Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)
1907-07-31 / nr. 1244
«.uui xv. — xv. xuíj<* BARI PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENTEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 16 Telefon 3/4 & MJ kiHl i £ 4 'á'üATA ‘|,"ika £ a. DIRECTOR în an , » . 6 luni i.Kiyi ui xune xi?o v CONST. MILLE ABONAMENT © cu premii v . LcT 20 * »•••• » H 3 luni . a • ) * • iy 6 BARI fELEFM [Pentru Capitală No. 141]» Provincie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței . Biurourile ziarului &tr. ."Sărindar li . Raporturile dintre Austria și Italia Telegramele noastre anunță că o nouă întrevedere va avea loc între miniștrii de externe ai Austriei și Italiei, Tittoni urmînd prin aceasta a întoarce baronului Aehrenthal vizita făcută la Desio. Baronulu’Aehrenthal ministru de externe al Austriei Titton, ministru de externe al Italiei m Serii de adulți pentru funcționarii comerciali _i..i &aresat de vechea societate generală a funcționarilor — Memon mercialis ministrului cultelor și instr. publice. — . r Este îndeobște cunoscută agitata ea și îndreptățita a comerciali pennerale a funcționat aici duminical intru obținerea repauziunțai,ca de ^ tegral, ci și curs de seara, de adulți și de comerț TM,odelul ceoderne și organzate^uP.rațea și fov. Mice, vechea s ° cexare e u un meționarilor elftem !,are semnal de premoriu în ace?*Âetpr’ dr. Dragulănescu, fifiost presentat ministerului respecti» dorința de a ^acestei societăți, moașelor str^“jimoriul adresat minimal P»TM rii comerciali. . . .âjattififc ^ : r școlile de adulți ■ Școalele de adulț să fie ^a^din cît, posibil mai mult dăc?acum sint asminiile particulari ’multî indivizi, în su? stamp »»• b 2^e li bart. Wj>J“SCRaS“« lege ca nici un com^erant,^ în ser. S?Tor person^ ^^SÄum^care^ean ar ști cul este absolut ’ie ursul primar, său să învețe a căștiga la orașe mlcarThică de mine. ^ Școlile de comerț ']%*?.n ■ ^ b) In școalele de vor poseda ® atestete de sttop. «B®SSrtolIÄÄniW ^mai cä fac serviciu pe 11^u.oü comercial. "sa,-“ r„?/s s militar Idei ud numelor secundare, bucură absolvent 5 ..e {inga altele ^ceasla dwpo«(*« “í}) laiP/a regulaida și un Mrnulent sadurin.au^ndevarmă, SÎSlS^tJtfrnuH «W>"<«>С»■ punct. „„„lantit să fie obligația .»t aîn TSAS* ..«« ».«“armaS. a *JÎ KKITA ÄU, a«. 3 a 6 pentru întreținerea acestor școli «Lit de suma ce Domnia voastra^ veți osebit de suma-iip_n bugeti g.ai. mai pute?e face apel" la comercianți, bănci etc. fa să se înscrie cu o sumă anuală de'^Asemenea Camerile de comerț, ar pu KtÎli«“'’« '"Siaîf SiKSi^^'sig. patentațlor să Plateasc^e^^ mpunerentrul care^adus^^S S «?8 sîntem foarte siguri că nici un patentat nu se va opune. localurile școalelor de adulți ti Localurile unde se vor preda cursurile să fie mimat in centrele activităței SirrÂ’ses ses mea'departe ar^d^parta pe^elevi^de Shor închid ® magazinele la orele 8 Cia o imbi rănii le ceva mai tîrziu și un drum hingi .. mare greutate căci £!=£ £& swag ffi&SwfS „forint al cărui proprietar este onor. | ministerul de domenii, imobil care posedă la l etal. 17 camere, iar la mansardă 12 camere, acestea ar fi cel mai potin,iar ° C ministerul de domenii posedăm??oc viran in dosul acestui imobil în strada Doamnei, acolo s’ar putea clădi o școală specială și cu totul proprie acestei Sură cu localul trebue să amintim că Camera de comerț din București care chiar acum își clădește un palat al său ar face un mare act de dreptate țevilor comerciali,a viitorilor comercianți cari se vor întruni în acest palat, ra de pe acum să rezerve, unul sau două saloane pentru cursurile acestor Ș.Mai este iarăși un lucru care nu treime trecut cu vederea, pentru școalele de adulți. Știm că era adunat la Camera de comerț un fond ce ar trece de 100.000 lei. și dacă, așa ar sta lucrurile o intervenție ar fi necesară. Știm ca președintele Camerei de comerț d-l Assan va da tot sprijinul său acestor școale ca cu mai