Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-27 / nr. 1332

00- IV. — No. 1952 5 B mi PUBLICITATEA: ^ CONCODRTA EXCLOSing Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Ca. Bunut și!, It.. Bjragungevici M.-Telefon SI. Birourile ziarului: ------ str Sărindar No. 11 A­PARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI COCCCCCCCCRCCCCCCCS^^ fifwwi [UNK]Win «imn msag SîrabSt* 2? C<ftonforfe TSOT DIRECTOR CONST. MILLE ARONAHEXTE: cu premii Un an ■••••»•« N­ol 29 <6 luni ••••­»•« 8 luni •••*•••« m $5 Tplpion / Pintru Eäpi,8lä KO­­HIM c l PreviRsle {I Sträiaäfati N».Itja BRNI Creșterea bandelor în Macedonia Viena, 25 Octombrie. — Ziarul „Fremsfenblatt“ vorbind de crește­rea numărului bandelor în mace­donia zice că trebue să­ se caute cauza în anul agricol rău, dar ei ar fi prematur să se caute în a­­ceasta o concluzie în stagnarea o­perei de reformă întreprinsă fie pu­teri și în scăderea forțelor Turciei. In Macedonia nu se va putea men­ține o situațiune bună decît prin menținerea regimului turcesc, căci acțiunea puterilor nu este îndrep­tată contra Turciei și sultanul în­suși nu exclude nici o reformă con­­siderindu le pe toate ca necesare. Puterile înțelese nu au atribuit niciodată Turciei vreun rol în ac­țiunea bandelor. Victimele măcelului din Cernova Budapesta, 25 Octombrie.— Au fost aduși la Budapesta și internați în spitale unii dintre răniții căzuți la Cernova. Edmond Benid­ri, deputat din Cer­nova, a deschis o subscripție pentru ajutorarea văduvelor și orfanilor. ‘ „Pester Lloyd“ a deschis și el o subscripție în acest scop. Criza din America New-York, 25 Octombrie. — Se­cretarul de stat Corte­gon a sosit era la New-York și a depus la bănci suma de 7.100.000 dolari în aur. Intr’o convorbire pe care el a avut-o cu Piem­ont Morgan și alții, aceștia i-au­ spus că în ultimele 24 de ore situația s’a îmbunătățit mult. Agitația dela c. f. din Anglia Londra, 25 Octombrie.—In urma conferinței de azi a funcționarilor dela c. f. a avut loc o înțelegere cu directorul „Lloydului George“, astfel că nu va mai fi nici o grevă. Complotul din Muntenegru Cetinge, 25 Octombrie.­­ Cu privire la afacerea bombelor se anunță că a fost arestat la Belgrad, un tipograf care a fost în legătură cu mai mulți emigrați din Montenegro. Cu chi­pul acesta s-a putut descoperi complotul. Credit pentru Zeppelin Berlin, 25 Octombrie.­E vorba să se voteze un credit suplimentar pentru re­construirea balonului lui Zeppelin. Anul trecut parlam­entul i-a acordat un credit de 500.000 lei. Anul acesta suma cerută e mai mică. Criza ministeriala în Austria Viena, 25 Octombrie.—Baronul Berk, primul ministru al Austriei, nu a rezol­vit iacă criza. El vrea să lase această chestie pină după votarea compromisu­­lui. Pentru moment primul ministru e în tratative cu creștin-sociali. Dacă aceștia, în conferința pe care o au în­stă seara vor decide, să voteze pentru compromis atunci doi membrii ai acestui partid vor intra în minister și anume : Gessmann va lua ministerul comer­țului și Dabenhoff, proectatul minister al muncei. Congres Agram,25 Octombrie.—Azi a avut loc congresul partidului starcovici. S’a fă­cut mai întii o profesiune la care au luat parte mulți țărani. Președintele Josef Prank a rostit o cuvîntare arătînd programul partidului. Starkevici, vice-președintele parlamen­tului croat, a vorbit despre principiile partizanilor săi. Bl­govici a spus că e speranță ca la viitoarele alegeri parti­dul să obție un numar dublu de scaune în parlament. Procesul Harden Berlin, 25 Octombrie.—Din ordi­nul împăratului procurorul și-a în­sușit acțiunea deschisă în contra lui Harden. La apel vor apare și toți martorii cari n-au apărut la prima înfățișare Moltke va apare ca martor. Chestia importului carneî în Austria Viena, 25 Octombrie.—Uniunea social democrată va face i­ sine o propunere urgentă în vederea scumpirei traiului, cerînd a se permite importul cărneî din Rusia, Rominia și Serbia și protestind că se întrebuințe­­ză in scopuri politice o lege făcută in interese sanitare in­terne. Obstrucțiunea din Camera ungară Budapesta, 25 Octombrie.