Dimineaţa, august 1907 (Anul 4, nr. 1245-1275)

1907-08-01 / nr. 1245

i ­aüul IV— .No. iZOi, PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENTIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Coj BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 19 Telefon 3/4 ■hi fPIJM I l’ontra Capitală So. U/ÎO “ I Provincia și Străinătate Mo. 33 ÎO BANI x Apa**© zii » i © & MAN l Jura *VAia fana r­oTLECTOR ZION ST. MILLE ABONAMENTE cu premii Un an Let 20 6 luni 11 3 luni ^. » . • * • • v 6 BANI --------------------______________________________________­­ ■­ 1 11,1 ” ......T'­r' la ora 4 dimineața l a ultimele știri ale nopței x Biurourile zianului Str. Sărindar țt JUvi­ cun 1 August iUtu Ciocnire de au­loffleîille Borna, 30 Iulie. — Automobilul gene­ralului Ponsa s-a ciocnit în ținuturile tunelului Simplon, cu automobilul conte­lui Peruzzi. Ambele automobile au fost sfărîmate, iar pasagerii răniți. Un regiment cuprins de tifos Sarajevo, 30 iulie.—■ In tabăra mili­tară de aci a izbucnit epidemia de ti­fos. Două batalioane din reg. 68 in­fanterie au trebuit să fie izolate. S’au prezintat pină acum 60 cazuri între cari 2 mortale. țamii­m Evenimentele din Maroc Noul lupte la Casablanca Lupți taribilă. — Hom­ bombardări Berlin, 30 iulie. —35in Tan­ger se anunță că Sîmbătă după amiază, 20.000 de marocani au atacat orașul Casablanca. Trupele franceze și spaniole, care erau în număr de 3000 de oameni, au respins pe ase­diatori, cari s’au retras cu mari pierderi. Bombardare teribilă J Par­is, 30 iulie—Casablan­ca a fost din nou­ bombar­dată. In această privință Miami Matin primește următoarea te­legramă din Tanger : Bastimentele de ramboiü „Ga­­lileo“ și „Tarbi”imediat după răsăritul soarelui, au­ început a bombarda toate car­tierele locuite de arabi. La orele 12, pe lângă cele două bastimente de mai sus au luat parte la bombardare și vasele din divizia amira­lului Philibert. După aceea alte 6 basti­mente au continuat bombar­darea și gr­an­ițele au distrus toate casele locuite de arabi. — Măsurile Spaniei — Berlin, 30 Iulia.— Din St. Sebastian sosesc următoarele știri : După cum­ se comunică în mod oficial știrile din Ma­roc produc serioase îngrijiri.— A deve­nit acum lucru public că Spania va tre­bui să-și im­pue mari sacrificii, pentru a contribui in mod activ la restabilirea ordinei. La ministerul de războiu­ și marină se depună o activitate febrilă, pentru adunarea forțelor necesare. Azi a plecat din JFeral vaporul „Nu­­mancia“ spre Cadiz unde se pregătesc și alte vapoare pentru a porni spre a­­pele Marocului. 550 oameni îmbarcați pe un vapor al societății trans-atlantice au­ pornit spre Casablanca. Fanaticii amenință toate porturile ma­rocane. De pretutindeni se cer vapcan de războiu­. Germania și evenimentele din Marea Colonia, 30 iulie.—După o știre ofi­cială sosită din Berlin, se crede în cer­curile politice de acolo că tulburările din Maroc se vor termina curînd, și nu vor avea urmări serioase. Față de cererile mai multor ziare , Germania să contribuie in mod activ l înăbușirea tulburărilor, guvernul ger­man declară că o asemenea acțiune v­a corespunde înțelegere­ de la Algesiras Intr’un asemenea caz se va spune c Germania vrea să încurajeze pe maro­cani în detrimentul Franței. Guvernu german aprobă acțiunea Franței , timp ea nu erai din marginile înțen­­gerei de la Algesiras, lucru asigurat d guvernul Francez. Reîntoarcerea inspectori­ i ii poliții marocane că crucișătorul francez nu va dispune de forța necesară pentru menținerea or­dinei. Populațiunea din Alcazar s’a refugiat ,­ la Larache, de­oarece triburile devin re­amenințătoare. vn Berlin, 30 iulie. — Știrile sosite din Mazagan la Tanger, anunță că europe­nii se află în mare agitație. Nouă trupe franceze au debarcat. Comandantul cru­­­­cișătorului francez amenință cu bombar­darea orașului de îndată ce se va în­cerca un atac în contra europenilor. ce Liniște la Casablanca Berlin, 30 iulie.—Ziarului „Vossische Zeitung“ i se telegrafiază din Tanger . După spusele pasagerilor sosiți din­­ Casablanca, liniștea ar fi complect res­tabilită. Soldații și autoritățile sînt ocupați­­ acum cu stringerea cadavrelor de pe la străzi.