Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)

1907-07-31 / nr. 1244

«.uui xv. — x­v. xuíj<* BARI PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENTEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 16 Telefon 3/4 & MJ kiHl i £ 4 'á'üATA ‘|,"ika £ a. DIRECTOR în an , » .­­ 6 luni i.Kiyi ui xune xi?o v CONST. MILLE ABONAMENT © cu premii v . LcT 20 * »•••• » H 3 luni . a • ) * • iy 6 BARI fELEFM [Pentru Capitală No. 14­1]» Provincie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței . Biurourile ziarului &tr. ."Sărindar li .­ Raporturile dintre Austria și Italia Telegramele noastre anunță că o nouă întrevedere va avea loc între miniștrii de externe ai Austriei și Italiei, Tittoni urmînd prin aceasta a întoarce baronului Aehrenthal vizita făcută la Desio. Baronul­u’Aehrenthal ministru de externe al Austriei Titton, ministru de externe al Italiei m Serii de adulți pentru funcționarii comerciali _i..i &aresat de vechea societate generală a funcționarilor — Memon merc­ialis ministrului cultelor și instr. publice. — . r Este în­deobște cunoscută agitata ea­­­ și îndreptățita a comerciali pen­­nerale a funcționat aici duminical in­tru obținerea repauziu­n­țai,ca de ^ tegral, ci­ și curs de seara, de adulți și de comerț TM,odelul ce­oderne și organ­zate^uP.rațea și fov. Mice, vechea s ° c­exare e u­ un me­ționarilor elftem !,are semnal de pre­­moriu în ace?*Âetpr’ d­r. Dragulănescu, fifiost presentat ministerului respec­ti» dorința de a ^acestei societăți, moașelor str^“­jimoriul adresat mini­mal P»TM rii comerciali. . . .âjattififc ^ : r școlile de adulți ■ Școalele de adulț să fie ^a^din cît, posibil mai mult dăc?acum s­int as­­miniile particulari ’multî indivizi, în su? stam­p »»• b 2^e li b­art. Wj>J“SCRaS“« lege ca nici un com^erant,^ în ser. S?Tor person^ ^^SÄum^care^ean ar ști cul este absolut ’ie ursul primar, său să învețe a cășt­iga la orașe mlcarTh­ică de mine. ^ Școlile de comerț ']%*­?.n ■ ^ b­) In școalele de vor­ poseda ® atestete de sttop. «B®SSrtolIÄÄniW ^mai cä fac serviciu pe 11^u.oü comercial. "sa,-“ r„?/s s militar Idei ud num­elor secundare, bucură absolvent­­ 5 ..e {inga altele ^ceasla dwpo«(*« “í}) laiP/a regulaid­a și un Mrnulent sadurin.au^ndevarm­ă, S­­­ÎSlS^tJtfrnuH «W>"<«>С»■ punct. „„„lantit să fie obligați­a .»t­ aîn TSAS* ..«« ».«“arm­aS. a *JÎ KKITA ÄU, a«. 3­­ a 6 pentru întreținerea acestor școli «Lit de suma ce Domnia voastra^ veți osebit de suma-iip_n bugeti g.ai. mai pu­te­?e face apel" la comercianți, bănci etc. fa să se înscrie cu o sumă anuală de­'^Asemen­ea Camerile de comerț, ar pu­ K­tÎli«“'’« '"Siaîf SiKSi^^'sig. patentațlor să Plateasc^e^^ mpunere­ntrul care^adus^^S S «?8 sîntem foarte siguri că nici un patentat nu se va opune. localurile școalelor de adulți ti L­ocalurile unde se vor preda cursu­rile să fie mimat in centrele activităței S­irrÂ’ses s­es mea'departe ar^d^parta pe^elevi^de Sh­or închid ® magazinele la orele 8 Cia o im­­b­i rănii le ceva mai tîrziu și un drum h­ingi .. mare greutate căci £!=£ £& swag ffi&SwfS „forint al cărui proprietar este onor. | m­inisterul de domenii, imobil care po­­sedă­ la l etal. 17 camere, iar la mansar­­­­dă 12 camere, acestea ar fi cel mai po­­­tin,iar ° C ministerul de domenii posedă­­m??oc viran in dosul acestui imobil în strada Doamnei, acolo s’ar putea clădi o școală specială și cu totul proprie ace­stei Sură cu localul trebue să amin­tim că C­amera de comerț din București care chiar acum își clădește un palat al său ar face un mare act de dreptate țevilor comerciali,a viitorilor comer­cianți cari se vor întruni în acest palat, ra de pe acum să rezerve, unul sau două saloane pentru cursurile acestor Ș.Mai este iarăși un lucru care nu tre­ime trecut cu vederea, pentru școalele de adulți. Știm că era adunat la Camera de comerț un fond ce ar trece de 100.000 lei. și dacă, așa ar sta lucrurile o inter­­­venți­e ar fi necesară. Știm ca președin­tele Camerei de comerț d-l Assan va da tot sprijinul