Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-26 / nr. 1331

|£ £ ul rv.~ No. 1331 5 BANT PUBLICITATEA: CONCEDITA EXCLUSIV Egend­ei de Publicitate CAROL SCHULDER & Cob ■a, București, Jtr. Rangnrs!»lcl WTe/efon 3/4 Birourile ziarului: ----- Str. Sărindar No. 11 o»»«Roxocccccio»5x^^ APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI coxoxcccccax­xooxoxcccccocoo împăcarea dintre Grecia și Romia. Declarațiile primului ministru al Greciei Rom­a. 24 Octombrie.—Ziarul Tri­buna publică un intervino cu primul ministru al Greciei Teotokis. Primul ministru grec fiind între­bat între altele cînd se va face în­țelegerea dintre Grecia și Romînia a răspuns : înțelegerea e imposibilă cît timp diplomația romînă își va menține părerea că interve­ția noastră pe lingă bandele grecești și patriar­hat poate fi încoronată de succes. — Cînd se faptuesc exc se­ spune ziaristul, contra unor persoane de naționalitate romînă, nu e natural ca guvernul român să se adreseze auto­rităților țarei în care s’ai­ făptuit e­xcesele ? — Opera noastră în privința bandelor se mărginește a împiedica formarea acestor bande pe teritoriul nostru nu numai pentru că dezapro­băm lupta între frați ci și pentru a răspunde datoriei ce ne-am luat’o față de puteri. E posibil ca patriarh­atul să aibă simpatiile lui speciale, dar aceasta o privește direct după cum îl privește și chestia aransărei liturghiei și sta­­bilirei ca limba bisericilor din Orient ce depind de el să fie cea grecească după cum în Occident este cea latină. Și noi ne aflăm adeseori în diver­­ginte de păreri cu patriarh­atul de care se crede că ar fi supus voinței noastre. Din aceasta cauză înțelegerea în­­tîrzie. Și e regret convins de necesi­tatea raporturilor normale între cele două națiuni legate printr’o afinitate de tendințe și sentimente comune. Vineri 26 Oatombrte 1907 DIRECTOR CONST. M1LLE ABONAMENTE: cu premii On an e e * * » t * » Loi 20 6. Inni • •••••«• n 11 3 I uni • ••••••• M 6 Tol of ft n f Penlru CäPiia!ä *i0- 1*1» I eieion ț praîiB[jE șl S)Päiflät3t8 Ng. 12j4a BANT Contele Wedel și profesorul Enter Schulenburg n’au apărut la proces. De­­asemenea n’au apărut contele Hohenau și contele Linar. Procurorul dă citire unei telegrame ,prin care se anunță că Linar s’a mutat și nu i s’a­­ putut afla locuința. Acuzatul propune noul martori cari lo­­cuesc la Roma. Procurorul. Acești martori nu pot fi chemați acum. M’ai­ adresat poliției din Roma, și răspunsul ce’l voi primi îl voi adăuga la dosar. Dr. Arno, apărătorul lui Brand anunță că clientul să fi­e bolnav și a avut ori un acces de leșin. ..Cu toate acestea, spune apărătorul nu cerem am­înarea procesului. Acuza­tul vrea ca procesul să se judece cu ori­ce preț, dar cere să fie supus și unei expertize medicale. Președintele. Observ starea de slăbi­ciune a acuzatului și-l invit să-șî stăpî­­nească nervozitatea. Vom căuta să fie consultat de un medic. Președintele admite acuzatului să ia loc lingă avocatul ,sau. Arno, cere ca judecătorii să aprecieze, dacă are sent judecarea procesului, cînd lipsesc o parte din martori, și cei mai importanți între care și­­ profesorul En­ter Schulenburg. Acuzatul și-a luat datele din cercuri bine informate, cărora le aparține și con­tele Schulenburg care ar putea da nu­meroase amănunte interesante. Alți martori cari pot face mărturisiri importante cu privire la timpul cînd prințul Buelow era ambasador la Roma, locuesc acolo, și la citarea acestor mar­tori cari sunt în număr de 12 nu pot re­nunța. Procurorul- Acuzatul se va convinge și fără acești martori că a procedat cu ușurință. Președintele stabilește că acuzatul are vîrsta de 33 de ani că a fost pedepsit la două luni închisoare pentru răspîndirea de scrisori imorale, la două luni pentru calomnie, la un an pentru altă calomnie, la 200 mărci amendă pentru împrăștiere de scrieri morale și la 3 luni Închisoare pentru agitații contra ordinei publice. Acuzatul răspunde președintelui că a fost seminarist, librar și ateu și a scos o revistă ,Lichtenstralien“ In care el în­suși a susținut eliminarea articolului 175 din codul penal,­­pentru că și el are oare­cari