­­ Pagubele suferite de indigeni sînt pe mult mai mari decît s'a crezut.­­ La Mazagan situația s’a mai îmbu­­și­nătățit. cc La Tanger liniștea n’a fost încă tur­ Ie burată. p. Proprietățile supușilor germani­­ bombardate și distruse îa Berlin, 30 iulie.— „Berliner Tagsblat" și publică sub rezervă o telegramă de la co­respondentul sau ocazional din Tanger, după care soldații francezi ar fi bom­­­­bardat și distrus proprietățile supușilor germani din împrejurimile orașului Ca­­sj­sablanca.­­ Soldații francezi ar fi pătruns în ma­­­­gazinul unui negustor german, jipuindu­l complect. „ Fuga evreilor din Casablanca Bolonia, 30 iulie. — „Kölnische Tei­­l­tung“ află din Casablanca . Evreii pă­răsesc orașul. Lipsa de alimente de­­vine insuportabilă. ’ Cu ocazia bombardărei, supușii ger­­­­mani au suferit pierderi de milioane. . * 1 Londra, 30 Iulie.—Din Tanger se te­­­­­­legrafiază: Azi a sosit aci vaporul ! , „Magnus“ avind pe bord 500 evrei re­­­­fugiați din Casablanca. Căpitanul vapo­­r­a­rului declară că indigenii au ucis 160­­ fete de evrei.­­ Au fost de asemenea ucis mai bine de­­ 100 bărbați. r Poliția provisorie a Spaniei în Marca­­ Berlin, 30 iulie.—„Vossische Zeitung“ află din Berlin. Î00 de cavaleriști și 800 infanteriști s’au îmbarcat la Ridix­e pornind spre Casablanca unde vor forma poliția provisorie. La Couta li se vor asocia încă 100 de soldați. Trupele au primit două mi­­s­­tralioase. La Totuan poliția spaniolă va intra­­ de asemenea în funcțiune.­­ Ministrul de războiu a ordonat ca garnizoanele din Linouna lînga Gibral­­sa­tar, și Ceuta să fie gata a porni spre­­ a Maroc.­­­ Situația în Maroc e extrem de gravă, b­ După cum se zvonește indigenii sa pre­­s­­pară să ataca porturile. In special sunt­­­ amenințate Rabat și Tanger. >- Trimiterea de noul trupe e absolut ne­­rl­casată. Berna, 30 Iulie.—Insuectoru­l gener la poliției marocane, care se află concediu la Berna se reîntoarce în M­roc în urma dispoziției consiliului fe­deral. Alte știri din Casablanca Paris, 30 Iulie.— Corespondentul din Tanger al ziarului „Temps“ comunică ziarului său că știrea că 20.000 maro­cani din triburile din jurul orașului Casablanca, ar fi atacat Sîmbătă pe ge­neralul Drud, e exagerată. De la sosirea trupelor n’a mai avut loc altă luptă afară de acea de Jos.­­ Cum însă spiritele sînt foarte agitate se răspindesc știri cari de cari mai exa­gerate. Strîngerea în grabă a unei armate de 20.000 oameni înseamnă o organi­­zare hotărită a indigenilor care nu există însă în Maroc. Tribul Tschunija împreună au tribu­rie lui aliate dispune de cîte­va mii de persoane, dar n’ar putea fi în stare sî adune de la o zi la alta 20.000 de oa­meni. După cum s’a putut stabili acum, mo­bilul principal al atacurilor de la 5 și 1 August a fost jaful.—Acei dintre [ana­ticî cari au putut pătrunde în Casa­blanca au jefuit in special pe evre. Sunt mai bine de 20 evrei uciși. Groaznica amănunte asupra măcelului Londra, 30 Iulie.—Ziarului „Stan­dard“ i se comunică din Tanger. Pasagerii vaporului spaniol „Ja­mes Haynes"1 povestesc amănunte în piozătoare asupra măcelului din Ca­sablanca. O mamă a fost martora ocular, a celui mai groaznic spectacol posi­bil; 8 copiii i- au fost uciși rînd la rînd în fața ochilor. Unui bărbat i-au tăiat manile și picioarele, și a­poi a fost chinuit pină și-a dat su­piciul. Străzile sunt pline de sînge și co­davre. Situația la Mazagan Londra. 30 Iulie — Din Tanger­s comunică cu data de 28 Iulie : Indigen din Mazagan nu permit europenilor s se îmbarce, pentru că se tem că odat europenii plecați, orașul va fi bombar­dat. Situația o critic? E,”­or>enii se tes­cuie feurările în Anglia Belfast, 30 iulie. — Tulburările s'au repetat orl, manifestanți! au aruncat cu pietre în contra agenților. Armata a respins cu baioneta pe manifestanți din care mai mulți au fost răniți. Călătoria prinților Rominiei Budapesta, 30 Iulie.­­­ Prințul m­oș­­tenitor al Rominiei, împreună cu fami­lia sa a sosit in gara locală la 8.50, cu trenul de București. După o oră și jumătate au plecat continuîndu -î drumul spre Viena. Principii rom­îni la Viena Viena, 30 Iulie.