său­ acestor școale ca cu mai multă șansă să poată merge pe ca­lea binelui. De aceașî solicitudine nu ne îndoim nici din partea președinților Ca­­merilor de comerț din provincie și sîntem convinși că cu toți vor căuta ca­­ orașele din zona căror aparțin sa dea tot concursul acestor școli folositoare din toate punctele de vedere. * Memoriul termină solicitând legifera­rea decisiunei luate în unanimitate de congresul funcționarilor comerciali ți­nut în Capitală în 1906 și prin care se consacră repausul duminical integral. După cum sîntem informați societatea a fost avisată că ministerul a luat notă de cuprinsul acestui memoriu. O acțiune serioasă care să sprijine frumoasele strădăm­inți ale generațiu­­nei care va avea să conducă într’un vii­tor apropiat comerțul acestei țări, ar fi de dorit. ... . S. Repauzul duminical — Păreri din public — Decizi­unea luată de mai mulți comer­cianți cu inimă de a închide în Capitală magazinele Duminica toată ziua, este un fapt de laudă, care s’a și pus în practică de săptămîna trecută. Patronii noștri sunt astăzi convinși că afacerile d-nealor nu suferă nimic din cauza rep­auzului complect și de aceea cu multă bunăvoință fruntașii comerciului Capitalei au semnat pentru închiderea prăvăliilor în toate Dumi­nicile, i D­nea lor șiîu­ foarte bine că omul care muncește are novoc de odihnă. Că atât funcționarul cit și patronul, care este strâns legat de afacere care-i produce fel de fel de griji și supărări, are ab­solută nevo­e de o zi liberă pentru a respira și gusta c zi măcar din bunurile vieții. Negustorul, fie cît de bogat, duce în noi viața cea m­ai măsurată în privința timpului, pentru că din cauza concu­renței am ajuns și noi în așa timpuri materialiste în­cît mulți se călăuzesc de zicătoarea engleză; „time is man, ney“ sau timpul costă bani. C­ u toate acestea s’au­ convins mai toți că pentru e și avea orice lucru un mers regulat, trebue după muncă și odihnă, cât­ munca neîncetată duce la ruină m­orală și fizică. Bazat pe acest principiu, datoria fie­cărui guvern ar fi să intervie în ches­tia repauzului duminical complect, ve­nind cît mai curînd cu o lege în acest sens, lege care ar corespunde dorinței unanime a funcționarilor comerciali și ar mulțumi și pe comercianții noștri, cari au luat de bună voe rezolvarea re­pauzului duminical prin semnături în­tre d-nea lor. Dacă pentru patronii și comercianții noștri se impune întreaga zi de Dumi­nică a fi respectată, pentru funcționarii comerciali de astăzi, acest repauz ar fi de o importanță extremă, căci dînsul va ridica mult nivelul cultural și moral al lor. Cei tineri ar profita de acest repauz pentru a-șî dezvolta intelectul în insti­­tuțiunile noastre culturale, în școalele de adulți create de societatea noastră ? n­i.ilîn „1 . innX i OV r> ZvY COO­ 1ÍA. r­ii ar putea în această zi de repauz să își instruiască și să complecteze educa­ția copiilor în mijlocul familiei, îndru­­mindu-i pe o cale sănătoasă. De aceea se impune ca funcționarii noștri comerciali, cari cea mai mare parte sunt recrutați din oameni cu mo­ravuri frumoase, unii din ei fiind fala comerțului nostru să fie avantgarda ce­lor cari vor lupta pentru realizarea re­pauzului duminical în toate magazi­nele. Numai prin unirea noastră vom reuși ca această idee să fie îmbrățișată de că­tre guvernanți și-i vom hotărî să vie cu o lege de asemenea natură. Din toate părțile și în special din par­tea Camerelor de comerț cari reprezintă comerțul țărei romînești, ne vin apro­bări și se emite ideia pentru o com­plectă zi de repaus pe săptămină; a­­cum fruntașii comerțului prin inițiativa d-nealor ne arată atît nouă, funcționa­rilor, uit și celor cari conduc destinele acestei țări că se simte absolută nevoe de repausul duminical ziua complectă. Datoria funcționarilor comerciali prne ca de acum înainte să nu mai piardă nici un minut, să se avînte in lupta pentru căpătarea acestui repaus, căcî 01 ne va aduce atît nouă cît și comer­țului tare­ niște foloase incalculable