multă șansă să poată merge pe calea binelui. De aceașî solicitudine nu ne îndoim nici din partea președinților Camerilor de comerț din provincie și sîntem convinși că cu toți vor căuta ca orașele din zona căror aparțin sa dea tot concursul acestor școli folositoare din toate punctele de vedere. * Memoriul termină solicitând legiferarea decisiunei luate în unanimitate de congresul funcționarilor comerciali ținut în Capitală în 1906 și prin care se consacră repausul duminical integral. După cum sîntem informați societatea a fost avisată că ministerul a luat notă de cuprinsul acestui memoriu. O acțiune serioasă care să sprijine frumoasele strădăminți ale generațiunei care va avea să conducă într’un viitor apropiat comerțul acestei țări, ar fi de dorit. ... . S. Repauzul duminical — Păreri din public — Deciziunea luată de mai mulți comercianți cu inimă de a închide în Capitală magazinele Duminica toată ziua, este un fapt de laudă, care s’a și pus în practică de săptămîna trecută. Patronii noștri sunt astăzi convinși că afacerile d-nealor nu suferă nimic din cauza repauzului complect și de aceea cu multă bunăvoință fruntașii comerciului Capitalei au semnat pentru închiderea prăvăliilor în toate Duminicile, i Dnea lor șiîu foarte bine că omul care muncește are novoc de odihnă. Că atât funcționarul cit și patronul, care este strâns legat de afacere care-i produce fel de fel de griji și supărări, are absolută nevoe de o zi liberă pentru a respira și gusta c zi măcar din bunurile vieții. Negustorul, fie cît de bogat, duce în noi viața cea mai măsurată în privința timpului, pentru că din cauza concurenței am ajuns și noi în așa timpuri materialiste încît mulți se călăuzesc de zicătoarea engleză; „time is man, ney“ sau timpul costă bani. C u toate acestea s’au convins mai toți că pentru e și avea orice lucru un mers regulat, trebue după muncă și odihnă, cât munca neîncetată duce la ruină morală și fizică. Bazat pe acest principiu, datoria fiecărui guvern ar fi să intervie în chestia repauzului duminical complect, venind cît mai curînd cu o lege în acest sens, lege care ar corespunde dorinței unanime a funcționarilor comerciali și ar mulțumi și pe comercianții noștri, cari au luat de bună voe rezolvarea repauzului duminical prin semnături între d-nea lor. Dacă pentru patronii și comercianții noștri se impune întreaga zi de Duminică a fi respectată, pentru funcționarii comerciali de astăzi, acest repauz ar fi de o importanță extremă, căci dînsul va ridica mult nivelul cultural și moral al lor. Cei tineri ar profita de acest repauz pentru a-șî dezvolta intelectul în instituțiunile noastre culturale, în școalele de adulți create de societatea noastră ? ni.ilîn „1 . innX i OV r> ZvY COO 1ÍA. rii ar putea în această zi de repauz să își instruiască și să complecteze educația copiilor în mijlocul familiei, îndrumindu-i pe o cale sănătoasă. De aceea se impune ca funcționarii noștri comerciali, cari cea mai mare parte sunt recrutați din oameni cu moravuri frumoase, unii din ei fiind fala comerțului nostru să fie avantgarda celor cari vor lupta pentru realizarea repauzului duminical în toate magazinele. Numai prin unirea noastră vom reuși ca această idee să fie îmbrățișată de către guvernanți și-i vom hotărî să vie cu o lege de asemenea natură. Din toate părțile și în special din partea Camerelor de comerț cari reprezintă comerțul țărei romînești, ne vin aprobări și se emite ideia pentru o complectă zi de repaus pe săptămină; acum fruntașii comerțului prin inițiativa d-nealor ne arată atît nouă, funcționarilor, uit și celor cari conduc destinele acestei țări că se simte absolută nevoe de repausul duminical ziua complectă. Datoria funcționarilor comerciali prne ca de acum înainte să nu mai piardă nici un minut, să se avînte in lupta pentru căpătarea acestui repaus, căcî 01 ne va aduce atît nouă cît și comerțului tare niște foloase incalculable de mari din punctul