—Azi dim. la orele 11 a avut loc în Camera de­putaților o ședință secretă la care au­ luat parte toți deputații partidelor Coa­liției pentru a se consfătui asupra de­mersurilor ce trebuesc luate în contra obstrucției coaliților. A luat­ parte la conferința ș­i primul ministru Wekerle. Președintele partidului independent Bella Baraba» și-a exprimat părerea că a sosit timpul ca să se ia d­­sceriirî serioase pentru a se asigura activitatea parlamentului. Fostul ministru Polonyi a cerut gu­vernului ca în conformitate cu progra­mul său­ să ia o hotarîre in chestia croată. Toți au plecat cu impresia că măsu­rile au fost lăsate in sarcina puterei discreționare a președintelui Camerei.­­­Unele ziare declară insă că guvernul se ocupă acum cu reorganizarea regu­lamentului Camerei, lucru ce după cum se știe a provocat acum cîțiva ani că­derea lui Ștefan Tisza. Agitația partidului creș­tin social Praga, 25 Octombrie. — Ziarul „D­nion“ scrie : Organul partidului social creștin încearcă o lovitură în contra cabinetului Beck și a terorismului ceh­, arătînd că instituția parlamentară mi­nisterială refuză activitatea tocmai acum cînd este la ordinea zilei Compromisul. — Pe de altă parte arată că Coroana se interesează dacă cabinetul Beck va putea să asigure Compromisul în parla­ment. In același timp organul creștini­lor sociali propune un minister de tran­ziție care să treacă Compromisul. In cercurile parlamentare se înțelege ușor că creștinii sociali cari în chestia Com­­promisului n’a fi fost nici pro nici con­tra, propagă un minister de tranziție pentru 2 luni,­­în capul căruia visează pe ministrul de interne B­nert. Creștinii sociali speră că după tre­cerea Compromisului vor putea lua în m­înă frînele guvernului, fiind în situația de a crea un minister și o majoritate parlamentară. Comisiunea de imunitate și deputatul Vaida Budapesta, 2b Octombrie.­ După cum se pare deputatul român Ale­xandru Vaida, nu va primi nici o satisfacție din partea­­ Camerei Un­gare. După cum se știe comisiunea de imunitate a stabilit în această afa­cere violarea dreptului de imunitate. Comisiunea a constatat că deputatul român Alexandru Vaida a fost măr­ginit în exercitarea drepturilor lui de deputat, comisiunea luînd însă în considerație că aceasta s'a făcut pen­tru că deputatul Vaida a atacat sen­timentul național al deputaților un­guri și a refuzat apoi orice satis­­facție, precum și faptul că nu s’a putut stabili calitatea și vinovăția a­­cestei insulte, va propune Camerei să recunoască, că dreptul de imunitate al deputatului Vaida a fost violat, trecând imediat la ordinea zilei. Hotărîrea comisiunei de imunitate va fi comunicată parlamentului în cursul zilelor viitoare. Nouile proecte de legi ale Germaniei Berlin, 25 Octombrie.­­ In ultimul timp prințul de Buelow a avut lungi consfătuiii cu împăratul Wilhelm și șe­fii partidelor cari aparțin blocului în ve­­derea nouilor proecte de legi intre cari se află și 1< gea expropriere­ în Polonia germană, modificarea legei bursei și re­gularea limbei la Întruniri. Nenorocire Budapesta, 25 Octombrie.— Pe hipo­dromul dela Alag, in apropiere de Bu­dapesta s’a intimidat azi un accident îngrozitor, la o serie de alergări la cari lui­u parte num­e ofițe­ri. Locotenentul de husari Karl Kv«ssay a căzut de pe cal, rămînînd mort pe loc. Mama lui care locuește la Constantinopol a fost încunoștiințată telegrafic. Arestarea unui mare co­merciant ung­ar Budapesta, 25 Octombrie.­Cunoscu­tul agrosit ,de cherestea Bernhardt Steinherz a fost azi arestat de poliției. Stein­herz a pus pe proprietarul său să semneze o poliță de 100.000 coroane, și după încasarea banilor și-a declarat in­­solvența. Steinherz e cunoscut în special în Bucovina și Romââia unde făcea afaceri întinse la legătură de afaceri a fost multă vreme și cu prințul Ghica, bucu­­rîndu-se chiar de amiciția lui. Cu toată viața lui luxoasă, Steinherz nu e bogat. Creditorii pentru a-și pu­tea salva parte din avutul lor au hotă­­rît înființarea unei societăți pe acțiuni care să continue af­acerile engrosistului. In urma acestei hotărîri, denunțăto­­rul Jakob Bo9chau, a retras denunțul și Steinherz a fost pus în libertate. Remanierea