—Prințul și principe­sa Romîniei au sosit erl­aci venind de la Sinaia. D.je Tanger, 30 Iulie. — Vaporul englez „Gebelderaa“ a sosit de la Mazagan avînd pe bord 240 persoane cea mai mare ș1 parte europeni. Tanger, 30 Iulie.— Știrile din Maza­­gal­gan spun că acum totul este liniștit dar în­că sunt temeri de răscoale. Comanda­­­a­­tul crucișătorului amiralul Aube a pre­­ L­­­t­. «na­rla oth­o © alt pe guvernul d­’ na­m w«b­ut,­­ in partea populațiunii va debarca trupa i va bombarda orașul. Vasul „Galileea“ a sosit de la Casa­blunca avind pe bord nouă răniți foarte­­ rar. El aduce știrea că stradele au ost evacuate de cadavre Trupele au placat în interiorul țării să urmărească pe kabiP. Gsneralul Fiequari atacat Ilochefort, 30 iulie..— Generalul Fie­­quart, ministrul de război și, a asistat era la inaugurarea monumentului Grimaux, membru al Institutului. Luînd trenul­­ pentru a se înapoia la Paris, un individ a luat pe ministrul de războiu de braț și l-a scuipat. Generalul a respins pe a­­cest individ pe care mulțimea a vrut să-l lovească. Agenții de poliție au­ pus mina pe dinsul, el a declarat că se numește Lecocq, că este născut la Constantino­pol și avea asupra lui o carte de membru al federațiunei Tinerei fBranțe. De la conferința pacea Haga, 30 iulie. — In ședința plenară de Miercuri se va supune conferinței, pe lîngă proectul Angliei cu privire la limitarea armamentelor și chestiunea drepturilor și a datoriilor statelor neu trale în caz de război, precum și che­stia interzicerei bombardarea localităților și porturilor neîntărite. Acceptarea în unanimitate a proectu­­lui Angliei e asigurată. Chestia tribunalului permanent va fi supusă conferinței intr-o altă apropiată ședință. Delegatul Franței nu va pleca pînă la complecta rezolvire a tuturor ches­tiunilor curente și e probabil că ședin­­țele plenare se vor succeda acum la intervale mai scurte. Din loc competent se asigură că con­ferința va fi închisă la 1 Septembrie. După închiderea conferinței președin­tele Nelidov va pleca in stațiunea bal­neară Gastein, pentru a se restabili de indispoziția cauzată de răceala contrac­tată cu prilejul punerea pietrei funda­mentale a palatului păcei. Haga, 30 Iulie. — Alaltăeri au­ sosit deputațiuni din Irlanda, India și Egipt, pentru a se plînga conferința d­in contra Angliei. De asemenea a sosit o deputațiune din Georgia pentru a se plinga în con­tra Rusiei. Sosire Berlin, 30 iulie.­Ambasadorul Fran­ței în Germania a sosit la Norderney unde a conferit cu cancelarul Bul­ow. Un artist pe moarte Berlin, 30 Iulie. — Starea celebrului violonist Joseph leachita o foarte critică, și se crede că nu va mai putea rezista decit cîteva zile. Azi și-a pierdut cu­noștințele. O nouă călătorie a regelui Italiei în Grecia Roma, 30 Iulie.­ După cum anunță ziarul „V' ta” regele Victor Emanuel a promis regelui George al Greciei să vi­ziteze anul viitor d­in nou Grecia. Această călătorie o va face împreună cu regina Elena și fiicele sale. Cu pri­­lejul acesta suveranul Ilan­oî va visita insulel­e și posturile grecești. Tragedie familiară ?eful neptațiunei coreane la Hap condamnat la moarte Frankfurt, 30 iulie.—„Frankfurter Zei­­tung“ afla din New York. O telegramă primită de „Newyork Herad “ din Seul anunță că noul împărat al Coreei a con­­damnta la moarte pe ei șeful depu­­tațiunei.Coreene la Haga, iar pe ceilalți membrii la muncă sinică pe viață. Yi se află actualmente la New York, unde președintele Roosevelt a refuzat să-l primească. Forțele Frânte­ în iar d­e Paris, 30 iulie.—Se comunică din Ca­sablanca via Tanger că generalul Drude crede a avea nevoie de întăriri de 3—Î000 oameni. Agenția Havas zice că guvernul credea forțele de care­ dispune generalul Drude, sunt suficiente. Conflictul dintre America și Ja­ponia Londra, 30 iulie.­Ziarul „Standard“ află din Washington că toate negoci­erile dintre japonezi și americani au fost rupte în urm­a refuzului Japoniei de a primi condițiunile Statelor Unite. Londra, 30 iulie.—Se comunică din Tanger că Sultanul ar fi plecat din Fez spre Rabat cu marș forțat. Știrile oficiale din Rabat spun ca Ka­­bilii sunt agitat­i în urma prezentei cru­cișătorului „Galilee". Ei propovăduesc războiul sfînt. Luptele cu hu­lienii Casablanca. 