înclinațiuni homo­sexuale. Acuzatul nu înțelege sub homo­­sexua­litate practica sexuală perversă ci o mare și ideală atracție sufletească în­tre­ două amici. Procurorul cere suspendarea ședinței publice in vederea faptului că vor veni în discuție lucruri delicate. Președintele pune apoi diverse ches­tiuni acuzatului asupra relațiilor sale personale stabilind că pe cind acesta a fost condamnat la un an Închisoare pen­tru calomnie a făcut două cereri de am­­nestie spunînd că înainte era anarh­ist și ateu, dar că în închisoare și-a regăsit credință în Dumnezeu și monarh­ie. Acuzatul. Cînd am fost anarh­ist am susținut individualismul mai presus de drepturile societăței, astăzi susțin contra­riul. In această clipă sosește medicul legist, d-rul Stoerner. Acuzatul este dus în altă cameră pentru a fi examinat. Președintele suspendă ședința pentru un sfert de oră. In timpul acesta își face apariția Can­celarul Buelew, care intră într’o cameră rezervată pentru a aștepta până va fi citat. S’a rezervat o cameră separată și pen­tru Eulenburg. Redeschizîndu-se ședința, procurorul citește o telegramă din partea contelui Wedel, care arată că a primit abia aseară citația și deci nu poate veni la proces. Depoziția cancelarului Buelow . Cancelarul Buelow, citat ca martor de­clară următoarele: „Declar aci, ca martor, că inclinațiu­­nile perverse de homo­sexualitate imî aînt cu desăvîrșire străine și respingă­toare. Acuzarea ce s’a ridicat și asupra mea e cu totul calomnioasă și neînteme­iată. „Mai aip de adăugat Următoarele: la biuroul cancelariatului sînt doi funcțio­nari :Scheffer și Zeeband. Aceștia sunt în­sărcinați cu cifrarea și descifrarea tele­gramelor, cu scrierea dictatelor mele—­ căci eu dictez totul făcind astfel econo­mie de timp. Asemenea funcționari tre­buind să fie oameni de credință se în­țelege că trebue să aibă și din partea mea o bună răsplată și o mare încre­dere, dar familiaritate cu e­i n’am avut. S’a spus că eu ași fi fost șantajat. Este ineexact; nici o dată n’am fost șan­tajat pe motiv de homo­sexualitate. ..Sînt străin de acuzațiile ce mi s’au adus. Cancelar și om am ținut să deschid imediat proces acuzatorului meu. Ca ori­ce cetățean am și eu dreptul de a face apel la justiție“. In ce privește pe martorii citați din Roma de către acuzat, declară că nici o dată nu i-a cunoscut. Președintele. Se spune că excelența voastră ar fi avut relați­uni homo­­sexua­le cu Scheffer, că ați fost văzut imbră­­țișindu-1 și sărutîndu-1. Buelew. Nici o dată n’am apărut unde­va cu Scheffer pentru ca să se vadă a­­semm­enea lucruri. Cu­ despre Îmbrățișări și sărutări sînt lucruri ineexacte, cum sunt și inexacte și susținerile în ce pri­vește pe Lunar și Hohenau. Eu am aflat mult mai tîrziu­ despre cele ce li se atri­­bue, n’am avut însă nici­odată ocazia să observ ceva, sau să constat vre­ un fapt, care m’ar fi putut decide ca sa iau o măsură în privința lor. Președintele. Se susține că ați vorbit adesea­ ori cu Eutenburg despre homo­sexualitate. Buelew. N’am vorbit niciodată despre homo­sexualitate, sau despre ceva în le­gătură cu asta pentru că nu am aseme­nea înclinațiuni. Președintele. Ați făcut vreun demers ontra paragr. 175 ? Buelow. Niciodată nu m’am ocupat despre acest paragraf. Am primit m­aă­icreri pentru suprimarea lui. După aceasta Buelow reintră în ca­mera rezervată lui, declarind că de va m­i fi nevoe de dineul, va reveni la sala de ședință. Declarațiile lui Eulenburg Prințul Eulenburg este adus in sală sprijinit de doi servitori. El se mișcă foarte cu greu. Ia loc pe un scaun și răspunde cu voce tare. Președintele. Acuzatul susține că prin­țul Buelow, cancelarul, este homo­sexual, și că ar fi avut relații intime cu d-v. Eulenburg. Nu cunosc nimic în a­­­ceasta privință. Cunosc din tinerețe pe Buelow cu care sunt prieten intim și ași fi putut observa ceva. E neadevărat. Roagă apoi pe președinte că deși martor, să-l lase să spue cîteva cuvinte în chestie personală. S’a profitat de faptul că fiind grav bolnav n’a putut veni la primul proces. Declară că in viața lui n’a comis nici un fapt care să cadă sub prevede­rile art. 