de vedere cultural, moral și chiar material. X. Z. Koșșeteanu Membru în comitetul funcț. comerciali de la Bursa Muncel Greva măcelarilor Erî dimineață o parte dintre măcelarii din Capitală s’au pus în grevă nevoind să mai taie vite în abatorul comunal. Din această cauză Capitala a suferit erî de lipsa de carne. Cauza grevei este că s’a impus patronilor măcelari să respecte repauzul duminical. Spre seară greviștii au cedat și au început să trimeată vitele la abator. Telegrame Afacerea sau Declarațiile martorului Luck Berlin, 29 Iulie. — Martorul Luck, care locuește în str. Sofia din Karlsruhe, a făcut azi importante declarațiuni în afacerea Haul. El declară că Hau nu a susținut niciodată sinuciderea pe care o consideră ca cea mai mare prostie. Luck declară apoi că a luat notițe de toate discuțiile ce le-a avut cu Hau în timpul celor 17 zile cît au stat închiși în aceeași cameră, și povestește că din toate persoanele cu care a venit în atingere, specialistul, profesorul Aschatensburg, a produs cea mai mare impresie asupra lui Hall. Luck susține că Aschaftensburg, știe mai mult decât a spus: Declarațîile drei Molitor Karlsruhe, 29 Iulie.— Pare curios faptul că din toate agitațile prin cari a spirat, Olga Molitor, nu pare a suferi vre-o depresiune fizică sau sufletească. Ea se arăta vecinie rece și nepăsătoare. Olga neagă declarația lui Lindeman că ar fi ucis pe mama ei, și susține că în ziua asasinatului nici n’a văzut pe Lindeman. Această declarație e în contrazicere cu depoziția altor 3 martori, cari susțin cu preciziune că în ziua crimei Lindeman se afla cu familia Molilor. Concediul consului român la Budapesta Budapesta, 29 iulie.—Consulul general al Romîniei la Budapesta, d.Derusi a intrat într’un concediu de 2 luni. Timpul acesta el și-l va petrece în stația balneară Gastein și în Romînia. Cu girarea afacerilor a fost însărcinat secretarul consulatului, d. August Paul. Dela conferința păcei Haga, 29 iulie. — Sir Thomas Barley, cunoscut jurist și luptător pentru pace va sosi aci venind din Londra, pentru a se consfătui cu membrii conferinței. Sosirea lui e în legătură cu proectul Angliei pentru limitarea armamentelor. Papa și demonstrațiile antieterie ale Roma, 29 iulie.—„Corrire d’Italia“ anunță o protestare a papei în contra agresiunilor îndreptate de o vreme în contra clericalilor cari au fost siliți în mare parte să ceară permisiunea de a purta arme asupra lor. Incidentul tarco-persan Dezmințirea autorităților turcești Viena, 29 iulie.—„Politische Gorrespondenz“ primește următoarea consenisare din partea ambasadei imperiale turcești: Ziarele au comunicat în zilele din urmă în baza unei telegrame din Teherman știrea că trupele turcești au violat teritoriul persan, atacînd satul Urmia și maltratînd populația. Față de această știre sintem împuterniciți a declara că trupele s'au mărginit la menținirea ordinei și liniștea, turburata de bande persane. Autoritățile declară că 300 de persani au năvălit în comunele Terkuvar și Beradosta, fie care le-au incendiat. Populațiunea a fost silită să se refugieze în munți. Cu toata prezența garnizoanei turcești, trupele au fost silite să respingă banda care se încerca să treacă pe teritoriul turcesc. In luptă au căzut 30 membri aibandei, intre cari 17 armeni. Scandalul cu societatea spiritistă din Budapesta Budapesta, 29 iulie.Maestrul de scrima, italianul Giuseppe Genari, implic italianul Giuseppe caz în cunoscuta afacere a societăței spiritiste de aci a fost chemat era dimineață la poliție. El a fost pus în libertate fără a i se lua un interogatoriu oficial. Genari declară că nu are nici un amestec în moartea avocatului Meranos. El povestește că la cele 6—8 ședințe anuale ale societăței spiritiste, lua parte regulat și Meranos ca medium spiritist. Genard neagă insa a fi tras foloase materiale de pe urma avocatului. O singură dată a primit de la Meranos 400 coroane, în schimb s-a făcut și el diverse servicii amicale. Față de aceste declarații ziarele de seara, susțin că Genari, este vinovat de moartea lui Meranos pe care l-a ruinat materialmente. Ele aduc nouă probe și destăinuiri ingrozitoare asupra ședințelor societăței spiritiste. Atentat Petersburg, 29 iulie.