30 Iulie.—Corespondentul ziarului „Daily Telegraph“ comunică că în fiecare zi au loc lupte cu indi­genii. Cele de alaltă erî au fost cu de­osebire foarte Înverșunate. Spion japonez în Rusia Berlin, 30 iulie.— Din Nijnii Nov­gorod se anunță că a fost­ arestat un ofițer japonez care venea din Kazan. Asupra lui s’au­ găsit m­ai multe planuri.­­Heinrich Henfelsberg, profesor de limbi streine la școala militară din Viena și actuahmante in concediu la Fried­berg, întorcindu-se cu familia sa de la o baie luată în aul Moldova a fost sur­prins de o furtună în pădure. Pe drum întreaga familie a fost lo­vită de un trăznet. Henfelsberg a fost omorît pe Ioc, iar soția sa, 2 copii mici și ginerii lui, Lo­­renz și institutorul Moritz Schächter, au fost grav răniți. Remisiune lungă, 30 iulie.— Ambasadorul Aus­­tro-Ungariei la Haga, Otto Brandis, are inten­țiunea de a se retrage din postul său, la sfârșitul acestui an. ini­ersisere între suverani Ischl, 30 Iulie.­Se asigură că arh­i­­ducele Franz Ferdinand nu va lua parte la întrevederea dintre regele Angliei și împăratul Franz Josef care va avea loc la 2 August. Scene furtunoase în parlamentul persan Berlin, SOIulto.—„Berliner Tageblat“ află din Teheran : In parlamentul persan au avut loc scene extraordinar de furtunoase. Deputații au cerut șah­ului explicații asupra Constituției, amenințîndu-i cu ur­mări grave în caz contrar. La locuința marelui vizir a fost gă­­sită o bombă. In popor spiritele sunt foarte agitate. O telegramă a țarului către su­­veranul Italiei Viena, 30 iulie.—Ziarului „Vaterland“ i se comunică din Roma . In timpul în­­tîlnirei sale cu împăratul Wilhelm, ța­rul a adresat regelui Victor Emanuel, următoarea telegramă : „Sper că în curând voi avea posibili­tatea de a face visita ce sunt dator, la Roma“, împușcat de santinelă Wiener Neustadt, 30 iulie.—Azi a fos împușcat de către santinela magasier de pulbere un anume Harman Sslom­­m­er, deoarece n’a răspuns la obișnuitele trei somații. Neapole, 30 Iulie.—La Vico dei Greci s’a întimplat o îngrozitoare tragedie fa­miliară, Ana Treitato fiind părăsită de aman­tul ei Esposito, fratele femeei abando­­nate, voind să-și răzbune sora, trase trei focuri de revolver asupra lui Esposito rănindu­-l la braț. O adevărată luptă se încinse atunci intre Esposito și tatăl au de o parte și Ana Iren­ato, mama, tatăl și fratele ei de alta. Femeile se luptară cu cuțitele, iar bărbații cu re­volverele, Ana a fost ucisă, iar ceilalți în stare gravă au trebuit să fie trans­portați la Neapole. T»rburürile sîiigsroass d’rn Belfast Belfast, 30 iulie.­E­l a avut loc aci o adevărată lupta între trupe și­ popor. 3 regimente de infanterie au ocupat străzile în vreme ce cavaleria a luat la goană mulțimea. Poporul a atacat pe soldați și polițiști cu pietre. In cele din urmă infanteria a întreprins un atac cu baioneta. Mulțimea a încercat să în­frunte armata scoțîn­d înainte femeile și copiii. Soldații nu sunt dat însă înapoi și numeroase femei au fost străpunse de baionete. 30 soldați și polițiști au­ fost răniți Din mulțime se află de asemenea nu­meroși răniți. Ini de s schimbare de cabinet Presa ungara și smnueiierea lui Ștefan Șendrea Budapislaf •>* liuu J— Presa­ un­gară se ocupă în coloane întregi de cauzele și îui,pr­,fUun­­ Ue tragicului sfirșit al fostului ministru român Ștefan Șendrea. Ziarele regretă tristul sfirșit și au cuvinte elogioase la adresa lui Șen­drea, descriind activitatea lui în viața culturala a Romîniei. Monstruasa freptă a unui preot Catania, 30 Iulie.—Preotul Avina din Risceva a încercat să-și siluiască cum­nata. Aceasta opunîndu-se preotul a m­al­­tratat-o incercind s’o stranguleze. El a fost arestat și condus cu mare greutate la poliție prin mijlocul mulțimei care voia sa’l linșeze. Congresul social democraților ceh­i Pilsen, 30 Iulie. — "Azi s’a deschis aci congresul social democraților ceh­i. Au luat parte 420 delegați. Greva telegrafiștilor din America —Mii de meeting­uri muncitorești — New York, 30 Iulie. — Toate asocia­țiile de lucrători din Statele­ Unite, au ț­unt mii de meetinguri, în care au ho­­tărit să sprijine moralm­ente greva te­­legrafiștilor. Greva continuă să se întindă. Con­­ducătorii ei au declarat că în cazul cînd societățile nu vor satisface chiar azî cererile greviștilor, toți funcționarii elegrafiști din Statele­ Unite și Canada, se vor asocia la grevă. Greviști au luat măsuri pentru a face imposibilă utilizarea firelor de telegraf. Se crede că și funcționarii din New- York vor intra în grevă. 