175. Declarațiile consilierului intim Scheefer Consilierul intim S­cheefer depune că este cu totul neadevărat că ar fi avut loc tandreța între dînsul și Buelow. Ne­potul­­ prințului Buelow depune în ace­lași sens. Dr. Hirschfeld declară că nu știe nimic autentic de unde să se poată conchide la homo­sexualitatea lui Bue­low. Hirschfeld nu a vorbit cu Brand despre Buelow; numele lui Schaefer i- era absolut necunoscut. Declarațiile apărătorului Avocatul Arno declară în numele lui Brand că acesta în cursul desbaterilor de azi a căpătat convingerea că gravele acuzări făcute de dînsul în contra lu Bulow nu corespund cu adevărul. De­clară cu profunde regrete că s’a lăsat să fie înșelat de comunicările ce i s’au fă­cut. Dacă Bulow ar fi de față s-ar ruga de eroare Audițiunea probelor a fost a­poi închisă. Procurorul i-a propus Închi­soarea de un an și jumătate și arestarea imediată. Sentința Berlin, 24 Octombrie.—Cu proce­sul d-lui Buelow în contra scriito­rului Brand care l-a acuzat de homo­sexualitate, Brand a fost con­damnat la 18 luni închisoare și a fost îndată internat bănuindu­se că vrea să fugă. Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL vs la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, AIBBA și BUDAPESTA Procesul Bi­elow-Brand — Condamnarea ziaristului Brand — Discursul d-lui if. Bădărăui - Adunarea­­ generală de la clubul conservator din Iași — „ (Prin telegraf dela corespondentul nostru) IAȘI, 24 Octombrie.—După cum am anunțat la timp pentru astă seară a fost convocată o adunare generală a mem­brilor clubului conservator pentru a se lua o deciziune cu privire la participa­­rea la solemnitatea dezvelirea monu­mentului lui Lascar Catargiu. Au asistat un număr foarte mare de conservatori. Discursul­­ lui Al. Bădărău la aclamațiuni generale d. Bădărău luînd cuvîntul spune următoarele : — V’am rugat să vă într unit pentru a vă comunica o dispoziție a comitetului pentru participarea la inaugurarea sta­tuei lui Lascar Catargiu. E datoria ța­rei întregi de a participa la această so­lemnitate, și mai ales a partidului con­servator. Lascar Catargiu a fost una din a­­cele personalități marcante care în tim­pul său a prevăzut viitorul. In țara a­­ceasta cu deprinderi orientale el și-a dat seamă de boala de care ea va fi amenințată,­­ de boala anarh­iei da­cice zăcea de cîtva timp. El lupta ca un erou pentru a aduce pace și liniște. De dragul ideilor sale el a refuzat tro­nul Moldovei. La 1866 el a venit la Iași, și cu simțul său de ordine a res­tabilit liniștea amenințată prin revolu­ție. Lascar Catargiu, care ar fi putut fi domn, a întrupat ideia dinastiei streine. Lascar Catargiu­­i Ion Brătianu. Lascar Catargiu a făcut multe jertfe personale, pe cind Ion Brătianu nu a­­vea nevoe de sacrificii. Lascar Catar­­gul care făcea parte din clasa din care ies domnii, a făcut jertfa persoa­nei sale. Cînd pentru a doua oară liberalii au organizat complotul de la casa Slă­­tineanu și suveranul dezgustat a vrut să părăsească tronul, Lascar Catargiu a fost acela care a­­ făcut ca Domnito­rul să rămîie în țară. El a restabilit de-! a doua oară dinastia streină. Mai tirziu­, intre 1871—1876, Lascar Catargiu a fost acel care a organizat armata și a adus succesul războiului. Liberalii venind la putere s’au gindit numai la intrigi și la darea în jude­cată, pe cînd reorganizarea armatei fă­cută de Lascar Catargiu, a adus victorie în räzboiu, regalitate și independență. Formele externe politice cari formau idealul lui Ion Brătianu, au lăsat rece pe Lascar Catargiu. Ion Brătianu a inaugurat sistemul in­­teresării fiecăruia in politică. Dela el a rămas ca oricine face politică trebue să tragă și un profit. Școala aceasta a lăsat adinci urme. Reformele lui Cascar Catargiu și reformele de azi Lascar Catargiu a fost amărit de a­­ceastă politică. El însă a reușit să a­­ducă în toate ramurile reforme mari, precum : la 187­4 organizarea comunală, care prevedea ca primarul să fie numit de guvern. Această reformă a fost rea­dusă azi de guvernul liberal, dar ca o ușă dosnică ; notarul va fi reprezentan­tul guvernului, iar primarul rămîne o