de mari din punctul de vedere cultural, moral și chiar material. X. Z. Koșșetea­nu Memb­ru în comitetul funcț. co­merciali de la Bursa Muncel Greva măcelarilor Erî dimineață o parte dintre mă­celarii din Capitală s’au pus în grevă nevoind să mai taie vite în abatorul comunal. Din această cauză Capitala a su­ferit erî de lipsa de carne. Cauza grevei este că s’a impus patronilor măcelari să respecte re­pauzul duminical. Spre seară greviștii au cedat și au început să trimeată vitele la a­­bator. Telegrame Afacerea sau Declarațiile martorului Luck Berlin, 29 Iulie. — Martorul Luck, care locuește în str. Sofia din Karls­ruhe, a făcut azi importante decla­­rațiuni în afacerea Haul. El declară că Hau nu a susținut nici­odată sinuciderea pe care o con­sideră ca cea mai mare prostie. Luck declară apoi că a luat notițe de toate discuțiile ce le-a avut cu Hau în timpul celor 17 zile cît au stat închiși în aceeași cameră, și po­vestește că din toate persoanele cu care a venit în atingere, specialistul, profesorul Aschatensburg, a produs cea mai mare impresie asupra lui Hall. Luck susține că Aschaftens­­burg, știe mai mult decât a spus: Declarațîile d­rei Molitor Karlsruhe, 29 Iulie.— Pare curios faptul că din toate agitațile prin cari a spirat, Olga Molitor, nu pare a su­feri vre-o depresiune fizică sau su­fletească. Ea se arăta vecinie rece și nepăsătoare. Olga neagă declarația lui Lindeman că ar fi ucis pe mama ei, și susține că în ziua asasinatului nici n’a văzut pe L­indeman. Această declarație e în contra­zi­cere cu depoziția altor 3 martori, cari susțin cu preciziune că în ziua c­rimei Lindeman se afla cu familia Molilor. Concediul consulu­i român la Budapesta Budapesta, 29 iulie.—Consulul general al Romîniei la Budapesta, d.Derusi a in­trat într’un concediu de 2 luni. Timpul acesta el și-l va petrece în stația bal­neară Gastein și în Romînia. Cu girarea afacerilor a fost însărcinat secretarul consulatului, d. August Paul. Dela conferința păcei Haga, 29 iulie. — Sir Thomas­­ Barley, cunoscut jurist și luptător pentru pace va sosi aci venind din Londra, pentru a se consfătui cu membrii conferinței. Sosirea lui e în legătură cu pro­­ectul Angliei pentru limitarea ar­mamentelor. Papa și demonstrațiile antiete­­rie ale Roma, 29 iulie.—„Corrire d’Ita­­lia“ anunță o protestare a papei în contra agresiunilor îndreptate de o vreme în contra clericalilor cari au fost siliți în mare parte să ceară permisiunea de a purta arme asu­pra lor. Incidentul tarco-persan Dezmințirea autorităților turcești Viena, 29 iulie.—„Politische Gor­­respondenz“ primește următoarea consenisare din partea ambasadei imperiale turcești: Ziarele au comunicat în zilele din urmă în baza unei telegrame din Teherman știrea că trupele turcești au violat teritoriul persan, atacînd satul Urmia și maltratînd populația. Față de această știre sintem­ împu­terniciți a declara că trupele s'au mărginit la m­enținirea ordinei și liniștea, turburata de bande persane. Autoritățile declară că 300 de persani au năvălit în comunele Ter­­kuvar și Beradosta, fie care le-au incendiat. Populațiunea a fost si­lită să se refugieze în munți. Cu toata prezența garnizoanei turcești, trupele au fost silite să respingă banda care se încerca să treacă pe teritoriul turcesc. In luptă au căzut 30 membri ai­bandei, intre cari 17 armeni. Scandalul cu societatea spiritistă din Budapesta Budapesta, 29 iulie.­Maestrul de scri­ma, italianul Giuseppe Genari, implic italianul Giuseppe caz în cunoscuta afacere a societăței spiritiste de aci a fost chemat era dimi­neață la poliție. El a fost pus în liberta­te fără a i se lua un interogatoriu ofi­cial. Genari declară că nu are nici un a­­mestec în moartea avocatului Meranos. El povestește că la cele 6—8 ședințe anu­ale ale societăței spiritiste, lua parte regulat și Meranos ca medium spiritist. Genard­ neagă insa a fi tras foloase materiale de pe urma avocatului. O singură dată a primit de la Mera­nos 400 coroane, în schimb s-a făcut și el diverse servicii amicale. Față de aceste declarații ziarele de seara, susțin că Genari, este vinovat de moartea lui Meranos pe care l-a rui­nat materialmente. Ele aduc nouă probe și destăinuiri in­­grozitoare asupra ședințelor societăței spiritiste. Atentat Petersburg, 29 iulie.