Paris şi înapoi, Paris-Bucureşti fă­ră es­cală, pentru a câştiga cupa «F. Bibelou». A. R. P. A. are satisfacţia că toa­te încercările mari ale «viaţ­ei noastre se fac cu avioanele cumpă­rate din fondurile strânse în ur­ma acţiunei de propagandă pe ca­re o întreprinde şi ţine să împăr­tăşească tuturor membrilor şi do­natorilor săi această satisfacţie, fă­­cându-se încă o dovadă că obolul public dat în folosul aviaţiei este cu multă precauţiune întrebuin­ţat. Cetăţenii sunt rugaţi să aibă în vedere că orice ban dat prin A. R. P. A. şi filialele sale judeţene este bine administrat­ Sinuciderea din Rădăuţi CERNĂUŢI. — In noaptea de Marţi spre Miercuri, s’a spânzurat de un copac, în grădina caselor sale antreprenorul de construcţii din Rădăuţi, Thomas Finkelbauer, în etate de 45 ani. Finkelbauer ducea o viaţă ferici­tă şi era om cu stare. Aşa că, atât familia, cât şi cunoscuţii lui, nu pot deslega enigma, care l-a împins la pasul acesta nefast de a-şi curma firul vieţei. Finkelbauer nu a lăsat nici o scri­soare din care să reese cauza sinu­ciderii. ...... oooxxxooo— — SPECTACOLE Teatre CĂRĂBUŞ: Miss Revista. Teatrul Nou — Calea Văcăre­şti: «Rasputin» cu Mielu Con­­stan­tin­escu, societar al Teatrului National JIGNIŢA: Zisser Bucher. OTETELEŞANU: Poliţia la strand. MARCONI: 20 de zile la răcoare. ELITE: Cariera unei Midinette şi revista A la fonté. SCALA : Zvăpăiata şi filmul «Ră­sărit de soare». SCALA (grădina COLOS): Re­vis­ta: Mic şi al dracului şi progran de c­omedie Cinematografe LUX: Favoritul saloanelor. BULEVARD PALACE: Dr. Jo­­seph Balsamo. CAPITOL: Robert şi Bertram. TRIANON: A cui e logodnica mea. SELECT: Târgul de sclave şi o comedie. LIPSCANI: Tragedia omului. MARNA: Infernul fecioarelor şi artişti. serviciu IN NOAPTEA DE 31 AUGUST fl. Lupovici, Bărăţiei 48; Gh. Dan, Griviţei 183; Dr. fl. Voitinovici, Vic­toriei 206; fl. Ilibini, Victoriei 86; Dr. Einhorn, Carol 19; G. Paraschivescu, Dudeşti 54; N. Wasserman, Moşilor 249; D. M. Borş, Vasile Lascăr 42; Seb. Ni­­ţescu, Prelung. Bul. Ferdinand 8; Gh. Velescu, Șerban Vodă 21; AL Munteanu (fost Th. Vasiliu), str. Mihai Vodă 8; Elvira Straja, Rahoei 120 30XXX00-

Next