simplă figură de paradă. Pe cînd liberalii amețeau lumea cu vorbe numai­ despre sufragiul univer­sal, Lascar Catargiu a găsit că e nevoe de administrație bună, de jandarmi. Liberalii au luptat contra acestor i­­dei ; azi însă nu numai că vor să spo­rească jandarmeria, dar vor să prefacă toată armata în jandarmi. Același lucru s’a intîmplat și cu subprefecții pe cari liberalii i-au transformat în inspectori comunali, dar azi sunt nevoiți să revie la subprefecți. Deci cu timpul liberalii a fi trebuit să revie la ideile lui Lascar Catargiu. In chestia țărănească Cu o vădită emoțiune, d. Bădărăă spune apoi, că, dacă Lascar Catargiu ar fi fost în viață, țara ar fi scăpat poate de o mare primejdie și o mare rușine, ca cea din primăvara trecută. Nu se poate o rușine mai mare de­cit aceia cînd ne uităm la cer să ne ajute, să ne sosiască musafiri nepoftiți să vie să ne ajute. N'a fost oare cea mai mare rușine ca tunurile cu repetiție să fie în­cercate pentru Întlia dată contra țăra­nilor, contra satelor? Unde am fi ajuns cu ideile de ordine și pace ale lui Lascar Catargiu, și unde era ajuns azi cu vorbele late­ale libe­rale, despre sufragiul universal, și altele. Eșenll șl Lasoar Catargiü Ordinea și pacea, iată deviza lui Las­car Catargiu. El întrupa această ideie. Urmașii sunt datori, în semn de omagiu, să ia parte la inaugurarea statuie!. El a avut cu partidul conservator din Iași legături strînse­ și a iubit Iașul. Cînd a murit el era alesul Iașului. D. Bădărăul termină această parte a discursului spunînd că comitetul a ho­­tărit ca toți să ia parte la solemnitatea de Duminecă. Propune ca d. Vasile St­lly să vorbească în numele lașului. D. Sculy e de părere­­ ca discursul să-l rostescă d. Carp. D. Bădărău spune că nu se știe dacă d. Carp va ține sau nu discursul, în tot căzu­ membrii vor fi la București, cu două zile înainte, așa că se va putea lua o deciziune. Termină învitînd pe ra­­mbri, să ia parte un număr cit mai mare la solemnitate. Reformele guvernului liberal Trecînd la altă ordine de idei, d. Bă­dărău spune: Partidul conservator a reti&ii rolul de : restabili ordinea și a insufla masele fiind călăuza lor în idei și sentimente. Partidul liberal propune reforme car sunt nepregătite și cam silite de împre­jururile de asta-primăvară. Astă-primă­­vară liberalii, după criteriul lor, au umblat au promisiuni. Acum au venit cu reforme de ocazie. Partidul conser­vator are datoria da a veghia, fiindcă e vorba de reforme economice cari ar putea aduce o mare jenă în toată viața țării noastre. Dacă reformele nu se vor potrivi cu viața noastră, pot rezulta mari tulbu­­rări. Trebue deci să veghem pentru că avem răspunderea ordinei în această țară. Reformele propuse sunt revoluționare. Legile acestea zdruncină principiile cu cari eram deprinși. Constituția, de care liberaliî făceau atîta caz, a fost pusă la dosar. Ne vine acum nouă rîndul să veghem la respectarea Constituției. Proastele d­lui P. Carp Asupra acestei chestiuni nu pot să vă spun acum mai mult, căci trebue să as­cultăm cuvîntul șefului nostru. D. Carp a declarat eri d-lui Missir că are gata 6 proecte de reforme administrative și economice și că la începutul săptămânei viitoare se va supune comitetului execu­tiv conservator. Peste cîteva zile, țara întreagă va cu­noaște proectele șefului nostru. Par­tidul conservator trebue să-și însușească aceste proecte și să facă ca ele să pă­trundă în masa poporului și să le impue. Din aceste proecte, fără a tulbura or­dinea de azi, negreșit că nu se va uita nici de țărani, ca să se bucure și ei de foloasele produsului muncei lor.­­ D. Bădărău și-a terminat discursul în mijlocul unor entuziaste aplauze din partea auditorului. D-sa invită pe mem­brii a veni cu­ mai des la club pentru a fi ținuți în curent cu evenimentelo­r ce se petrec.