cabinetului austriac Viena, 25 Octombrie. — Știri răspin­­dite noapte­e târziu anunță intrarea ur­mătorilor noul miniștrii în cabinet : Vo­hanka, membru al Camerei seniorilor, ca ministru de comerț ; deputatul Eben­­hach, ministru al agriculturei ; deputa­tul Peschkn, ministru german fără por­tofoliu ; de­utatul Prazi­k, ministru ceh­ fără portofolii­ și deputatul Gessman, ministru fără portofoliu, cu condiție însă ca el să fie pus în capul ministerului muzical care se va creia. Boala regelui Belgiei Bruxelles, 25 Octombrie. —Starea sănă­tatei regelui Leopold inspiră serioase în­­gr­ijiri. Pe piciorul drept al monarh­ului s'a deschis o rană care nu poate fi vindecată. Regele va pleca odată pe săptămînă la Paris pentru... vindecarea ranei Data ple­cărei sale la Riviera n’a fost încă ho­­tărî­tă. Afacerea Polonyi Budapesta, 25 Octombrie. — Presa se ocupă cu largi amănunte de noua afacere in care a pomenit numele fos­tului ministru Polonyi. Avocatul pomenit in această afacere, deputatul Desiderius Nagy și care ar fi primit din partea lui Polonyi o sumă însemnată pentru a mijloci exproprieria locului pe care se află fabrica Gschwindt,­­ declară azi intr’un ziar că a făcut a­­­­ceasta numai la interesul cercului său electoral și al populației din Buda­pesta și nu se va lăsa convins de con­trariul. Cn Geza Polonyi n’a avut nici o le­gătură. Deputatul Robert Smrecsanyi s’a în­scris astăzi pentru a interpela Sâmbătă pe ministrul de finanțe Wekerle, în a­ceastă chestiune. Tratativele dintre Serbia și Austro-Ungaria Viena, 25 Octombrie. — Ziarul „Alge­­meine Zeitung“ vorbind de tratativele dintre Austro-Ungaria și Serbia în vede­rea încheerei unei convenții comerciale, spune că aceste tratative nu vor putea duce la nici un rezultat. Intre cele două părți sau iscat neînțelegeri cari nu vor putea fi aplanate. Guvernul austro-ungar nu vrea să admită exportul vitelor sîr­­bești, aprobînd numai un m­ic contingent de vite tăiate și cerînd în schimb concesii pentru articolele industriale specifice ale Austro-Ungariei. Serbia refuză însă aceste concesii. Guvernul ungar renunță la in­terzicerea exportului vitelor sîrbești, cere însă împlinirea celorlalte condițiuni. Convenția nu se va putea încheia, de­oarece Serbia nu se arată înclinată a face concesii industriei austro-ungare.­­ Budapesta, 25 Octombrie. — Tratati­vele în vederea încheerei convențiilor comerciale cu statele balcanice au a­­juns intr’un stadiu critic și guvernul ungar a fost silit să renunțe la princi­piul sau de a nu admite importul vite­lor din Serbia, cu condiție ca Serbia să admită celelalte condiții ale monar­h­iei Cu toate concesiunile guvernului un­gar convenția nu pare a fi pe punctul de a se încheia deoare­ce guvernul sârb nu pare înclinat a împlini celelalte cereri ale departamentului externelor din Viena. Starea împăratului Wilhelm Berlin, 25 Octombrie. — „Tageblat“ anunță că starea împăratului Wilhelm este satisfăcătoare. împăratul, conti­nuă plimbările sale obicinuite. Catârul neînsemnat pe care l-a avut și care l-a silit să rămn­e citeva zile în pat, a dispărut. Asupra motivului pentru care împă­ratul Wilhelm va rămîne mai mult la Windsor, este din cauza climei bune de acolo, și din cauză că insula aceasta este mai aproape de Olanda, pe care împăratul ține să o viziteze. * Berlin, 25 Octombrie.—Ziarul ,,Post‘­ anunță asupra stărei sănătatei împăra­tului Wilhelm . Catârul nu dispărut incă și tușea continuă a fi supărătoare. Starea e rea dar in afară de orice pe­ricol. Medicii au ridicat însă chestiunea dacă nu ar fi mai bine ca împăratul să renunțe pentru moment la călătoria lui în Anglia, împăratul nu vrea să re­nunțe la această călătorie dar a promis medicilor că după reîntoarcerea lui din Anglia se va odihni mai întti citeva săptamîni și pe urmă abea va pleca în Olanda. In consecință regina Wilhelmina a fost incunoștiințată că placul vizitei hotărit pentru 19—21 Noembrie va fi schimbat. Procesul Garko-Lidvail Petersburg, 25 Octombrie.