—Capul cir­cumscripției clericale din Charkov, consilierul intim Rajewski, a fost rănit mortal în stațiunea balneară Kislondsk: înțelegerea ruso-japoneză Petersburg, 29 iulie. — Departa­mentul externelor va da în curînd publicitățeî toate documentele cu privire la înțelegerea ruso-japoneză. Serbare în onoarea prințului Borgese raidul Peking-Paris făcut în Pajris, 29 iulie. — O serbare urmată de un banchet strălucit au fost date în onoarea principelui Borgese la întoarce­­rea sa din automobil. Repromin’șa purernului corean Seul, 29 Iulie.—In scopul reorgani­zării guvernului corean trei membri ai statului major al lui Ito au fost numiți vicepreședinți în trei departamente ale statului corean. Marchizul Ito împreună cu opt membri ai administrațiunii Co­reei, japonezi și coreani, au plecat la Chemulpo de unde se vor duce la To­kio. Generalul Hasegawa a fost numit resident general al Japoniei. 25 vagoane distruse.—Pagube de un milion Hendae, 29 iulie.—Totalul vagoa­nelor distruse este de 25. Incendiul a durat pînă la orele șease seara, mijloacele de a l combate lipsind. Inginerii au început curățirea intă­ririlor tunelului. Calea ferată va fi probabil redeschisă Marți. Perderile sunt socotite la 1­ 20.000 de h­. Groaznic incendiu — 100 persoane rănite — Boulder, (Colorado), 29 iu­lie.­ Un incendiu a isbucnit la depozitul de mărfuri al statului Colorado și al căilor ferata de Sud. Incendiul s-a întins la un depozit de pul­bere unde­ se aflau 1000 livre de dinamită. A urmat o teri­bilă exploziune; ca vreo sută de persoane sunt rănite. La Boulder toate ferestrele au fost sparte. Ancheta în școalele agricole din Rusia Petersburg, 29 iunie.­Din cauza an­chetelor făcute de poliție în unele școli de agricultură, ministerul a ordont di­rectorilor școalelor de agricultură de a mpedica agitațiunea, politică în școale. Directorii și inspectorii sînt angajați de a îm­pedica pătrunderea ideilor antigu­vernamentale în școale și de a da exem­plul elevilor Elevii la țari s’ar găsi cărți oprite vor fi imediat excluși din toate școalele. Mari fraude în Rusia Petersburg, 29 iulie. — Comisiunea însărcinată a face ancheta stărei de lu­cruri pe calea ferată isiberiană a cons­tatat deturnări în sumă de 10 milioane de ruble. O circulară a Forței Constantinopol, 29 iulie.­— Poarta a adresat o notă circulară reprezentanți­lor săi pe lingă marile Put­ri, arătînd ceea ce a făcut pe­ntru justiție în Ma­cedonia și declarînd că nu poate ac­cepta reforme venind din afară. Serbările jubiliare din Bulgaria Sofia, 29 Iulie.­Serbările pentru îm­plinirea a douăzeci de ani de domnie al principelui au fost definitiv fixate pentru ziua de 15 și 28 August. Aceste serbări vor avea loc la Sofia­ a franceze Evenimentele din Casablanca Londra, 29 Iulie.—Un vapor so­sit­er­ din Casablanca la Tanger­nunță că crucișătoarele continuă să bombardeze satele de prin împrejurimea portului Casa­blanca. Reîntoarcerea inspectorului poli­ției marocane Zurich, 29 iulie.—In vederea eve­nimentelor di­n Maroc, colonelul Mül­ler, inspectorul general al poliției marocane care se afla în concediu­ la Berlin se va reîntoarce la Tan­ger în cursul săptămînei viitoare. Starea refugiaților.— Lupta continua Tanger, 29 iulie.— Un vapor englez sosit aci cu 400 de refugiați, cea mai mare parte evrei; starea refugiaților este desolată. Torpiloarele franceze au adus cinci marinari grav răniți. Vapo­rul francez „Anatolie“ a părăsit Casa­blanca­­ra și a sosit aci azi. Se confirmă lupta care a avut­ loc în ziua de 8 Au­gust; o luptă violentă continuă încă. Orașul este devastat; străzile sunt pline de cadavre de ale indigenilor. Este te­mere de o epidemie. Triburile cer­er­tare Tanger, 29 iulie.