—Daw Eșecul acordului franco-german — Importante declarații ale fostului președinte Loubet— Berlin, 24 Octombrie. — Despre plă­nuita înțelegere între fostul președinte Loubet și împăratul Wilhelm, despre care a fost vorbit și în procesul Moltke- Harden, se comunică amănunte foarte interesante. Acum abia se poate afla de ce acele demersuri nu au reușit. Șeful redactor al unul ziar francez din Strasburg publică următoarele : „Prezentându-mă fostului președinte Loubet pentru a-i preda o colectă de bani adunată în folosul victimelor de la Couriertes, am putut afla chiar din gura lui amănunte despre pun­ctata în­țelegere dintre Franța și Germania. Loubet mi-a spus : — Nu din cauza mea nu s-a putut face înțelegerea. Vă aduceți aminti­ că în 1904, în luna Aprilie, ziarele au vorbit despre această afacere. Pe atunci eu mă pregăteam să plec la Roma, înainte de plecare ziarele spuneau că mă voi fi in­­tilni cu împăratul Germaniei. Eu n’am dezmințit aceasta. Iar cînd am fost în­ trebat direct am răspuns că înclin pentru o asemenea înțelegere și deși sunt mai bătrin decit împăratul Wilhelm eram gata să fac eu primii pași. Louber se sculă de pe scaun și­ mi indică pașii pe cari era hotărît să-i facă «pre a înlesni înțelegerea. Apoi a con­tinuat : — Știți ce aveam să confer cu îm­păratul ia interesul țării noastre. Dar nu m’am putut înțelege cu dînsul. Pen­tru ce n’am putut s’o aflu mult timp. Acum am afla însă că pricina a fost o neînțelegere care se ivise între împă­ratul Wilhelm și regele Victor Emanuel, in chestia toastului pe care l-am ros­tit la Quirinal, împăratul, înainte de a sosi ea in Italia, a cerut regelui Victor Emanuel să-i arate discursul pe care îl va ține la banchet în onoarea mea. Cu ce scop a făcut aceasta, nu exami­nez acum. Pot zice însă că am fost uimit, cînd înainte de a pleca la Roma oficiul de externe al Italiei nu mi-a trimis textul discursului lui Victor E­­manuel, ca să-mi pot acomoda răspun­sul. Am așteptat într’una dar n’am primit, nimic. Plecasem așteptînd să-l primesc pe drum, dar nimic. Abia în momentul cind ne-am pus la masă mi s’a comunicat discursul și atunci a tre­buit sa improvizez răspunsul. Știți ce au conținut acele discursuri și că n’au corespuns de­loc cu ceea ce trebuiau să fie. A doua dimineață împăratul Wilhelm a părăsit Italia, s’a dus la Karlsruhe unde­­ a lăsat să explodeze, bomba. Știți că eü nu am aici o vină în toate acestea. . * • „Frankfurter Zeitung s’ adaugă că dacă acțiunea pentru o apropiere între Franța și Germania n’a reușit, aceasta se da­­torește intențiunilor absolutiste ale îm­păratului Wilhelm în chestiile diplo­matice. Arestarea unui funcționar superior din Petersburg Petersburg, 24 Octombrie.—(decreta­rul de minister. Solowski a fost arestat deoarece s-a descoperit că el a vîndut revoluționarilor acte de ale statului. Suveranii Spaniei în Anglia Londra, 24 Octombrie. — Perechea regală a Spaniei va vizita în curînd pe suveranii Angliei. Stolypin și noile alegeri Petersburg, 24 Octombrie.—Cercurile­ conducătoare ruse sunt foarte mulțumite de rezultatul alegerilor, i­n special si­tuația lui Stolypin e excelentă. Se asi­gură că țarul va da puteri excepționale lui Stolypin la deschiderea Dumei. Noua constituție în R Rusia Petersburg, 24 Octombrie.— Contele Tihomirov a comunicat în cercurile con­ducător ruse,­ că actuala constituție nu satisface nici partidele conservatoare cu atât mai puțin pe cele liberale. El a cerut ca actuala constituție să fie sus­pendată să se voteze una nouă, în care rolul Dumei să se restrîngă numai la votul consultativ. Alegerile din Odesa Odesa, 24 Octombrie.—A fost a­­les cu o mare majoritate cadetul dr. Pergament. Pentru un al doilea loc de deputat s’a proclamat balo­taj. Cele mai multe voturi le-a În­trunit candidatul socialist. Grevă la o mină New-York, 24 Octombrie.— La Dan­ville (Illinois) s’au pus in grevă 4000 de lucrători mineri. Ei cer sporirea sa­larului. Explozie pe un vapor — 8 morți și 22 răniți — Flensbourg, 24 Octombrie. Pe bordul Vanului-școală „ JEd­u­­cdho"” a făcut exploziune in apropiere de Murwik călda­rea vaporului ucizind opt per­soane și rănind 22. Scufundarea unui vapor Rochefort, 24 Octombrie. — Vaporul „Legonet“ venind din St. Erieuc și mergînd la Bor­deaux s­a scufundat lingă in­sula Pleton Căpitanul și șase mateloți voind să scape pe o luntre s­au înecat. Boala împăratului "Wilhelm Berlin, 24 Octombrie.