Dimineaţa, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 1337-1366)

1907-11-26 / nr. 1362

Anul IV.—No. 1362­5 PUBLICITATEA: COMNCEDITA EXCLUSIV Agenției de Publici­ate CAROL SCHULDER & Co. *<K­urtstr, str. Kannrievici NI.-Tr­ascn 3/4 Birourile ziarului: -----Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MILLE AB OK A­BI­ENTE: € U premii­ Ud­ad ••••»­•• Lei 26 6 luni •••••••« H11 & luni •••••••• ■ | Telefon | rr­r" 5 îi" |B’ «l» I ch­ un ^ jj străinătate Kg. 12­41 OOC05X»5KCCCCCî»MaOMOCCCC MO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI ocaccooTcckc^onorao & am ^uni 26 Noembrie 1907 8BS57B§3838jiij3 Institut internațional de Higiena Roma, 24 Noembrie.—Conferința in­ternațională pentru înființarea unui in­­stitut internațional de higienă a termi­nat în ședința de ci­ cercetarea statu­telor și alegerea biroului. S’a numit apoi o comisiune însărci­nată să redacteze proectul convenițiunei internaționale la care se vor anexa și statutele. Conferința se va întruni din nou azi pentru a studia proectul de convenție. Julius Just și croații Budapesta, 24 Noembrie. —Am anun­țat că președintele Iulius Just a fost invitat de deputații croați să vie­­a Bud­apesta pentru a pune capăt scanda­lurilor provocate de vicepreședintele Camerei. Președintele Just a răspuns că pînă Marți nu poate veni. Procesul Harden Berlin, 24 Noembrie.—Procesul lui Harden se va judeca, după cum am a­­nunțat, în ziua de 16 Decembrie. A fost citat și d-rul Hoffmann, con­silier sanitar și medicul de casă al lui Moltke. O dispariție misterioasă Berlin, 24 Noembrie. — Se discută foarte mult dispariția soției unui loco­tenent, anume Irena Colberg. Ea plecase Luni la Dresda. Acum cît­eva zile ea plecase de la Dresda la Berlin, dar n’a sosit aci. Din Paris se telegrafiază că a fost văzută pe acolo. Se crede însă că te­legrama nu e adevărată și tinde să în­carce cercetările. Logodna prințului Bulga­riei Berlin, 24 Noembrie.—Cu privire la logodna prințului Ferdinand al Bulga­riei, „Berliner­ Tageblat“ scrie că princi­pesa Eleonora nu face parte din ramura domnitoare a casei princiare de Reuss, așa că prințul Ferdinand nu poate pre­tinde că a intrat în legături cu familia împăratului Wilhelm. Berlin, 24 Noembrie.—„Vossische Zei­tung“ scrie că de cînd prințul Boris a emunci nenorocire într’i mini — 500 lucrători pieriți într’o mină •arpată — Fair­mont (Virginia), 24 Noembrie. — In minele socie­tăței Onest Mines Coal Com­pany Fairmont mai multe sute de mineri au­ fost aco­periți prin surparea minei, provenită din cauza unei vio­lente explozii de pulbere. Se socotesc victimele ca la 500. S’au scos mai multe ca­davre. Colonie, 24 Noembrie.—Cu pri­vire la catastrofa din minele Fair­mont „Koelnisch­e Zeitung“ pri­mește următoarele amănunte: Sunt temeri că din cei 700 mun­citori cîțî s’au scoborît în mină aproape 400 au­ rămas morți în mină Explozia a fost atît de puter­nică încit pe o întindere colosală s-au simțit zguduituri puternice. Bucăți foarte grele de ter au fost aruncate pe o distanță e­­normă. După prima detunătură femeile minerilor precum și un mare nu­măr de copii au alergat la locul dezastrului. Linia telegrafică e deranjată, din această pricină au sosit pîn’acum puține știri despre catastrofă Ultimele știri adeveresc că 400 mi­neri au căzut victimă, și numai 100 au reușit să se salveze. * In apropierea minei se petrec scene groaznice. Femeile și rudele victimelor vor să intre îu orice preț în mină. Autoritățile au mult de luptat pen­tru a opri pe cei de mai sus de la o moarte sigură. Din împrejurimi au sosit ajutoare, sunt însă temeri că orice ajutoare sunt de prisos acum.­­ Jalea și disperarea populației font de nedescris. Un incendi­r în mina pră­bușită Londra, 24 Noembrie. — Daily Telegraph primește următoarele a­­mbnunte asupra catastrofei: Numărul victimelor este de cel pu­țin 500, dintre care cei mai mulți cu siguranță că au rămas morți pe loc. Nenorocirea aceasta este cea mai mare din cite s'au întîmplat în A­­m­erica pînă acum. Pe o distanță de mai bine de 10 mile s'a simțit efectul zguduiturei. 