—Capul circumscripției clericale din Charkov, consilierul intim Rajewski, a fost rănit mortal în stațiunea balneară Kislondsk: înțelegerea ruso-japoneză Petersburg, 29 iulie. — Departamentul externelor va da în curînd publicitățeî toate documentele cu privire la înțelegerea ruso-japoneză. Serbare în onoarea prințului Borgese raidul Peking-Paris făcut în Pajris, 29 iulie. — O serbare urmată de un banchet strălucit au fost date în onoarea principelui Borgese la întoarcerea sa din automobil. Repromin’șa purernului corean Seul, 29 Iulie.—In scopul reorganizării guvernului corean trei membri ai statului major al lui Ito au fost numiți vicepreședinți în trei departamente ale statului corean. Marchizul Ito împreună cu opt membri ai administrațiunii Coreei, japonezi și coreani, au plecat la Chemulpo de unde se vor duce la Tokio. Generalul Hasegawa a fost numit resident general al Japoniei. 25 vagoane distruse.—Pagube de un milion Hendae, 29 iulie.—Totalul vagoanelor distruse este de 25. Incendiul a durat pînă la orele șease seara, mijloacele de a l combate lipsind. Inginerii au început curățirea intăririlor tunelului. Calea ferată va fi probabil redeschisă Marți. Perderile sunt socotite la 1 20.000 de h. Groaznic incendiu — 100 persoane rănite — Boulder, (Colorado), 29 iulie. Un incendiu a isbucnit la depozitul de mărfuri al statului Colorado și al căilor ferata de Sud. Incendiul s-a întins la un depozit de pulbere unde se aflau 1000 livre de dinamită. A urmat o teribilă exploziune; ca vreo sută de persoane sunt rănite. La Boulder toate ferestrele au fost sparte. Ancheta în școalele agricole din Rusia Petersburg, 29 iunie.Din cauza anchetelor făcute de poliție în unele școli de agricultură, ministerul a ordont directorilor școalelor de agricultură de a mpedica agitațiunea, politică în școale. Directorii și inspectorii sînt angajați de a împedica pătrunderea ideilor antiguvernamentale în școale și de a da exemplul elevilor Elevii la țari s’ar găsi cărți oprite vor fi imediat excluși din toate școalele. Mari fraude în Rusia Petersburg, 29 iulie. — Comisiunea însărcinată a face ancheta stărei de lucruri pe calea ferată isiberiană a constatat deturnări în sumă de 10 milioane de ruble. O circulară a Forței Constantinopol, 29 iulie.— Poarta a adresat o notă circulară reprezentanților săi pe lingă marile Putri, arătînd ceea ce a făcut pentru justiție în Macedonia și declarînd că nu poate accepta reforme venind din afară. Serbările jubiliare din Bulgaria Sofia, 29 Iulie.Serbările pentru împlinirea a douăzeci de ani de domnie al principelui au fost definitiv fixate pentru ziua de 15 și 28 August. Aceste serbări vor avea loc la Sofia a franceze Evenimentele din Casablanca Londra, 29 Iulie.—Un vapor sositer din Casablanca la Tangernunță că crucișătoarele continuă să bombardeze satele de prin împrejurimea portului Casablanca. Reîntoarcerea inspectorului poliției marocane Zurich, 29 iulie.—In vederea evenimentelor din Maroc, colonelul Müller, inspectorul general al poliției marocane care se afla în concediu la Berlin se va reîntoarce la Tanger în cursul săptămînei viitoare. Starea refugiaților.— Lupta continua Tanger, 29 iulie.— Un vapor englez sosit aci cu 400 de refugiați, cea mai mare parte evrei; starea refugiaților este desolată. Torpiloarele franceze au adus cinci marinari grav răniți. Vaporul francez „Anatolie“ a părăsit Casablancara și a sosit aci azi. Se confirmă lupta care a avut loc în ziua de 8 August; o luptă violentă continuă încă. Orașul este devastat; străzile sunt pline de cadavre de ale indigenilor. Este temere de o epidemie. Triburile cerertare Tanger, 29 iulie.