—După cum se comunică din cercurile între­ starea împăratului Wilhelm inspiră serioase­ îngrijiri. * Berlin, 24 Octombrie. — Împăratul suferit în ultimul timp de un catar, ale cărei urmări n’au putut fi înlăturate de medici. Conform prescripției medicilor împă­ratul va fi silit să se supue la o cură îndelungată pe insula Wight. Procesul Gurko Lidwal Petersburg, 24 Octombrie. — Azi s-a început juacearea procesului Gurko Lidwal. Gurko e apărat de cunoscutul advo­cat Kasarion Președintele tribunalului e senatorul Kazminsky. Acuzatul a apărut la uniformă și părea foarte agitat. Ministrul Stolypin făcînd uz de drep­tul sau a fost interogat acasă. N’au apărut baronul Frederik, a că­rui actuală locuirii nu se cunoaște și nici Lydvai și d-na Lytov, martori principali. Acuzarea stabilește că în momentul în­cheerea contractului Lidwal nu dis­punea de loc de cereale— și că Ginko a făcut iunoștința d-nei Lytow, care a Congresul cadeților Hels­ngfors, 24 Oct.— Două sute de reprezentanți ai partidului cadeților au­ sosit aci pentru a lua parte la ședința ordinarr secretă de azi. Alexandru Vaida în fața com­isiunei de imunitate Budapesta, 24 Oct. — Comisiunea de imunitate a ținut­­ ședință azi dimineață la orele 10 sub preșidenția lui Georg Malatinszky, ocupându-se în primul rind de afacerea deputatului Vaida­. In urma consfatuției la care au luat parte toți membrii comisiunei, s a stabilit că imu­nitatea deputatului Vajda a fost violată fără a se stabili însă persoanele care au violat-o. Comisiunea s-a ocupat apoi de chestia imunităței deputatului croat Brand­ Po­tocsnyak, hotărînd escluderea lui pentru 30 de zile de la ședințele parlamentului. Cartea galbenă a Franței Paris, 24 Octombrie.—Joi se va dis­tribui parlamentului cartea galbenă a­­supra Marocului.* Paris, 24 Oct.— Cartea galbenă a­­supra Marocului e terminată de cîtva timp­ și cuprinde în mar bine de 400 de pagini toate chestiunile înseamnate din politica marocană de la 1 Ianuarie 1906 pînă in ultimul timp. Călătoria împăratului Wilhelm Londra, 24 Octombrie.—Presa își ex­primă mihnirea că in călătoria pe care o va face împăratul Wilhelm, el nu va fi însoțit și de împărăteasă. Wilhelm va sosi Luni pe teritoriul englez, la Portsmuth, unde va fi salu­tat de amiralul Berisfeld, în numele flotilei și de feldmarșalul Roberts, în numele armatei.* Berlin, 24 Octombrie. In legătură cu schimbarea programului călătoriei îm­păratului Wilhelm se mai comunică ur­mătoarele : la moii *ofic­ia­­na s'a comunicat incă de îmbolnăvirea principesei Alexandra Victoria. Prințul Ce mar e complect resta­bilit și a plecat­«zi cu fratele său, prin­țul Eitel Friedrich la o vînătoare de Curte la Hanovra. Cu­ privește boala împăratului, ea pare mai serioasă deci­ se credea și după prescripția medicilor, împăratul va fi silit să rămîn cîtva timp în străinătate. Agitații contra deputatului Vasile Lucaci Budapesta. 24 Octombrie -Parte din alegatorii cercului Beiuș au cerut casarea mandatului de depu­tat al lui Vasile Lucaci Eri Co­m­­isiunea parlamentară s-a ocupat pentru prima oară cu cererea ale­gătorilor. Desbaterile au fost însă amînate pe ziua de 14 Noembrie, cînd va fi invitat și deputatul Vasile Lu­caci. Atentat contra unui tren Berlin, 24 Oct. — In apropiere de Berlin între stațiile Karlshorst și Sa­dova s’a­u încercat un atentat contra expresului care merge spre Rusia. Un paznic observă insă din vreme grinzile puse pe șine pentru a se face să de­­rneze trend și le ridică, cu pericolul vieței sale. In momentul cînd ridica grinzile, funcționarul fu lovit cu putere peste mină de către un necunoscut. Lanterna scopindu-i jos, acesta nu mai putu să vază decit că agresorul se în­­tîlni cu alți doi tovarăși la o distanță de 10 m. și toți trei dispărură în pă­dure. Paznicul a denunțat cazul. Aten­tatorii n’a fi putut fi descoperiți. Un nou partid român în Ungaria Budapesta, 24 Oct.­—Un ziar anunță că în cercurile românești din Ungaria se prepară o mișcare pentru alcătuirea unui nou partid politic. Acest partid va lupta cu mai multă moderație și într’un sens mai patriotic. (?) Acțiunea a­­ceasta e simpatizată de clerul român. In fruntea mișcării stă avocatul Emil Babeș din Buda­pesta Tulburările din Persia Teheran, 24 Octombrie.