— Azi s’a terminat ca ascultarea martorilor în procesul Garko-Lidvail si alții repre­zentanți al bi­rocrației citați ca mar­tori in acest proces intre care și fostul controlor de stat Swanebach și fostul ajutor al ministrului de interne Te­­sc­hinsky a fi depus în favoarea lui Gurko, arătînd că Gurko pe care îl socotesc în genere ca un om cinstit și de o­­noare nu era obligat a prezenta unei comisiuni speciale contractul încheiat cu Lidvali. Aceeași declarație a făcut o și minis­trul de finanțe Kokowzew Primul ministru Stolypin care a fost ascultat în palatul sau menține însă a­­cuzarea declarînd că indus în eroare de Gurko a acordat lui Lidvali furni­tura, și că contractul trebuia prezentat unei comisiuni speciale. Stolvpin de­­clară cu toate acestea că Gurko a om de onoare. Pagubele cauzate statului prin con­tractul făcut între Gurko și Lidvali se urcă la o jumătate milion de ruble. Sentința Petersburg. 25 Octombrie—Procesul Gurko-Litval—Gurko a fost­­ conde­m­­nat la destituire și la excludere sa din orice serrviciu public pe timp de trei ani-Poarta și agitațiile bandelor macedonene Constantinopole, 25 Octombrie.—Poar­ta a făcut serioase reprezentați­uni la Atena, Belgrad și Sofia din cauza noi­lor agitațiuni ale bandelor macedonene. In ultimul timp s-au comis 12 anasi­­mite în districtul Istik. O bandă bulg­ară a ucis trei turci rănind grav pe un al patrulea. Amănunte asupra catastro­fei din Asia Samarkand, 25 Octombrie.­ Agenția „Vostiik” află că corespondentul spe­cial al ziarului „Russkaia Ukraina" a­­flă că orașul Karatag a fost complect distrus de cutremur. Au perit 3005 oa­meni și numai 70 au fost salvați. Și s satele populațiunei nomade au fost dis­truse de cutremur și mulți oameni au perit. Procesul fostului ministru Nași Roma, 25 Octombrie. — Procesul lui Nași a continuat și azi. S’au pus acu­zatului diverse întrebări și fostul mini­­­­stru a trebuit să răspundă de ce n’a­ făcut din banii lui anumite cheltueli.­­ Secretarul său Lombardo a declarat că n'a făcut nimic decît pentru a îm­plini pornicile superiorului său și Nași a confirmat această declarație. Ridicarea scomptului în Anglia Londra, 25 Octombrie.­ Direcțiunea băncei engleze a ridicat scomptul de la 6 la 7 la sută. Știrea a fost comunicată la Bursă la amenz și a avut ca urmare o slăbire a afacerilor. După cum se asigură cauza acestei ridicări ar fi nouile transporturi de aur pentru America. Sunt temeri ca banca imperială ger­mană va urma exemplul băncei en­gleze. In mod oficial n’a mai existat de 3 decenii scumpt de 7 la sută la Londra. Cedarea ziarului „Lupta” Budapesta, 25 Oct.— O corespondență ungară anunță că organul partidului na­ționalist român ,,Lupta­' ne mai puțind rezista cheltuelilor de care e legată apa­riția lui ziarul a fost cedat proprietaru­lui tipografiei în care se tipărea, Dumi­tru Berauțiu Contractul a fost făcut la 23 Octom­brie. Ridicarea scomptului în Austroungaria Viena, 25 Oct.— Banca Austroungară va ridica scomptul. In cercurile fi­n­an­ciare se asigură că această ridicare de scompt este o urmare a impresiei făcute pe piața financiară din Berlin și Paris, de către senzaționala ridicare de scompt de la banca londoneză! E posibil că cursul devizelor de a căror situație depinde în primul rînd scomptul bancei Austroungare va ne­cesita această ridicare de scompt. Pe lingă aceasta a contribuit mult și știrea că banca germană va fi silită să ridice scomptul. Separațiunea bisericei de stat Paris, 25 Octombrie.— La Bourbourg în districtul Nord, câlugărițele capucine au trebuit să fie izgonite cu forța din mînăstirea lor. Mulțimea a făcut că uu­gărițelor mari manifestau­ un­ de simpa­tie la gară. • Paris, 25 Octom.—­,4?;nprefect ul din Dinan­a trebuie să utilizeze forța mili­tară pentru expulzarea franciscnilor. A­­ceștia se baricadaseră în capelă Poarta a trebuit să fie distrusă pentru ca fran­ciscanii să poată fi expulzați. 4 persoane înecate într-un canal Amsterdam, 25 Octombrie.­La Hoog­­kerk, o trăsura in care se afla primarul din Leek, d. Jokheer van Panhuys și ministrul de stat Yonkheer van Pan­­huys, fost vice președinte al consiliului de stat împreună cu soțiile lor, a dat din cauza cetei in canal. Toți patru s'au înecat. Budgetul Rusiei P­etersburg, 25 Octombrie.