—Știrile primite despre Maclean spun că triburile ar fi gata a-1 preda maganului dacă li s-ar acorda iertarea. Fuga europenilor din Maroc Cadix, 29 iulie.Crucișătorul Casini a sosit aci pentru a încărca proviziuni. Numeroase familii fugind din porturile marocane vin aci să caute refugiu. Un escadron de cavalerie a sosit aci și se va îmbarca după amiaza pe un transatlantic. Consiliu de miniștri spaniol Madrid, 29 iulie.— Consiliul de miniștrii s’a ocupat de afacerile din Maroc; miniștrii păstrează o mare rezervă asupra deliberărilor lor și se mărginesc numai a spune că situațiunea este neschimbată acolo. Chestiunea polonă Berlin, 29 iulie. — Față de articolul unui ziar parisian, cum că întrevederea de la Sovienemitide a contribuit la înăsprirea legilor în contra Poloniei rusești, oficioasa „Corespondența imperială de sud“ declară următoarele: In această știre sunt zvonuri lipsite de orice teme, care au început să pătrundă și în presa germană. In cele trei state imperiale există o chestiune polonă, care se rezolvă de fiecare stat, după principiile și punctele de vedere ale statului interesat dar între cei trei împărați nu există o chestiune polonă, asupra căruia să fie necesară o înțelegere. Toastrul In onoarea armatei franceze Petersburg, 29 iulie.—La dineul oferit la Krasnoie-Selo în onoarea șefului de stat-major francez Brun cu prilejul plecarei sale, marele duce Nicolae, reprezentînd pe țara toastat pentru amica și aliata armată franceză. treva telegrafiștilor din America New York, 29 iulie.—Greva telegrafiștilor se întinde. Azi telegrafiștii companiei „Western union company, din Minneapolis și Houston s’au pus în grevă. Comunicațiunea telegrafică între mai bine de douăsprezece centre comerciale este împiedicată.* Chicago, 29 Iulie.—Se comunici din Chicago cu data de 10 August s. n. că până la orele 6 seara telegrafiști din 25 orașe, între care și orașul St. Louis, s'au pus în grevă. New-York, 29 Iulie.—Telegrafiștii dintr’un număr de orașe din Vest și din Sud, printre care Columbus, Milwaukee, Nashville, Dallas, și altele s-au pus în grevă. Se zvonește că telegrafișttii din San Francisco și Oakland se vor uni cu această mișcare. 333 de telegrafiști au ținut la New York un meeting spre a decide despre grevă. Asemenea meetinguri au avut loc în numeroase alte orașe. New York, 29 iulie.— Greva telegrafiștilor s’a întins la 50 de orașe. Dezordine nu s’au produs decit la Chicago. Ambasador german în concediu Paris, 29 iulie. Ambasadorul german, d. de Piadolin, a plecat astă seară în concediu în Germania. Acolo va visita pe d. de Bulow. Întinderea grevei Evenimentele din Maroc Atacul din Impn Paris, 29 Iulie, — Amiralul Philibert, telegrafiază cu data de 10 August seara că totul este liniștit la Mazagan. Noaptea n’a trecut în liniște. Se semnalează numeroși călăreți venind dinspre răsărit. Orașul Rabat este foarte calm. La Casablanca aceași situațiune. Crucișătorul„Duchayla“ a plecat pentru Saffi și Mogador. O altă telegramă cu data de 29 August semnalează un puternic atac care a avut loc în acea zi după amiază și bare a fost în mod strălucit respins. Sunt două răniți. Mazaganul pare mereu amenințat. Eoni trans spre Maroe Alger, 29 Iulie. — Divisiunea din Constantina, a primit ordinul de a ține gata un batalion de tiraliori, o secție de artilerie și de primul semnal, a pleca în Maroc la n jurul atentatRlo contra a lui Miclescu Erî dimineață d. procuror Hiotu, însoțit de d. judecător de instrucție Georgescu-Vilcea, a luat un nou interogator lui Zarioiu, atentatorul contra d-lul Miclescu, directorul general al căilor ferate. Atentatorul a repetat judecătorilor că a voit să omoare pe d. Mielescu, pentru că nu a voit să-l dea pe lingă pensie și o slujbă la căile ferate. După acest interogator Zamioiu a fost transportat la penitenciarul Văcărești și pus în infirmerie, deoareco rana dela picior nu a sta complect vindecata. Starea d lui Mielescu Starea d-lui Mielescu continuă a fi bună. D. dr. Barbescu și Gerota au vizitat erî în mai multe rindurî pe pacient. D. Mielescu va rămîne în pat numai cîteva zile pînă ce rana se va vindeca. Estracția glontelui nu se va face de cît mai tîrziu.