—Orașul Astra­­bad a fost atacat și jefuit de câtre tribu­rile turcomane. Convocarea Dietei prusi­­ ane. Berlin, 24 Octombrie—Dieta prusiană a fost convocată pentru 26 Noembrie, prima ședință a Reicstagului va avea loc la 22 Noembrie. Frigul din Turcia Constantinopol. 24 Octombrie—Frigul a început de timpuriu acr. După ziare în unele ocalități din vilaitul Rom­a astă- noapte a căzut zăpadă iar temperatura a căzut la 3 gr. centigrade sub zero. Inundațiile din Franța Perpignan. 24 Octombrie—Din cauza ploilor torențiale inundațiunile au sur­prins pe locuitori Apele au năvălit m­ asilul de bătrîni cari s’au refugiat pe acoperiș. Hergheliile naționale de ase­menea a­u fost înecate. S’au organizat ajutoare și lucrări de salvare. Contra acțiunei bandelor bulgare Constantinopol, 24—Octombrie.—Lega­­țiunea greacă a făcut Porții repr­esentari Tulburări sîngeroase la alegeri Katar­o, 24 Oct. — Alegerile care urmau să se facă în 64 de circumscripții electorale nu s-au putut termina decit in 17. Adepții prințului au apă­rut la urne înarmați și au­ făcut pretutindeni imposibilă alegerea opoziției. Peste tot au avut loc cioc­niri sîngeroase. înainte de­ a­legeri guvernul a arestat în toate circum­scripțiile electorale pe șefi o­­poziției. Fostul prim-ministru An­drei Radovici a fugit pe teri­toriul turcesc pentru a scăpa de arestare. La Grahova s-a declarat stare de asediu. primit suma de 50.000 ruble pentru a țiuni serioase în contra acțiunii bande­­mijloci cunoștința lui Gnrko cu Lidwal. lor bulgare asupra grecilor In vilaietul Monastir sandiacul Serres. Cîteva. ani-Criza ministerială ceh­ă Viena, 24 Oct.—Chestiunea demisiu­­nei miniștrilor vechi Pacuk și Port nu au a aranjat încă , agrarii cehi cer mi­nisterul agriculturei pentru șeful lor. Partidele germane protestează cu vioiciune. Pasade au atras atențiunea Porții asu­pra agitațiunilor bandelor în Macedonia a căror activitate sporește și au­ reco­mandat a se lua de urgență măsuri. Agitația din Muntenegru — Descoperirea unor bombe — Colinge, Ú Octombrie.—­Numitul Rai­­covici, licențiat din serviciu, a plecat la finele lui Septembrie la Belgrad de unde­­ s'a intors eri. Politia l’a arestat și a găsit la dinsul bombe. Rak­ovici a declarat cu bombele i-a fost remise de către Todțor Bozovici presidentul tineri­­mei din Universitatea munte­negre­ană. De asemenea locotenentul sârb Nicolae Vucot­iî, emigrații muntenegreni, foști deputați Sebald și Ciapaseci fostul pre­ședinte al ministerului Andrei Radovici sunt compromiși în această afacere. Ra­dovici a plecat la Budapesta. Guvernul princiar a cerut arestarea și perchesițio­­narea persoanelor compromise cari se află in Austro-Ungaria- Alte știri telegrafice Constantinopol, 24 Octombrie.—Emi­rul Zanzibarului, Savidary, a plecat la Paris.­­ Constantinopol, 24 Octombrie—La 23 Octombrie au avut loc la Aleppo mani­festațiile­ pentru scumpirea plinei. Mul­țimea a voit să jefuiască magazinele. Valsul și jandarmeria au fost primiți cu pietre. Cîteva persoane, printre cari și femei, au fost rănite. Valiul a cerut să se trimită trupe. După indicațiunile date de Poartă, ordinea s-ar fi resta­bilit.* Constantinopol, 24 Octombrie.— Sul­tanul a conferit d-lor Golitti și Tittoni ordinul Iftihari în briliante, generalului Brusati marele cordon al ordinului Medgidie in briliante, d-nul Bolatti ma­rele cordon al ordinului Medgidie. A conferit de asemenea diverse de­­corațiuni altor personalități italiene. Bursa din străinătate Viena, 24 Oct.— Rent. austr. aur. 629.25 Act cred. austr. 735.—­ Banc. ruse 646.25 nov impr. rus 592.— rent. ung. aur 92.40 rent. ung. cor. 182.25 e. f. aus.­ung. 117.45 schimb Viena 117.50 Berlin, 24 Oct. — Act. cred. austr. 97.— Act. cred. ung. 197.70 G. f. aur. tro-ung. 215 85 Alpine —— Rent Mărci cor. 92.20 Lozuri tur. —.— ung. imed. 138.10 mărci 85.10 Napoleon — Renta rusă—.— Paris. 24 Oct. —Renta austr. g. cor. 95.30 renta ung. aur. 94.82 Act. cred austr. 