—Budgetul pe exercițiul 1908 preved­e la ordinare 2318 milioane ruble, iar la cheltueli 2317 milioane ruble, veniturile extraor­dinare sunt evaluate la 7 miloane iar cheltuelile extraordinare pentru lichida­rea răsboiului ruso-japonez 67 milioane, pentru căi ferate va trebui 50 miloane a­­coperite prin operațiuni de credit. Ploi torențiale în Franța Paris, 25 Octmbrie.— Furtuni cu ploi torențiale sunt semnalate In regiunea Perpignan, Montpellier, Narbonne. A­­pele se revarsă inundîndi case, între­­­rupind comunicația. Pagubele sunt con­siderabile. încetarea ciumei la Tunis Tunis, 25 Octombrie.­Recenta epide­mie de ciumă pare conturată. Nu s’a mai produs nici un caz nou iar bolnavii sunt în covalescență. Măsuri serioase au fost luate spre a împedica o nouă­­ iz­bucnire a flagelului Proectul de adresă al So­­braniei Sofia, 25 Octombrie.—Proectul de a­­dresă al Sobranie relevă că acțiunea re­formelor în Macedonia n’a dat un rezul­tat favorabil pentru populațiunile bul­gărești din Macedonia și invită guver­nul a face tot ce va fi cu putință pen­tru a îmbunătăți soarta macedonenilor, Sobrania promițînd în schimb guvernu­lui tot sprijinul ei. Cartea galbenă asupra Marocului Paris, 25 Octombrie.—Cartea galbenă distribuită astăzi parlamentului cuprin­de faptele petrecute de la 31 ianuarie 1906 pină la 21 Octombrie 1907. Cartea menționează în majoritate fapte cunos­cute cu privire la evenimentele din Casa­blanca. Se arată apoi că atunci cînd însărcina­tul de afaceri al Franței la Berlin a co­municat secretarului de stat de Tschirs­­chky că Franța va trimite crucișătorul ,,Du Chayla“ la Mazagan, ministrul de externe a mulțumit spunînd că față de așa evenimente sîntem cu toții solidari, fiți încredințat de aceasta, realitatea po­liticei noastre se va putea judeca. Cînd s’a remis de d. Cambon nota Franciei cu privire la evenimentele din Casablanca, d. de Tschirschky a spus: fiți sigur că vă bucurați de toate sim­pa­­tiele noastre. D. Cambon a rugat pe ministru să spună împăratului Wilhelm că Franța este recunoscătoare pentru dispozițiuni­­le arătate de secretarul de stat față de acțiunea pe care Franța s’a văzut silită să o întreprindă, dată fiind­ situațiunea sa în Maroc și in conformitate cu actul­ din Algeciras. Cînd însărcinatul Franciei la Berlin­ a remis promemoriul guvernului spaniol în vederea creerei unei poliții provizo­rii în porturile marocane, guvernul ge­­man a recunoscut dreptul Franței de ași lua satisfacțiune pentru evenimentele din Casablanca și a spus că nu voește de fel să facă dificultăți Franței în a­­cestă chestiune dar speră că pagubele . Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA suferite de comercianții străini nu se vor mai reînoi. Celelate documente cuprinse în Cartea galbenă sunt privitoare la măsurile luate cu privire la contrabanda de arme. Paris, 25 Octombrie.—Camera a fixat pe Marți discuțiunea interpelărilor In chestia marocană pentru ca deputații să aibă vreme a studia Cartea galbenă. Demisia unui ministru i­­­ talian Roma, 25 Octombrie.—Regele a primit demisiunea ministrului de lucrări pu­blice d. E. Gianturco, care se retrage din motive de sănătate și a însărcinat pe d. Giolitti, președintele consiliului, cu interimatul acestei despărțămînt. Impozitele Franței Paris, 25 Octombrie.­Venitul impozi­telor indirecte pe 1907 arată o puls va­­lută de 14,238,300 franci peste evaluările budgetare și un spor de 2,896,600 franci coparativ cu aceeași lună din 1906. Explozia de pe vasul „Blued­er" Berlin, 25 Octombrie.—Despre groaz­­nica nenorocire întimplată marinei ger­mane se comunică următoarele din Flensbourg: Explozia de pe vasul „Blueeder“ s’a întîmplat o zi de dimineață, la orele 9 și 20. De departe s’a văzut că o fla­cără imensă a cuprins la un moment dat partea dinapoi a vasului. Cazanul a făcut explozie. Printre pereții cari se sfârlmau erau aruncate trupurile ofițerilor și mecani­cilor la distanțe enorme. Cadavrele au fost găsite fără capete, fără brațe și picioare, cari toate au fost sfișiate. Nu se cunoaște încă numărul victi­melor, și nici cauza catastrofei. Alte amănunte Berlin, 25 Octombrie.