—tis. Lily victima unui accident de automobil Lily Gheorghiade, cunoscuta și frumoasa demi-mondenă, a căzut victima unui foarte grav accident de automobil. Plecînd Joi la Pitest să viziteze pe o soră a ei, în drum automobilul a dat de vre-un obstacol și s-a răsturnat. Lily a căzut sub automobil și cînd a fost scoasă, leșinată, s’a constatat că-și a scrîntit rău o mină, iar la coaste e grav contuzionată. Imediat s’a telegrafiat la București după un medic și cu un alt automobil a fost adusă în Capitală. Ea se află la locuința ei în str. Academiei, în căutarea a doi medici, într’o stare foarte îngrijitoare. ____ ’ce». Un agent de poliție new-yorkez degradat Un spectacol aproape fără precedent s’a dat populației din New-York. In acest oraș s’a degradat în public un agent de poliție, Stephen Walsh, concediat pentru lașitate. In loc să aresteze pe un individ înarmat, care urmărea pe alți doi ca să-l omoare, agentul Stephen Walsh a fugit, iar cei doi nenorociți urmăriți au fost asasinați. Inspectorul poliției, după ce l-a revocat, Ta dus în fața colegilor săi și a publicului. I-a smuls nasturii turneeî și galoanele după umeri, apoi a gonit cu lovituri de picior. In urmă, comisarul șef a ținut polițiștilor o cuvîntare, declarîndu-le că orice act de lașitate va suferi aceeași pedeapsă, datoria poliției fiind de a desfășura un maximum de curaj. Știrile nopței Bătae pe stradă.—Vasile Dumitru ;is Fînșnetariu, din str. Sirene! 11, s’a bătut pe calea 13 Septembrie, cu suir Nicolae Oproiu. Bătuți și bătăușă, au fost aduși la circ. 26-a unde se anchetează cazul. Musafirî nepoftiți.—Indivizi! Gogu Alexandru, din str. Epicot No. 37 și Nicu Ion din str. Sabinelor 61, s’a introdus în curtea caselor cu No. 39, din str. Acvila, proprietatea luî Boscu Ioșca. Nepoftiți musafirî au fost arestați ’a circa 26-a. Precupeț scandalagiii.—In circiuma lui Radu Petrescu, din str. Broșteni, precupețiți Tudoriu Ilie din aceiași stradă No. 16, fiind beat, a făcut scandal cu muncitorul Ion Puiu, din str. Livada cu duzi 4. Până s’o trezi, precupețul scandalariu este ținut la circ. 32 ii Incrimii vnii Capitalei Senzaționale declarații ale unui agent de siguranță. — In urma nouei turnuri pe care a luat-o crima săvirșită de sub comisarul Zenide de la siguranță prin încercarea de sinucidere a bătrânului tată al lui Tigăreanu, am fost nevoiți să întrerupemii pentru moment sensaționalele destăinuiri făcute nouă de unul din actualii agenți ai siguranței. Faptul acesta a făcut pe agent să se întilnească din nou cu redactorul nostru și să i dea și alte detalii foarte interesante atît asupra crimei săvîrșite contra nefericitului Tigăreanu cît și alte fapte, unele mult mai grave, pe care vom aduce, în mai multe numere consecutive, la cunoștința cititorilor noștri. Continuăm astăzi publicarea declarațiilor numitului agent cu privire la instrumentele de tortură și modul cum sunt schingiuiți deținuții la siguranță. Instrumente de tortură — Ai cunoștință desigur despre instrumentele de tortură pe cari le aveți la siguranță am întrebat pe agent. Parchetul a dovedit existența acestor instrumente și bănuesc că d-ta în primul moment ai căutat să-mi ascunzi adevărul. La auzul acestei întrebări agentul mă privi foarte mirat și după puține ezitări îmi răspunse. — E drept, în primul moment am ezitat să vă spun dacă există instrumente de tortură. Aceasta nu am făcut-o însă spre a vă induce în eroare, ci pentru că propriu zis instrumente de tortură nu există. Sunt instrumente pentru bătae la noi la siguranță însă modul cum sunt întrebuințate acele instrumennte fac ca ele să apară, cu drept cuvînt, ca Instrumente de tortură. Cele mai uzitate din aceste instrumente sunt patru și