60 orașe în greva New-York, 30 Iulie.­Greva telegra­­fiștilor a acaparat pînă acum 60 orașe mari. Comunicația stagnează cu desăvirșire și comerțul suferă pagube enorme. Dacă greva va dura, se prevăd con­secințe serioase. Funcționarii din New­ York sînt ho­­tărițî a aștepta pînă Vineri. Asociația telegrafiștilor e atît de puternică insă că va putea să-î silească să declare mîine greva, în cazul cînd nu va primi satisfacerea cererilor. D­eclararea grevei generale Ni­ew York, 30 Iulie.—Președintele Uni­unei telegrafiștilor anunță că gre­va generală se va declara Marți în cazul cînd revendicările lor vor fi resp­inse. Sofia, 30 Iulie.—Se afirmă că epide­mia de tifos din Tirnova n’a fost decit un pretext bine venit pentru amintirea serbărilor jubilare. In cercurile po­itice serioase se en­d­că imediat după serbări va avea loc­­ schimbare da cabinet. Se vorbmște ch­iar de pe acum de u­n cabinet Standioff care va conducă, ale­gerile pentru Sobranie, cabinetul defi­nitiv urm­înii să se constituiască apoi din sinul îsonei Sober­ni!. Loviți de irăsnet Viena, 30 Iulie.—In păd­ur,c­a do­an­gă Tocedberg s’a intimi­dat Sm­bătă groaznică nenorociri Procurori­i perzistă în convingerea lui asupra vinovăției lui Hall. Corespondentul ziarului „Berliner Ta­­gobiat“ la Karlsruhe, a telegr­afiat dom­nișoarei Olga Mon­tor care se află la En­gandin in Elveția, cerîndu-i infor­mații asupra declarației lui Liudoniu, că Olga i­-a­r fi scris din Baden-Baden, făcîndu-i propuneri de căsătorie. Olga Mon­tor a răspuns telegrafic: Declarația lui Lindeman e falsă, ca și toate declarațiile de pînă acum. * * Karlsruhe, 30 Iulie.— Apărătorul lui Hau a predat azi tribunalului de aci petițiunea care urmează a fi înaintată Curței de casație și prin care cere ca­sarea sentinței în procesul Hau, în baza unor greșeli de procedură. Avocatul are m­ențiunea de a da ju­­decăței pe d-ra Olga Mon­tor pentru depunere de mărturii false. Berlin, 30 Iulie. — Procesul lui Lin­­denau va fi judecat la sfîrșitul lunei Septembrie sau începutul lunei Oc­tombrie. Cu acest prilej vor reveni la ordinea zilei toate chestiunile relative la pro­cesul Han­­nescu în afacerea prelatului Emilius. Acest grănicer, fără a fi în drpt, a fă­cut primele cercetări, punînd în liber­tate pe preotul Emilias, care din aceas­tă cauză a putut dispărea. Prin faptul că Diaconescu a ținut să facă el cercetările a întîrziat pe cele­lalte autorități. Se afirmă că el va fi dat judecăței.­­ Trupa de comedie sub conducerea d-lor Pella și Cuzinschi dau cu înce­pere de mîine o serie de reprezentații în grădina „High-Life“. Mîine prima reprezentație cu frumoa­sa comedie „Balamucul“.—Ram. Știri din străinătate Ziarele catolice din Italia cer ca gu­vernul să urmărească presa, care pro­pagă știri calomnioase sau tendențioase asupra clerului, ca să oprească întruni­rile in cari sînt atacați preoții și religia și ca să dea ordin prefecților să nu as­culte cu prea mare crezare acuzările ce se aduc monastirilor și așezămintelor de învățămînt religios. Ca răspuns la a­­ceste revendicări, ziarele liberale au deschis o rubrică specială, intitulată : „Lupta contra imoralităței“.