—Asupra explo­ziei vasuri! „Blued­er" se comunîcă ur­mătoarele amănunte :* Cazanul care a făcut explozie servea numai la încălzit. In momentul explo­ziei s’a prăbușit și tavanul. Detunătura a fost atit de puternică in­cît a fost auzită de pe vaporul„Wuer­­tenberg“, care se afla la o mare depăr­tare. Vasul acesta s’a reîntors imediat pentru a da ajutoare. Tabloul pe care l’au văzut înaintea ochilor lor cei de pe „Wuertenberg“, era infiorător. Ca­davrele marinarilor, oribil mutilate, erau aruncate cu o mare putere la înăl­țimi considerabile. Numărul morților este de zece. Ei n’au mai putut fi recunoscuți de­cît după cifrele pe cari le aveau cusute pe haine. Răniți au fost 23. Cauza exploziei tot n’a putut fi sta­bilită. Numărul morților Berlin, 25 Octombrie.—Numărul mor­ților cari au căzut victima catastrofei vasului „Bluecher“ se urcă la 15. E pr­obabil că numărul se va mai mări deoarece starea cîtorva din cei grav ră­niți e disperată. Împăratul a cerut să fie informat te­legrafic asupra catastrofei. Condoleanțe Berlin, 25 Octombrie.—Atașații de ma­­rin­ă ai Angliei, Franției și Japoniei au exprimat condoleanțe marinei ger­mane cu ocaziunea catastrofei de pe vâr­sul școală „Blücher“. Borna 25 Octom.— Tribunalul penal a condamnat astăzi la 47 zile închisoare pe numitul Sardini acuzat că a ultra­giat pe cardinalul Merry del Val in seara de 3 Sept, pe cînd cardinalul se ducea dela castel Gandolfo la Albano. Tribunalul a achitat pe doi acuzați. * Peris, 25 Octom.— S’a găsit in Seria o cutie de tinichea albă învelită într’un ziar purtînd data de Mai 1905 și care publica programul serbărilor cu ocazi­­unea călătoriei suveranilor Spaniei la Paris. Cutia conținea materii explozibile din cele mai periculoase, și-a prelungit concediul plin la 1 No­embrie. D-sa se află acum la Paris unde tra­tează cu o societate anonimă de tram­­vaitt. GALAȚI, 25 Octombrie.—Astă seară pleacă un număr de 130 funcționari comerciali la congresul ce are loc miine la Focșani. — Autoritățile bulgare au luat mă­suri ca toți pasagerii ce vin din Rusia să fie supuși unei carantine de 5 zile în portul Silistra. — Azi dimineață a fi sosit la port șapte din vedetele noul;­una a rămas la T.­Măgurele. — Un incendiu s’a declarat la lo­cuința lui Florea Radu Iordache din str. Lăzăreanu. A fost localizat în grabă­— întregul comitet al partidului con­servator va asista la dezvelirea monu­mentalui lui Lascar Catargiu.—Coresp. * d Alte știri telegrafice Viena, 25 Octombrie. — împăratul Francisc Iosef rămîne la Viena ptnă la sfîrșitul lunei ianuarie. Intre 1—10 Fe­bruarie m­onarh­ul va pleca în Ungaria pe proprietatea sa din Gödölö. It Viena, 25 Octombrie.—In locul ma­reșalului latscher va fi numit ministru al apărărei naționale austri­ce mareșa­lul Czibulka, comandantul din Praga al corp. 8 de armată.# Paris, 25 Octombrie.—Banca Franței a urcat scumptul la 4 la sută, lombar­­ fe­le de 4 luna­ la sută. * New-York, 25 Octombrie.—Greva tele­­grafiștilor din New-York șl Chicago s’a terminat. * Londra, 25 Octombrie.—Conflictul în­tre societățile de drum de fier și impie­gații s’au aplanat.* Paris, 25 Octombrie.—Regina Spaniei, Maria Cristiana, a sosit aci azi dimi­neață venind din Viena. * Sydney, 25 Octombrie— Refluxul a cauzat mari pagube insulei Sawail. * Londra, 25 Octombrie. — Miste. Bo­naparte procurorul general al Statelor­ Unite va fi numit ambasador în Berlin in locul lui Mister Tower. * Bruxelles, 25 Octombrie.— Guvernul belgian a respins condițiile Rusiei pen­tru aderarea în convenția zahărului. Sunt speranțe că Rusia va renunța la condițiile ei, în caz contrar sunt temeri că convenția nu va mai putea fi men­ținută. * Berlin, 25 Octombrie. — Sentința în procesul dintre Buelow și ziaristul Brand a fost primită cu satisfacția de presa germană, care crede că Brand și-a meritat pedeapsa și că prin con­dama­rea lui a fost restabilită onoarea prințului Buelow. Presa se ridică în contra propagan­dei d-rului Magnus H>rsc­hfeld care pentru a dovedi necesitatea exclud­erei paragrafului 175­­ din codul penal caută să implice miste și alte personalități in delictul pedepsit de acest paragraf. Telegramodul­tară IAȘI, 24 Octombrie. — Membrii clu­bului conservator au semnat telegrama ce va fi expediată mime d lui Take Io­­nescu prin care felicitându-1 de ziua sa onomastică, îi urează viață lungă spre a duce pe căi de progres partidul con­servator întărind ideia conservatoare a­­tât de necesară țărei in vremurile de grea cumpănă prin care trecem. — Doctorul Ernest Djuvara care fusese bolnav în urma unei infecțiuni scepticemice, se află în afară de ori­ ce pericol.