anume: 1) bastonul de cauciuc masiv 2) bastonul de cauciuc tubular cu alice 3) vina de bou și 4) cătușele de forță. Bastonul de cauciuc masiv, este un baston în lungime ca de jumătate de metru, făcut tot din cauciuc masiv. Bastonul acesta are proprietatea de produce dureri colosale celui care este lovit, fără a lăsa urme. Bastonul de cauciuc tubular cu alice. Acest baston de mărimea celui d’intîi este tot de cauciuc însă prevăzut la mijloc cu un tub. La capătul bastonului se află un fel de umflătură. Acolo cauciucul este mai subțire pentru ca alicele care se introduc prin tub în acea umflătură să aibă un efect mai dureros. Deținutul care este bătut cu acest baston, după cum oricine își poate închipui, suferă dureri colosale. Deținutul nu poate suporta decît cel mult 10 lovituri cu acest baston. La a zecea lovitură pielea crapă și dă sîngele. Alicele cari se pun în tub sunt din cele mai mari. Vina de bou împletită este cel mai uzitat dintre instrumente. Ea provoacă dureri aproape tot atît de îngrozitoare ca și tubul cu alice. Cu vîna de bou se bate la noi mai mult la tălpi, de ce lasă urme și acolo pielea este mai groasă. _ . Grîm Cătușele de forță, nu sunt propriu - zis instrumente de bătae servesc totuși la cele mai cumplite torturi. Ele sînt formate din două verigi late de 4 centimetri și lipite unele de altele printr-o lamă îngustă tot de fier care este prevăzuta cu un șurub ce închee verigele. Aceste cătușe se pun deținutului ce urmează a fi torturat una la mîini și alta la picioare. Deținutul astfel încătușat nu mai poate face nici o mișcare, el sta cu mîinile și picioarele lipite, întocmai ca un stîlp de mînii. Cum se torturează la siguranță—individul astfel încătușat nu mai poate face nici o mișcare, el sta cu mîinile și picioarele lipite, întocmai ca un stîlp de lemn. Cum se torturează la siguranță.—Individul astfel încătușat este apoi trîntit jos cu o lovitură de pumn dată in frunte. Nenorocitul cade jos isbindu-se cu capul de scînduri. Odată victima căzută jos începe schingiuirea. Deținutul este dezbrăcat și bătut pe tot spatele cu bastonul de cauciuc masiv , începînd de la gît și pînă în tălpile pricioarelor. Dacă nu voește să mărturisească după pofta sub-comisarului, acesta din urmă aruncă bastonul de cauciuc masiv și apucă bastonul tubular cu alice. Loviturile curg droaie pe corpul nefericitului care neputînd face altă mișticare, mușcă de durere cu dinții din scînduri. In sfîrșit dacă nici cu aceasta nu rfeiușește a face pe deținut să pronunțe că' i va semna procesul verbal de mărturi ■sirea faptului ce i se impută, sub com*n sarul dă ordin agenților să ridice de jos pe deținut și să-l urce pe masă. Sub comisarul pune atunci mina per, vîna de bou și începe bătaia la tălpi» cea mai dureroasă tortură care aproape, înebunește pe acel cari cad victime. Cînd se ajunge la aceasta din urmă bătae mai toți de obicei, mărturiseen, totul după placul sub-comisarului. Acei cari sunt mai dîrzi sunt ridicații pe sus și așa încătușați sunt puși la celulă. Alte torturi.— Cînd sînt puși urmează un nou fel de torturii și îngrozitoare. Deținutului căzut în această categorie i se refuză hrana necesară pînă cînd nu se hotărăște să iscălească proces«firea<ș bal de mărturisire sau i se dă raaste« și altfel de sărăturî și i se reteză apa„i Și de acest soiű de tortură se sewneștea șefii noștriî și le întrebuințează modrst fiecare zi, mai ales cei cceri vor ad £ j treacă în fața tuturor de polițiști inteligenți cari smulg mărturisiri fără știi bnță, fi Cînd ar ști însă cei cărora i se zidi rudă că această tortură este mai îngroșit*i toate decît toate, nu i-ar mai aprobați desigur și nici nu i-ar mai lăuda.