­­ Un omofor prețios de pe vremea pri­mei epoce a creștinismului a dispărut din bisericuța San­ Nicola în Germaglia (Italia). Se crede că acest obiect sfînt a fost vîndut unui anticar străin, de 35 ani, este născut la Galați, a ur­­mat școala și a satisfăcut legea recrută­rii în țară, și nu i­ se poate imputa altă vină de­cât aceea că e membru al Cercului „Romînia Muncitoare“ și poate unul din membrii de seamă ai acestui cerc. E interesant de notat că mama ex­pulzatului Anagnoste e romîncă din ju­dețul Tutova, unde Anagnoste are rude între membrii consiliului comunal. Eri după amenză, patronul lui Anag­noste, d. C. Giorghiu, s’a prezentat la poliție, unde a cerut pe garanția sa e­­liberarea deținutului, pentru citeva ore expulzatul urmînd să-și reguleze în a­­cest timp afacerile. Cererea i-a fost însă refuzată. Fără a fi încunoștiințat din vreme și fără a i se fi lăsat timpul necesar pen­tru a-și aranja cel puțin interesele lui urgento, muncitorul Anagnoste va fi expulzat azi dimineața la orele 9 prin punctul Predeal, pentru a fi apoi tîrît poate ca și tovarășii săi de la o graniță la alta și respins de statele vecine. E o procedare nedreaptă și barbară care înjosește pretenția noastră de stat civilizat.—S. .­vo La Geneva a fost arestat anarhistul §L­udovic Bonetti, directorul ziarului Protestarea umană“, care în articole solenta, a îndemnat la asasinarea re­alul Italiei, pentru a răzbuna pe Bresei. *01 * o O întrunire militarista, organizată de mi eroul socialist „Karl Marx“, a avut loc pl 1 Roma. Particularitatea acestei intru­ tr­iri a fost că ea era prezidată de fiica nui general, d-șoara Pittocula. . 0 ’W» Z1 Jandarmii din Temesvár (Ungaria) a­u descoperit numeroase cazări de otră­­vn­ire criminală. Autorii ar fi niște ță­­ance, cari s’ar fi dezbărat de bărbațil­or cu ajutorul unor substanțe veninoa­ ce­e și după ce l ar fi pus să le asigure urne de bani mai mari sau mai mici. al 0 Miss Mac Mullein, o americană moș­­ie lOaituiiie a mai crăltor milioane, pe Și cînd se ducea la biserică însoțită de ea nava a ei, a fost răpită de un păstor, și care a luat-o în brațe, a urcat-o într'un­­ tutomobil și după ce a dus-o la New­ Jă Jersey s-a cununat ca ea, mulțumită u­­c­­iui preot de treabă, care se învoi să iz­b­ească pe cei doi tineri. Opera lui G. Rostand, „L’Aiglon“ a f­­­ost reprezentată la universitatea Ber­­d Scelin, în California, într’un loc deschis,­­ la lumina lunei, și a produs o impresie anormă. Rolul ducelui Reichstadt a fost interpretat de celebra artistă americană 11 miss Maud Adams, care e numită acolo C „Sarah Bernhardt americana“. o. * In luna Septembrie va avea loc la la Bruxelles o conferință internațională de zi aeronauți civili și militari. Cu acest ti prilej, se va organiza un concurs inter­­n­național de distanță de către aero-clo­­a­bul din Belgia. o * Un ecou al moravurilor scandaloase din Italia și New-York o următoarea e înștiințare pe care autoritățile distric­­h­­tului Frutingen (cantonul Berna, Elve­­­­ția) o face femeilor din acel district : " „Fetelor din Kanderthal, luați seamă­­ la perioada asta de muncă, căci ea e primejdioasă. (E vorba de niște lucrări­­ la Lötschberg, cari ați adus mulți lu­­­­­crători italieni). O singură greșeală vă L poate face nenorocite toată viața și să­­ aducă supărări mari familiilor voastre,­­ E de o sută de ori mai ușor să te fe­rești de primejdie de­cît să dregi răul­­ făcut... Persoanele de sex femenin cari •, vor dansa, vor bea, vor merge să se­­ plimba cu elemente străine vor fi ares­­­­tate de a genții polițienești și predate­­ autorităților competente, pentru a fi pe­­i­depsite fără cruțare“. La Pricomalek s’a observat o nou cometă, așezată lângă Aldebaran, î constelația Taurului.* „L'Am­ore“ din Paris anunță că prin­țul rus Uiusof a dispărut fără veste. Prietenii prințului se întreabă dacă el n’a fost arestat din cauza destăinuirilor pe cari le-a făcut Dumei asupra com­plicității autorităților rusești în organi­zarea programurilor.❖ Dintr'o lucrare publicată în „United Service Magazine“ rezultă că în secolul trecut războiul a costat pe Englitera aproape 32 miliarde lei și 700.000 oa­meni, mai scump au costat războiele destinate să răstoarne pe Napoleon I­ iI, războiul din Crimeea a absorbit 2 mi­liarde jumătate, războiul ar­glo-bur a­­proape 7 miliarde. Prin emigrare, Ea­­ghitera a pierdut în secolul­ trecut 11 milioane de oameni, dintre cari 8 rai­lioane s-au­ stabilit in Statele­ Unite și au devenit cetățeni. Ultima oră telegrafică­­^âHS^ HS^ Prin FSR SPECUL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA* PRIM­­S» BEÜLIK ¥§E­ J1 și BUDAPESTA .......... ——iBBflfr ^ ggRaiB——«—■'»»■"nw-m îl fiife amănunte Agitația din Ralist de * în Bulgaria Nota agenției Komme Din cauza întreruperei cir­­culații unei telegrafice intre București și Viena, serviciul de astă noapte este mai res­tricts. Bursa din stranăîaîe Viaaa, 30 Iulie. — Rsntü austr. aur • 1.25; Acț. éred. austr. 