—Știrile primite des­pre Maclean spun că triburile ar fi gata a-1 preda maganului dacă li s-ar acorda iertarea. Fuga europenilor din Maroc Cadix, 29 iulie.­Crucișătorul Casini a sosit aci pentru a încărca proviziuni. Numeroase familii fugind din porturile marocane vin aci să caute refugiu. Un escadron de cavalerie a sosit aci și se va îmbarca după amiaza pe un transa­tlantic. Consiliu de miniștri spaniol Madrid, 29 iulie.— Consiliul de mi­niștrii s’a ocupat de afacerile din Ma­roc; miniștrii păstrează o mare rezervă asupra deliberărilor lor și se mărginesc numai a spune că situațiunea este nes­chimbată acolo. Ch­estiunea polonă Berlin, 29 iulie. — Față de arti­colul unui ziar parisian, cum că în­trevederea de la Sovienemitide a con­tribuit la înăsprirea legilor în con­tra Poloniei rusești, oficioasa „Co­respondența imperială de sud“ de­­clară următoarele: In această știre sunt zvonuri lip­site de orice teme­, care au început să pătrundă și în presa germană. In cele trei state imperiale există o chestiune polonă, care se rezolvă de fiecare stat, după principiile și punc­tele de vedere ale statului interesat dar între cei trei împărați nu există o chestiune polonă, asupra căruia­ să fie necesară o înțelegere. Toast­rul In onoarea armatei franceze Petersburg, 29 iulie.—La dineul oferit la Krasnoie-Selo în onoarea șefului de stat-major francez Brun cu prilejul plecarei sale, marele duce Nicolae, reprezentînd pe țar­a toastat pentru amica și aliata armată fran­ceză. t­reva telegrafiștilor din America New York, 29 iulie.—Greva telegrafiști­­lor se întinde. Azi telegrafiștii compa­niei „Western union company, din Mi­nneapolis și Houston s’au pus în grevă. Comunicațiunea telegrafică între mai bine de douăsprezece centre comerciale este împiedicată.* Chicago, 29 Iulie.—Se comunici din Chicago cu data de 10 August s. n. că până la orele 6 seara telegrafi­­ș­ti din 25 orașe, între care și orașul St. Louis, s'au pus în grevă. New-York, 29 Iulie.—Telegrafiștii din­­tr’un număr de orașe din Vest și din Sud, printre care Columbus, Milwaukee, Nashville, Dallas, și altele s-au pus în grevă. Se zvonește că telegrafișttii din San Francisco și Oakland se vor uni cu această mișcare. 333 de telegrafiști au ținut la New York un meeting spre a decide despre grevă. Asemenea meetin­­gu­ri au avut loc în numeroase alte o­­rașe. New York, 29 iulie.— Greva telegrafiș­­tilor s’a întins la 50 de orașe. Dezordi­ne nu s’au produs decit la Chicago. Ambasador german în concediu Paris, 29 iulie.­ Ambasadorul ger­man, d. de Piadolin, a plecat astă seară în concediu în Germania. A­­c­olo va visita pe d. de Bulow. Întinderea grevei Evenimentele din Maroc Atacul din Impn Paris, 29 Iulie, — Amiralul Phili­bert, telegrafiază cu data de 10 August seara că totul este liniștit la Mazagan. Noaptea n’a trecut în liniște. Se sem­nalează numeroși călăreți venind din­spre răsărit. Orașul Rabat este foarte calm. La Casablanca aceași situațiune. Crucișătorul„Duchayla“ a plecat pentru Saffi și Mogador. O altă telegramă cu data de 29 Au­gust semnalează un puternic atac care a avut loc în acea zi după amiază și bare a fost în mod strălucit respins. Sunt două răniți. Mazaganul pare me­reu amenințat. Eoni trans spre Maroe Alger, 29 Iulie. — Divisiunea din Constantina, a primit ordinul de a ține gata un batalion de tiraliori, o secție de artilerie și de primul semnal, a pleca în Maroc la ­n jurul atentatRlo­ contra a lui Miclescu Erî dimineață d. procuror Hiotu, în­soțit de d. judecător de instrucție Geor­­gescu-Vilcea, a luat un nou interogator lui Zarioiu, atentatorul contra d-lul Mi­­clescu, directorul general al căilor fe­­rate. Atentatorul a repetat judecătorilor că a voit să omoare pe d. Mielescu, pen­tru că nu a voit să-l dea pe lingă pen­sie și o slujbă la căile ferate. După acest interogator Zamioiu a fost transportat la penitenciarul Văcărești și pus în infirmerie, de­oareco rana dela picior nu a sta complect vindecata. Starea d lui Mielescu Starea d-lui Mielescu continuă a fi bună. D. dr. Barbescu și Gerota au vizitat erî în mai multe rindurî pe pacient. D. Mielescu va rămîne în pat numai cîteva zile pînă ce rana se va vindeca. Estracția glontelui nu se va face de cît mai tîrziu.