—Tiss, cehii* fi ma^ nfișcarea din personalul fiscal Ministerul de finanțe a făcut următoarea mișcare în personalul fiscal din țară: D. D. A. Ciurezu a fost numit perceptor fiscal la circ. 20 Garante, în locul d-lui D. Popescu, demisionat. D. N. P. Gheorghiu a fost numit gent de urmărire la percepția circ. I Botoșani, în locul d-lui D. Ionescu demisionat. D. Marin Șchiopulescu a fost numit agent de urmărire la pere. circ. 25 Caracal, în locul d-lui M. Liiceanu, demisionat. D. D. Păunescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 26 Livezile, în locul d-lui P. Iliescu, care a refuzat postul. D. Atanasiu, actual perceptor fiscal la circ. 13 Movileni-Gropnița, a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. G. Constantinescu a fost numit copist pe lângă percepția circ. 43, în locul vacant. D. M. Dumitrescu, actual agent de urmărire la circ. 5 din Capitală, a fost depărtat. D. T. Bodan, actual perceptor al circ. 28 Cazaci (Dîmbovița), a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. Gh. Al. Drob a fost numit perceptor fiscal la circ. 3 Brodoc (Vaslui), în locul d-lui I. Misirliu, demisionat. D. T. Dumitrescu a fost numit agent de urmărire în Capitală, în locul decedatului P. Anastasiu. D. D. N. Mărgăritescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 13 Boțești (R.Sărat), în locul d-lui I. Teodorescu, destituit împreună cu agentul I. N. Niculescu de la aceași circ. D. F. T. Dumitrescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 23 Cîrna (Dolj), în locul d-lui H. Teodorescu. Telegrame din gara Ploești, 29 iulie.—Un violent incendiu a distrus astăzi sonda d-laî . Negulescu, din Buștenari. Pagubele sunt considerabile. — Trenul din Slănic ce vine seara în Ploești a lovit în apropiere de gara Buda pe femeea Maria Toma, din com. Breaza, sdrobindu-î mina piciorul drept. In stare gravă nenorocita a fost internată la spitalul Boldescu. Slavăr Constanța, 29 Iulie.—Astăzi la ora 10 cînd se făcea plata la lucrători! de la construcția portului, s’au luat la ceartă lucrători! italieni cu lucrăoriî roman!. Lucrători! italieni Maentza Salvation, Dommniénie Antonio, Papații Garana au scos cuțitele și au rănit pe Teofil Bondea și Mihail Bacalovici. Starea lui Bacalovici agravîndu-se a fost dus la spital. Căpitănia portului anchetează:—Prefectul Sc. Vîrnav însoțit de primarul Georgescu au întors vizita comandantului vaporului „Taurus“« ...*.„»■ [UNK] »»til w< »ms».. .i IAȘI, 29 Iul». — La Bivolari se zece j că de cîteva zi» se observă oarecare a ■gitație printre sateni, de oarece au stat lăsați să culeagă recolta de pe câmp. — O vie altercație a avut ’tec a«ar £ în piața Unire! între un profiesor și ut» , cunoscut militar din localitate. O eșire pe teren e inevitabilă. — Se zice că la toamnă se va ținea , un nou examen de capacitate pentru muzică ; examenul va avea loc la Iași. — Azi d. eoîenel Călinescu a inspectat regimentul 7 călărași. — Patronii brutari din localitate 8%ü nn trimit aseară la Camera de comerț, hotărînd regulamentarea orelor de facerii pentru lucrători, care amenință să se pună în grevă. — Un adevărat curent de emigrare s’a început în localitate. In timpul hrnei aceștia au emigrat la America peste 170 familii evreești. — Se vorbește ,că pe ziua de 1 Noiembrie a. c., d. colonel Tarnoschi, comandantul regimentului 13 Ștefan cel Mare, va fi permutat în alt oraș. Tot pe aceeași zi, se zice că regimentul 7 călărași va fi schimbat în regiment de roșiori.—Interim IAȘI, 29 iulie.— D. dr. Cantacuzino, directorul serviciului sanitar, va sosi, în primele zile ale lunei August, pentru a inspecta starea sanitară a orașului nostru. — Soldatul Vasile Nedelcu, care acum două săptămâni evadase din innchisoarea regimentului Ștefan cel Mare, a fost prins și arestat. — Soldatul grănicer Costache Mustea Băldîndu-se în Prut, în apropiere de cosia, s’a înecat. Sa afirmă de către unii că el s’aruncat în apa pentru a se sinucide.—Interim. iSS Jigi Unul din barili Premii Sratsiile ale ziarului „DIMINEAȚA"1 Casa este complect mobilată și montată, ori care o poate vizita la orice oră de la 8 dim. pînă la 8 eara. Drumul cel mai apropiat: cu tranvaiul electric prin Bulevardul Pake.