101.35 c. f. ausfer. ung. 93.40 schimb Londra 688.43 renta austr. cor. 104.43 renta ung. cor. 122.43 schimb Viena 207—75 schimb Paris 11.16 Al­pine 21 .32 Frankfurt, 24 Oct. — Renta austr. cor. 96 85 renta ung. aur. 92.20. Ag. cred. austr. 197.50 c. f. austr. unr. 138.40 schimb Londra 205.35 renta austr. cor. 95.75 renta Ung. cor. 92.20 schimb Viena 851.33 schimb Paris 81. 33 Al­bine 304.—. Budapesta. — Gr. Apr. 12190 Por. Mai 7.36 Ovăz April 8.67. COTA cerealelor și a pescăriei pe ziua de 24 Octombrie BRĂILA BRAILA, 24 Octombrie.— Piața ce­realelor continuă a fi calmă. S’a vîndut: grîu de 74 kgr. cu lei 19­70, de 77 jum. kgr. cu 20 65 lei, de 79 kgr. cu lei 21 30, porumb de 75 kgr. cu 10,10 lei, de 75 jum. kgr. cu lei 12.20, de 76 kgr. cu 12,30 lei, de 76 jum. kgr. cu lei 12.40, cincantin de 81 kgr. cu lei 13.30, orz de 58 jum. kgr. cu 14.65 lei, de 59 kgr. cu lei 14­75, de 60 kgr. cu 14­90 lei, orsoaică de 64 kgr. cu lei 1540, de 64 jum. kgr. cu 15.50 lei, de 65 kgr. cu lei 15.50, de 65 jum­. kgr cu 15 55 lei, meifi de 75 kgr. cu lei 10.10, se­nară de 70 jum. kgr. cu 17,85 lei ; fa­sole cu 17, 17.50. 20 și 20 50 lei.­­ Au sosit 110.000 kgr. pește. S’a­rindut: crap 65—125, ciortocrap 30 — 56, ciortan 16—29, șalău­ mare 85—176, avat 18—26, plătică 34, liu 47—56, știucă mare 20—46, babușcă 17, ia­­plac 82, somottíiü 21-50, biban 18—20, albitură 9—25, cegă 180 obleți 6—7. A apărut No. 195 din Jiu illír cu un frumos și bogat sumar Ia bani numărul Telegramel îm țară , IAȘI, 24 Octombrie. — Consiliul ju­dețean după ce a votat proectul de buget, a solicitat prefectului să intervin ca să nu mai desființeze școala de me­serii din Bucium. — Curtea de apel a redus la 2 luni închisoare—de la 3 ani—pedeapsa dată de tribunalul de Dorohoiü comercian­tului Feuerstein, pentru bancrută frau­duloasă. — Raportorul consiliului de războiü cere­­ prinderea și arestarea soldatului Timofti Gheorghe, care a dispărut de sub pază. — Mîine sosește aci în inspecție, d. general dr. Demostene. — Direcțiunea generală a serviciului sanitar a decis­­ ca medicii să viziteze satele de pe malul Prutului, pentru a supraveghia măsurile luate pentru pre­­venirea holerei. Pe de altă parte d. dr. Tudor, me­dicul șef al județului, va lansa o or­­donanță care să fie afișată la toate sa­tele, sfătuind pe țărani cum să se a­­pere contra­ flagelului. — Azi la orele 5 s’a întrunit comi­tetul executiv al partidului conserva­­tor, pentru a decide în chestia parti­cipării la dezvelirea monumentului lui Lascar Catargiu. In aceeaș chestie se vor întruni di­­seară membrii clubului într’o adunare generală.—Dan GALAȚI,­­4 Octombrie.—D. oo­onel Simesen, inspectorul general al jandar­milor, a amînat pentru ziua de 1 No­­embrie inspecția jandarmilor din județ. — Azi a sosit în localitate d. dr. Sta­­vresen, noul medic primar al orașului. Luni, d-sa va depune jurămintul. — D. Al. Gussi, prefect de poliție a luat măsuri ca pe viitor să mi se mai vindă la teatru mai multe bilete de cîte locuri numerotate sunt. Nu se vor mai putea așeza pe viitor scaune suplimen­tare. Da asemenea a dispus desinfecta­­rea locurilor insalubre din teatru. — A fost surprinsă femeia Maria Ropotan pe cînd lepăda un copil. — Societatea funcționarilor comer­ciali a cerut prefecturei de poliție să ia măsuri ca să se respecte repausul duminical în ziua de Sf. Dumitru pen­tru ca funcționarii comerciali să poată participa la congresul lor de la Focșani. Știrile nopței Panica și rănirea de la hotel Frascatti Astă noapte pe la orele 11 și jum. locatarii hotelului Frascatti, au fi fost alăr­­mați de strigătele de ajutor și vietele ce veneau dintr’o cameră a apartamen­tului ocupat de familia Tomek. Ce se întîmplase ? Tînărul Iosif Tomek, fiul antrepreno­rului cafeniul Frascatti, aflăndu se hi cameră și dormind, a avut un vis urit, acela, că ar fi fost îm­pușcat în palma dreaptă. De aci strigăte de ajutor, și în urmă vașze, din cauză că tînărul Iosif Tomek, sărind din pat, a dat cu mîna într-un geam rănindu-se. Poliția, parchetul și societatea de salvare au fost la fața loculu­i. Cu am­­­bulanța societăței rănitul a fost trans­portat la spitalul Colțea unde i s’ai dere , ajutoare medicale.—d.—

Next