—tis. Lily victima unui accident de automobil Lily Gheorghiade, cunoscuta și frumoasa demi-mondenă, a căzut victima unui foarte grav accident de automobil. Plecînd Joi la Pitest să viziteze pe o soră a ei, în drum automobilul a dat de vre-un obstacol și s-a răs­­turnat. Lily a căzut sub automobil și cînd a fost scoasă, leșinată, s’a constatat că-și a scrîntit rău o mină, iar la coaste e grav contuzionată. Imediat s’a telegrafiat la Bucu­rești după un medic și cu un alt au­tomobil a fost adusă în Capitală. Ea se află la locuința ei în str. Academiei, în căutarea a doi medici, într’o stare foarte îngrijitoare. ____ ’ce». Un agent de poliție new-yorkez degradat Un spectacol aproape fără precedent s’a dat populației din New-York. In acest oraș s’a degradat în public un agent­ de poliție, Stephen Walsh, con­cediat pentru lașitate. In loc să aresteze pe un individ înarmat, care urmărea pe alți doi ca să-l omoare, agentul Stephen Walsh a fugit, iar cei doi nenorociți ur­măriți au fost asasinați. Inspectorul poliției, după ce l-a revo­cat, Ta dus în fața colegilor săi și a pu­blicului. I-a smuls nasturii turneeî și galoanele după umeri, apoi­­ a gonit cu lovituri de picior. In urmă, comisarul șef a ținut polițiș­tilor o cuvîntare, declarîndu-le că orice act de lașitate va suferi aceeași pedeap­să, datoria poliției fiind de­ a desfășura un maximum de curaj. Știrile nopței Bătae pe stradă.—Vasile Dumitru ;­is Fînșnetariu, din str. Sirene! 11, s’a bătut pe calea 13 Septembrie, cu s­uir Nicolae Oproiu. Bătuți­ și bătăușă, au fost aduși la circ. 26-a unde se anchetează cazul. Musafirî nepoftiți.—Indivizi! Go­­gu Alexandru, din str. Epicot No. 37 și Nicu Ion din str. Sabinelor 61, s’a introdus în curtea caselor cu No. 39, din str. Acvila, proprietatea luî Bos­­cu Ioșca. Nepoftiți­ musafirî au fost arestați ’a circa 26-a. Precupeț scandalagiii.—In circiu­ma lui Radu Petrescu, din str. Broș­­teni, precupețiți Tudoriu Ilie din a­­ceiași stradă No. 16, fiind beat, a fă­cut scandal cu muncitorul Ion Puiu, din str. Livada cu duzi 4. Până s’o trezi, precupețul scanda­­lariu este ținut la circ. 32 ii In­­­crim­­ii vnii Capitalei Senzaționale declarații ale unui agent de siguranță. — In urma nouei turnuri pe care a lu­at-o crima săvirșită de sub­ comisarul Zenide de la siguranță prin încercarea de sinucidere a bătrânului tată al lui Tigăreanu, am fost nevoiți să întreru­pemii pentru moment sensaț­ionalele des­tăinuiri făcute nouă de unul din actu­alii agenți ai siguranței. Fapt­ul acesta a făcut pe agent să se întilnească din nou­ cu redactorul nos­tru și să i dea și alte detalii foarte in­teresante atît asupra crimei săvîrșite contra nefericitului Tigăreanu cît și alte fapte, unele mult mai grave, pe car­­e vom aduce, în mai multe numere con­secutive, la cunoștința cititorilor noștri. Continuăm astă­zi publicarea declara­țiilor numitului agent cu p­rivire la in­strumentele de tortură și modul cum sunt schingiuiți deținuții la siguranță. Instrumente de tortură — Ai cunoștință de­sigur despre in­strumentele de tortură pe cari le aveți la siguranță am întrebat pe agent. Par­chetul a dovedit existența acestor in­strumente și bănuesc că d-ta în primul moment ai căutat să-mi ascunzi ade­vărul. La auzul acestei întrebări agentul mă privi foarte mirat și după puține ezitări îmi răspunse. — E drept, în primul moment am ezi­tat să vă spun dacă există instrumente de tortură. Aceasta nu am făcut-o însă spre a vă induce în eroare, ci pentru că propriu zis instrumente de tortură nu există. Sunt instrumente pentru bătae la noi la siguranță însă modul cum sunt întrebuințate acele instrumennte fac ca ele să apară, cu drept cuvînt, ca Instru­mente de tortură. Cele mai uzitate din aceste instru­mente sunt patru și anume: 