—Dat. PLOEȘTI, 25 Octombrie.—Acum un an și jumătate a dispărut în mod mis­terios locuitorul D. Ghisto din comuna Podenii-Vechi. încă de la început au fost bănuiți că numitul a fost omorât. Acum parchetul a primit un denunț prin care se arată că numitul a fost o­­m­orît de femeea Alexandrina G. Anto­­nescu, cu care el întreținea relații de dragoste, și de bărbatul ei Gh. Anto­­nescu. In consecință afacerea a fost repar­tizată la cabinetul judecătorului de instrucție. Azi d. Cireșeanu judecătorul de in­strucție a ascultat azit pe cei doi pre­supuși criminali, cât și pe mai mulți martori. Afacerea se ține în secret.­­ Consiliul comunal al orașului a ți­­nut ședință azi la 5 d. p., sub preșe­dinția d-lui primar Radu Stanian. S’au rezolvat mai multe chestiuni. — Făcându-se niște săpături în curtea unui comerciant din Slanic, s’au găsit mai multe oseminte omenești. Parchetul a ordonat cercetările cu­venite. CRAIOVA, 25 Octombrie. —• D. A­­dolf Weidman, proprietarul fabricei de mașini agricole, a reclamat parchetului contra casei Clayton et Swind­eworth, care i-ar fi contrafăcut și pus in ex­ploatare o mașină pentru făcut șire de pae, aplicabilă la mașine de treerat. D Weideman a obținut de la mi­­nisterul domeniilor brevetat de inven­­țiune și de patentă. Inspectorul comunal Emil Coandă a făcut o descindere în comuna Ci­iieș la proprietarul Cioroianu unde s’a gă­sit mașina. D-sa a aplicat sigilii și a încredințat mașina primăriei locale, fă­­cînd proces-verbal In consecință. — D. Ciocazan, primarul orașului. ’ Crima din comuna Mahmud Cuius Pe proprietatea soc. „Dacia Romînia“ din Mahmud-Cuius jnd. Constanța, s’a săvirșit în ziua de 23 Octombrie a. a. o crimă. Servitorul Ninulae Sim­ion, în etate de 25 ani, în serviciul moșiei societăței a fost impușcat în șoldul piciorului sting de către un alt servitor. Starea victimei fiind gravă, Niculae Simion, a fost pornit spre București pentru a fi internat la spitalul Colțea. Aseară cu trenul de Constanța­, îm­pușcatul trebuia să fie adus în Capitală. Pe­­ shmna, in gara Pantelimon, Niculae Simion a încetat din viață. Cadavrul a fost adus în gara de Nord. Parchetul a dispus transportarea lui la institutul medico-legal. Criminalul este arestat la Constanța, unde se instruește afacerea. Bursa din străinătate Viena, 25 Oct.— Renta austr. aur. 624.25 Acț cred. austr. 734.—. Banc. ruse 643.50 noü irapr. rus 558.25 rent* ung. aur 92.15 renta ung. cor. 182.50 c. f. aus.-nog. 117.55 schimb Vietia 117.60 Berlin, 25 Oct. — Act. cred. austr. 96.90 Act. cred. ung. 196.90 C. f. aur. tro-ung. 215.40 Alpine —.— Rentei Mărci cor. 92.— Lozuri tur. 92.20 ung. imed. —.— mărci 84.90 Napoleon —.— Renta rusă—.— Paria. 25 Oct. —Renta austr. g. cor. 95.40 renta Ung. aur. 94.75 Act. cred austr. 101.35 c. f. austr. ung. 93.50 schimb Londra 686.— renta austr. cor. 104.31 renta ung. cor. 122.50 schimb Viena 208-----schimb Paris —.— Al­pine 5­8 Frankfurt, 25 Oct. — Renta austr. cor. 92.40 renta ung.j aur. 197.20. Ag. cred. austr. 130.50 c. f. austr. unr. 138.40 schimb Londra 205.25 renta austr. cor. 92.20 renta ung. cor. 850.83 schimb Viena 81—.55 schimb Paris 304.— Alpine 304.—­ Budapesta. — Gr. Apr. 12.87 Por. Mal 7.41 Ovăz April 8­68. ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Din mijlocul închisorilor Doftana și celulele sale de lungi șiruri de coridoare, la dreapta și la stingă­tor se văd una lingă alta masivele uși ale celulelor temniței. Fie­care e prevăzută cu groase zăvoare și cu o mică ferestrae, unde la trecerea noastră apare cite un cap curios de cri­minal, închisoarea modernă cuprinde un nu­măr de 397 celule locuibile și prin fap­tul că în Doftana nu sînt decît 286 de­ținuți, nu toate sunt prinse. A­sta zi și noapte închis, singur cu gîndurile și față în față cu faptele gro­zave comise, iată o pedeapsă mai grea decît orice muncă silnică. Cu toate as­tea să nu se creadă că numai la noi în țară a fost pusă în practică. Elveția, Italia, Franța, Anglia, toate­­ țările care merg în fruntea civilizației j­uzează de pedeapsa celulei pure și pe­­ timp mult mai lung decît e prevăzut la noi. Deținuții din celulele Doftanei sunt vi­zitați zilnic de către preotul închisoare­, și afară de ora de plimbare sunt scoși la școala ce li se face și unde mulți din el au învățat a citi și scrie. Lache țiganul La mica ferestrae a unei celule stră­­luce doi ochi fosforescenți iar un glas t străgînat răsună: „Săru­ mîna cuconița și conașilor !* — Vreți să vedeți pe Lache, pe faimo­sul Lache care nn unise cu Băbeanu și banda lui a derutat ani de zile poliția noastră 1 trai zice zâmbind amabilul di­rector al Doftaniei. La semnul meu afirmativ, primul gar­dian m­uluit în broasca celulei o cheie imensă și iată răsărind înaintea ochilor mei curioși pa­rad­e făcînd temenele în mijlocul celulei sale. Politicos, supus, lingușitor, țiganul care la Htrsa avusese ingeniozitatea de a săpa niște subterane mai strașnice ca acelea ale lui Pooson du Teran­ pentru a îngră­mădi marfa ce cumpăra la drumul mare începe să se plinga d-lul director Ca­­varoc că e frig, că-i a urît singur în ce­lulă. Mi-arunc privirile în jurul meu, și mărturisesc că In odăița cea strimită nu simții de fel fiorul de grijă la care mă așteptam de cite ori trecea prin cree­­rul meu cuvîntul: celulă ! Un pat de fier cu o singură rogojină ce-i drept și o subțire pătură, o masă de lemn alb, un scaun, iar în colț un closet sistematic săpat în cimentul pardoselei, coperit bine cu un capac, nu lăsa să pă­trundă în odae absolut nici un miros. Celulele sunt toate tăvănite cu fier și străbătute cu cîte o țeavă de calorifer, care după spusa celor ce au iernat În Doftana dau o căldură destul de potrivită. Lumina electrică ce domnește un în­treg penitenciarul se aprinde și în fiece celulă cîte o oră-două pe noapte, iar ziua niște ferestre destul de mari zăbre­lite lasă să pătrundă razele soarelui in tainicele odăițe. Acestea sunt celulele cele mai bune, unde iși fac ostada recidiviștii condam­nați la un luog timp. Trebue să spunem Insă că în Doftana sunt celule unde cu greu pătrunde ziua lumina din cauză că ferestrele lor dau în coridoare, iar nu afară ca la cele dintîi Aceste întunecoase închisori sînt rezer­vate deținuților ce vin în trecere de cîteva luni la Doftana și cam­ în urma sau se liberează sau sînt chemați a’și face osînda la alte penitenciare. El m’a mtncat fript ! — Sa spune ne tu, Lache, cam de ești tu aci, cine te-a prins pe tine ? întreabă pe țigan d. Cavaroc, directorul Doftanei — Aolea, conașule d’apoi cine să mă prindă ? ia, d. judecător Florescu, el m'a mîncat fript. — Spune, Lache, spune-ne și nouă cum, adaogă comandantul companiei din Dof­­tana, locotenentul Gheo­ghiu. — Cum să fie, nite, noi ședeam ascunși bine, în „t­iti­anele“ noastre dela Hîrsa cu copil cu cățel, cu purcel, cu „marfa“ cînd veni domnu Florescu însoțit de , po­teră“, ne înconjură de toate părțile și puse foc la toate gurile de deschizătură; așa că noi înăbușiți de fum am zbucnit afară cîte unul, și iacă așa. — Și acuma stai la răcoare și ispășești, zise directorul cam cu asprime, iar ne­­vastă-ta o dă jos straiele muiate în fir și mărgeanul de la gît, căci tare mul era gătită deunăzi cînd veni să te vadă.Lache, Ba­zan, de unde a cumpărat ea așa fru­musețe de haine, Lache ? — Să le cumpere ? Ad­eu, conașule, izbucni țiganul indignat, dar ce, noi cum­părăm hainele ? ce, sîntem proști ? — Dar ce faceți ? întreb și ea curioasă. — Le luăm cuconița, le luăm de la băi de an prea multe, mărturisi țiganul cu sinceritate, și dacă ne prinde stăm și noi la pușcărie că d’aia e făcută. Atîta inconștiență, atîta neturburare mă lăsă încremenită și părăsirăm pe fai­mosul tîlhar Lache spre a vizita în celula lui pe nu mai puțin celebrul Mărunțelu ale cărui cugetări ce ’mî fură dăruite într’un caet le voia transcri în viitorul meu articol. Fahnen

Next