738.—-; banc ruso 649,25; noü impr. ras 585.50; rent, ung. aur 91.45, renta ung. «Or. 182.25 c. 1. ans.-ung. 117.45; schimb Viena 117.57 ; 82.70 Berlin, 30 Jun­o. —Acț. cred. austr. 97 25; Acț. cred. ung. 200.—­ O. f. aus­­tro-ung. 21. 05 ; Alpine 70.25; Rent. Mărci cor. 91.90; Lozuri tur. 91.40; ung. imed. 138.90; mărci uit. 85.05; Paris. 30 Itelie. — Renta austr. g. cor. 97.25; renta ung. aur. 94.52; Acț. cred. austr. 93.70; c. f. austr. ung. 684— ; schimb Londra 104.50; renta austr. cor. 122.81; renta ung. cor. 208.40 208-50 Aplille 1.32. • Frankfurt, 30 Iulie.—Renta austr. g. cor. 97.25; renta ung. aur. 91.50; Adț. cred. austr. 200.— c. f. austr. ung 139.—­ schimb Londra 204 55; renta austr. cor. 96.—­ renta ung. cor. 91.30; schimb Viena 851.60 ; schimb Paris 81.35 ; Alpine 285.—­ B. Festa, 30 Iulie. — Griü Octom. 11.47; Gria Aprilie 11.76 Porumb Maiü 6.81 ; 6.69; Ovăz Oct 8.28; Rapiță Aug. 17.75. Afacerea lan — Nom amănunte — Berl:n, 30 iulie.— Din Karlsruhe se comunică , noul martor Lindenau fiind confruntat cu­ cu a fi mai tori a decla­rat că nui și mai menține mărturisirea că Olga Mon­tor și-a ucis mama și că este convins de vinovăția lui Hall. Din cauza continuelor contra­ziceri ce e­xistă în declarațiile lui Liiu Yenao, nu se mai poate pare însă nici o bază pe depoziția lui. Importante sunt depozițiile martorei Eisili, care pare a fi de bună credință. Aceasta susține că in ziua mimai a vă­zut un om care păre­a a fi Han, urcin­­du­se într-o trăsură, și apoi a auzit fo­cul de revolver. Telegramele din Țară IAȘI, 30 iulie.— Consiliul de războiuli a condamnat la 6 luni, pe soldatul con- ■ <­cediat Alexandru Costin, care cu oca­­­­zia răscoalelor a furat o salbă de mo­­­­nade de aur a unui proprietar din ju­­­­dețul Vlașca . — Soldatul rus Ivan Orestilov, scal­­i­dindu-se în dreptul malului sting, lingă satul Ungh­eni, s’a înecat eri. — La Tg.Frumos a fost alegerea consiliului comunal. A reușit lista in frunte cu Ion Iamandi, obținind 114 voturi, contra listei d­-lui Munteanu care a întrunit 84 de voturi. — Maniacul religios Dumitru Lovi­­nescu, intrînd­­ în cancelaria mitropoliei, a bătut și maltratat pe ierom­onacl­ui Valeriu Moglan, dala mitropolie, care la împiedicat să se inchine la sf. Pa­­raschiva, fiindcă l’a surprins asupra u­­nui fapt nedemn. T­aina monah­ală va face anchetă. Cabinetul I a însărcinat o comisiune medicală să constate starea mintală a lui Lovinescu. — Inter. Galati, SO Iulie. In piața pescăriei au sosit azi 8671 kg. pești proaspăt. Iată ■ prețurile: 1 Crap 130—105, Ciorto-crap 65—65, cior- s­tănică 37—20, șalău 105—47, avat. 20, lui 23—12, știucă 29—11, caracudă 23—4, bo­­­­bușcă 8—4, som­pană 175, som­ iurmac 49—40, somoten 26—11, biban 13—6, albi­ 1 tura 4—3, lin 31—16, morun 79—64, nise­­tru 120—58, păstrugă 55.­­ Eri s’a oficiat la primăria locală căsătoria civilă a d-rei Olga Gheorghia­­de, cu contele Paulo Folicaldi. Martori au­ fost d-nii Gh. Gheorghiade, fratele d-rel, și M. Gh. Orleanu, cum­natul miresei. Căsătoria a fost oficiată de d. Gh. Co­­dreanu, ofițerul stărei civile, iar înter­­­­preț a fost d. deputat Al. Ignat. I . La spitalul ,,Elisabeta Doamna“, i din localitate, se află Internați un nu­măr de copii din satul Sătucu, județul B.­ Sărat bolnavi de sifilis tențiar. Se a­­firmă că sus-zisul sat este un adevărat focar de infecție sifilis. j — D. Jamulea, primarul orașului se află actualmnte la Viena. D-sa va vi­­­­zita primăria de acolo și va studia or­ganizarea municipală austriacă. — Ion Nicola pîndarul din Berești, prinzînd in popușoaiele sale pe Gh. Ca­­­zăcu l-a împușcat mortal. — Se comentează foarte mult în locu- i­­t“"« atitud­nea grăinicienlul Disco - Teroarea din Casablanca —­ Alte amănunte — ‘ Continuăm cu descrierea gravelor ev­i­nimente, cari au însîngerat Casablanca j împrejurimile și cari n’au ajuns încă , sfirșit. . Situație oribilă ! Luptele date în Casablanca n’au avut ș­i numai lîngă consulatul francez, unda o sută de inși în total au ținut în loc­­ de marocani, ci și în diferite alia nete ale orașului, unde pătrunseseră burile arabe, cari jefuiau și omorau. Cartierul evreesc, după ce a fost ja«­­it, a fost ars cu totul. Toate magaz­i­nele au fost devastate și în setea lor?