1) basto­nul de cauciuc masiv 2) bastonul de ca­uciuc tubular cu alice 3) vina de bou și 4) cătușele de forță. Bastonul de cauciuc masiv, este un baston în lungime ca de jumătate de metru, făcut tot din cauciuc masiv. Bastonul acesta are proprietatea de produce dureri colosale celui care este lovit, fără a lăsa urme. Bastonul de cauciuc tubular cu alice. Acest baston de mărimea celui d’intîi este tot de cauciuc însă prevăzut la mij­loc cu un tub. La capătul bastonului se află un fel de umflătură. Acolo cauciu­cul este mai subțire pentru ca alicele care se introduc prin tub în acea umflă­tură să aibă un efect mai dureros. Deținutul care este bătut cu acest bas­ton, după cum oricine își poate închi­pui, suferă dureri colosale. Deținutul nu poate suporta decît cel mult 10 lovituri cu acest baston. La a zecea lovitură pie­lea crapă și dă sîngele. Alicele cari se pun în tub sunt din cele mai mari. Vina de bou împletită este cel mai uzitat dintre instrumente. Ea provoacă dureri aproape tot atît de îngrozitoare ca și tubul cu alice. Cu vîna de bou se bate la noi mai mult la tălpi, de ce lasă urme și acolo pielea este mai groasă. _ . Gr­îm Cătușele de forță, nu sunt propriu - zis instrumente de bătae servesc totuși la cele mai cumplite torturi. Ele sînt formate din două verigi late de 4 cen­tim­et­ri și lipite unele de altele printr-o lamă îngustă tot de fier care este prevă­zuta cu un șurub ce închee verigele. Aceste cătușe se pun deținutului ce urmează a fi torturat una la mîini și alta la picioare. Deținutul astfel încătușat nu mai poate face nici o mișcare, el sta cu mîi­­nile și picioa­rele lipite, în­tocmai ca un stîlp de m­înii. Cum se torturează la siguranță­—in­dividul astfel încătușat nu mai poate face nici o mișcare, el sta cu mîinile și picioarele lipite, în­tocmai ca un stîlp de lemn. Cum se torturează la siguranță.—In­dividul astfel încătușat este apoi trîntit jos cu o lovitură de pumn dată in frunte. Nenorocitul cade jos isbindu-se cu capul de scînduri. Odată victima căzută jos începe schingiuirea. Deținutul este dezbrăcat și bătut pe tot spatele cu bastonul de cauciuc masiv , începînd de la gît și pînă în tălpile pri­cioarelor. Dacă nu voește să­ mărturisească după pofta sub-comisarului, acesta din urmă aruncă bastonul de cauciuc masiv și apucă bastonul tubular cu alice. Loviturile curg droaie pe corpul ne­­­fericitului care neputînd face altă miș­ti­care, mușcă de durere cu dinții din­­ scînduri. In sfîrșit dacă nici cu aceasta nu rfe­i­ușește a face pe deținut să pronunțe că' i va semna procesul verbal de mărt­uri­ ■­sirea faptului ce i se impută, sub­ com*n­ sarul dă ordin agenților să ridice de­ jos pe deținut și să-l urce pe masă. Sub­ comisarul pune atunci mina per,­ vîna de bou și începe bătaia la tălpi» cea mai dureroasă tortură care aproape,­ înebunește pe acel cari cad victime. Cînd se ajunge la aceasta din urmă bătae mai toți de obicei, mărturiseen,­ totul după placul sub-comisarului. Acei cari sunt mai dîrzi sunt ridicații pe sus și așa încătușați sunt puși la ce­­­­lulă. Alte torturi.— Cînd sînt puși urmează un nou fel de torturii și îngrozitoare. Deținutului căzut în această categorie i­­­ se refuză hrana necesară pînă cînd nu se hotărăște să iscălească proces«fi­rea­­<ș bal de mărturisire sau i se dă raaste« și altfel de sărăturî și i se reteză­­ apa„i Și de acest soiű de tortură se sewneștea șefii noștriî și le întrebuințează mod­­rst fiecare zi, mai ales cei cceri vor ad £ j treacă în fața tuturor de polițiști inte­ligenți cari smulg mărturisiri fără știi bnță, fi Cînd ar ști însă cei cărora i se zid­­i r­udă că această tortură este mai îngroșit*­i toate decît toate, nu i-ar mai aprobați de­sigur și nici nu i-ar mai lăuda.—Tiss, cehii* fi ma^ nfișcarea din personalul fiscal Ministerul de finanțe a făcut ur­mătoarea mișcare în personalul fis­cal din țară: D. D. A. Ciurezu a fost numit per­ceptor fiscal la cir­c. 20 Garante, în locul d-lui D. Popescu, demisionat. D. N. P. Gheorghiu a fost numit gent de urmărire la percepția circ. I Botoșani, în locul d-lui D. Ionescu demisionat. D. Marin Șchiopulescu a fost nu­mit agent de urmărire la pere. circ. 25 Caracal, în locul d-lui M. Liicea­­nu, demisionat. D. D. Păunescu a fost numit per­ceptor fiscal la circ. 26 Livezile, în locul d-lui P. Iliescu, care a refuzat postul. D. Atanasiu, actual perceptor fis­cal la circ. 13 Movileni-Gropnița, a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. G. Constantinescu a fost numit copist pe lângă percepția circ. 43, în locul vacant. D. M. Dumitrescu, actual agent de urmărire la circ. 5 din Capitală, a fost depărtat. D. T. Bodan, actual perceptor al circ. 28 Cazaci (Dîmbovița), a fost destituit pentru delapidare de bani publici. D. Gh. Al. Drob a fost numit per­ceptor fiscal la circ. 3 Brodoc (Vas­lui), în locul d-lui I. Misirliu, demi­­sionat. D. T. Dumitrescu a fost numit a­­gent de urmărire în Capitală, în lo­cul decedatului P. Anastasiu­. D. D. N. Mărgăritescu a fost nu­mit perceptor fiscal la circ. 13 Bo­țești (R.­Sărat), în locul d-lui I. Teodorescu, destituit împreună cu agentul I. N. Niculescu de la aceași circ. D. F. T. Dumitrescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 23 Cîrna (Dolj), în locul d-lui H. Teodorescu. Telegrame din gara Ploești, 29 iulie.—Un violent in­cendiu a distrus astă­zi sonda d-laî­­ . Negulescu, din Buștenari. Pagu­bele sunt considerabile. — Trenul din Slănic ce vine sea­ra în Ploești a lovit în apropiere de gara Buda pe femeea Maria Toma, din com. Breaza, sdrobindu-î mina piciorul drept. In stare gravă nenorocita a fost internată la spitalul Boldescu. Slavăr Constanța, 29 Iulie.—Astăzi la ora 10 cînd se făcea plata la lucrători! de la construcția portului, s’au luat la ceartă lucrători! italieni cu lucră­­oriî roman!. Lucrători! italieni Maentza Salva­tion, Dommniénie Antonio, Papații Garana au scos cuțitele și au rănit pe Teofil Bondea și Mihail Bacalovici. Starea lui Bacalovici agravîndu-se a fost dus la spital. Căpitănia portului anchetează:­­—Prefectul Sc. Vîrnav însoțit de pri­­marul Georgescu au întors vizita co­mandantului vaporului „Taurus“« ...*.„»■ [UNK] »»til w< »ms».­. .­i IAȘI, 29 Iul». — La Bivolari se z­ece j că de cîteva zi» se observă oa­recare a­ ■­gitație printre sateni, de oarece au stat­ lăsați să culeagă recolta de pe câmp. — O vie a­ltercație a avut ’tec a«ar £ în piața Unire! între un profiesor și ut» , cunoscut militar din localitate. O eșire pe teren e inevitabilă. — Se zice că la toamnă se va ținea , un nou examen de capacitate pentru muzică ; examenul va avea loc la Iași. — Azi d. eoîenel Călinescu a inspec­tat regimentul 7 călărași. — Patronii brutari din localitate 8%ü­­ nn trimit aseară la Camera de comerț,­­ hotărînd regulamentarea orelor de fac­erii pentru lucrători, care amenință să se pună în grevă. — Un adevărat curent de emigrare s’a început în localitate. In timpul hr­­­­nei aceștia au emigrat la America pe­­­­ste 170 familii evreești. — Se vorbește ,că pe ziua de 1 No­i­embrie a. c., d. colonel Tarnoschi, co­­­­mandantul regimentului 13 Ștefan cel­­ Mare, va fi permutat în alt oraș. Tot pe aceeași zi, se zice că regi­mentul 7 călărași va fi schimbat în re­­­­giment de roșiori.—Interim IAȘI, 29 iulie.— D. dr. Cantacuzino,­­ directorul serviciului sanitar, va sosi, în­­ primele zile ale lunei August, pentru a inspecta starea sanitară a orașului nostru. — Soldatul Vasile Nedelcu, care a­­­­cum două săptămâni evadase din in­­n­chisoarea regimentului Ștefan cel Mare, a fost prins și arestat. — Soldatul grănicer Costache Mustea Băldîndu-se în Prut, în apropiere de c­osia, s’a înecat. Sa afirmă de către unii că el s’a­runcat în apa pentru a­ se sinucide.—Interim. iSS Jigi Unul din barili Premii Sratsiile ale ziarului „DIMINEAȚA"1 Casa este complect mobilată­­ și montată, ori care o poate vizita l­a ori­ce oră de la 8 dim. pînă la 8­­ eara. Drumul cel mai apropiat: cu tranvaiul electric prin Bulevardul Pake.

Next