­e sînge, oamenii triburilor au ucis pînă­­la mahomedanii din oraș. Luni seara, o mică trupă de marinari incezi încercă o eșire curajoasă din ușurut. Ei puseră pe fugă peste o mia I oameni ai triburilor, d­ar francezii­­rm­â un mort și trei răniți. Bombardarea împrejurimilor continue­­ată noaptea. Numeroase­ acte de curați eroism se­­ dovediră în sarcina uneij­chipo de 40 de marinari spanioli, care­­ încercară să libereze consulatul lor. îrgindu-se de cartușe de dinamită, ei cură sâ sară în aer o casă de unde irgenvü asupra lor focurile dușmana și butira să ajungă la consulat. Mirosul care se împrăștie din corpu» sa în putrefacție e îngrozitor și văz«­ ihnl e plin de nori de fum și d» uște. arlacărî și ruine cu vuțetul înfricoșat al bombelor. N­ouă coloană da ocupație a debarcat la asablanca; ea era compusă din 2000 da imeni. Cartierul marocan din Casablanca a at prefăcut in flăcări și în ruine. Ba­­triile vaselor de războiul, au fost dis- USO îndată. Ghiulelele cădeau fără răgaz supra grupurilor cabililor, cari erau donați pe plajă și în imprejurimile rașului. In alte orașe S’a văzut din telegramele noastre că xplozia fanatizmului musulman nu s’a realizat la Casablanca. Ea a izbucnit, rimejdioasă și neliniștitoare, cam pre­­ttindeni, la Mazagan, la Mogador, cu n cuvînt pe întreaga coastă marocană. La Mazagan, oraș cu 12.000 de sti­­lete, se produsese o așa agitație, că Du­ Ch­ayla“, după ce bombardă Casab­lanca, a trebuit să­ vie cu toată viteza, a să ocrotească pe europenii amenin­­ați. Pe de altă parte, la Mogador, vechea etate care­ a fost construită în secolul a 1 opt­spre­zecelea și numără 20.000 de lcuitori, s’au semnalat de asemenea arburări. Ma el Ainim, faimosul agi­­tator musulman, lansase zvonul că vine asupra orașului cu opt sute de oameni. WHB m­iw Mia B» O nouă expulzare nedreaptă Cu toate că numeroși muncitori nă­scuți și crescuți în țară, fiind expulzați­­ în timpul din urmă, sînt tîrițî de la o ,­­ graniță la alta fără ca statela vecine­­­i să-i primească, guvernul își continuă­­ campania întreprinsă în contra mișcării muncitorești din țară.­­ O nouă expulzare tot atît de nedreaptă ca și cele de pînă acum urmează să se facă astăzî. Eri dimineață la orele 10 a fost in­­’_ viat și reținut la poliție, unde i s’a comunicat că este expulzat, muncitorul­­ 1 V. Anagnoste, de meserie cismar. • • D. V. Anagnoste, care are e­cum vîrsta O afacere criminală în Statele­ Unite . Procesul judecătorului Lowy In statul Virginia (America) sa ju«­decă actualmente o afacere, care amin­­tește întru citva procesul dramatic Wad­­dington Balmaceda din Bruxelles. Fiica magistratului, Elisabeta Lowy declarase tatălui ei că Theodor Estes o dezonorase, după ce o îmbătase cu ra­­chia. Judecătorul Löwy, indignat, se dusese la Theodor Estes și îl ucisese, după ce somase zadarnic ca tînăr ca să ia în căsătorie pe Elisabeta. In fața tribunalului, acuzarea sa a în­cercat să demonstreze că Elisabeta exa­gerase și că povestirea pe care o fă­cuse tatălui ei era mincinoasă. Tribunalul a decis că aceasta n’are nici un amestec în afacere, că chestiu­nea e de a ști dacă judecătorul Lowy fusese îndemnat ca să creadă cu since­ritate că fiica lui fusese violată de tî­­nă­r, care apoi nu voise s’o mai ia da nevastă. In acest caz, se poate ușor concepe starea de spirit care a determinat ca magistrat ca să omoare pe Estes, în virtutea acera ce se chiamă în Statele­ Unite „legea nescrisă“ (unwritter faco), care ingădue de a spăla în siegele vi­novatului ultragiul adus onoarea unor fete și familiei sale. senfi fena un elegant volum de cunoscuta scriitoare­­ Katerina Raicoviceanu-truîm în Prețul LSI 1,— în Capitală și LSI 1>29 franco în toată țara de la Lei 3L.7. Cererile a se adresa la adm. ziar. Adeverst

Next