'toate casele din împrejurimi, de pe această distanță au avut geamurile sparte, I ,VI­ .­­V­. n, -7» * Mineri vecini și experimen­tați declară că e cu neputință ca să mai poată fi scos din mină vreun lucrător in viață. Noaptea tâeziie a sosit ști­rea că s’ar fi produs un in­­cen­diu violent, așa că acum sunt mai puține speranțe că va mai putea fi salvat cineva din mină. trecut la altă confesiune decît cea ca­tolică, se știa că prințul Ferdinand nu se va putea căsători cu o prințesă ca­tolică din familie domnitoare, pentru că s-ar opune la aceasta papa. A fost vor­ba să se căsătorească cu o principesă ortodoxă. Se vorbea chiar de prințesă Helena, fiica marelui duce Vladimir, care la 1902 s-a căsătorit cu prințul Nicolai. Această căsătorie nu are nici o în­semnătate politică. Prin ea prințul Fer­dinand nu dă decît o prințesă Bul­gariei și o mamă copiilor săi. * Schwerin, 24 Noembrie.—Prințul Fer­dinand al Bulgariei pleacă miine de ani. Logodnica sa va rămîne la castelul din Schwerin. In cercurile aristocratice se afirmă că logodnica suveranului Bulgariei e o femee cu sentimente alese și cunoscută pentru binefacerile ei. O nouă piesă a lui Victo­­rien Sardou Paris, 24 Noembrie.— Aseară a avut loc la teatrul Port. St. Martin repetiția generală a nouei piesa a lui Victorian Sardou „L’Affaire du poisson“. După ani de zile de experiențe în comedie bătrânul poet s-a reîntors iar la me­­dram­a istorică. Noua lui piesă se ocupă cu rolul is­toric pe care l a jucat d-na Montespan în procesul otrăvitoarei Voisin în tim­pul lui Ludovic XIV. Coquetin joacă cu măestrie rolul a­­batelui Uripart, un personaj inventat de poet, iar Darb­y rolul d-nei Mon­tespan.­­ Președintele Fallieres care trebuia să ia parte la repetiția generală n’a putut veni din cauza unei indispoziții. Raporturile dintre Japonia și Statele­ Unite Berlin, 24 Noembrie. — Ministrul de războiu al Amendei Taft a declarat unul ziarist cu privire la raporturile dintre Japonia și Statele­ Unite următoarele : Cercurile guvernamentale ale celor două state trăesc în cele mai bune ra­porturi. Faptul că America și-a trimis vapoarele de războiü la oceanul Paci­fic nu constitue o demonstrație față de Japonia. Cauzele acestei dispoziții sînt de or­din cu totul intern. « Procesul Nași Roma, 24 Noembrie. — Noul preșe­dinte al tribunalului face tot posibilul să zădărnicească planul fostului minis­tru Nași de a prelungi procesul cît mai mult. S’a luat dispoziția ca Nași să nu poată conferi la locuința lui cu amicii săi și vechii apărători, permițindu-i se să vie în legătură numai cu noul său apărător. Starea financiară a princi­pesei Luiza de Coburg Paris, 24 Noembrie.—Principese Lui­za a Belgiei duce acum o viață cu to­tul retrasă la Paris. Ea nu vizitează teatrele și toa­tă distracția el se m­ărgi­nește la escurs­uri cu automobilul in societatea fostului locotenent Mata­­sch­icî. Principesa care are actualmente 50 de ani pare foarte bătrînă, și părul ii e cu desăvîrșire cărunt. In străinătate și la Paris sunt în cir­culație numeroase polițe de ale prințe­sei a căror valoare se ridică la un mi­lion. Cea mai mare parte din aceste poliți sunt la scadență. Tatăl ei refuza cu desăvârșire plata acestor datorii, și plănuește chiar să desmoștenească pe princrsă. In împrejurările în cari trăește si este cu neputință sa poată răscumpăra bijuteriile mamei sale. Un milion de lucrători re­­întorși” din America Londra. 24 Noembrie. — Reîntoarce­rea lucrătorilor din America în Europa ia dimensiuni considerabile. Pînă la 28 Noembrie au părăsit A­­merica 447.000 lucrători emigrați cu timpul din Europa. In curînd vor reveni în Europa încă o jumătate milion lucrători. Cu toate greutățile ce întîmpină o călătorie in timpul ernel, mulți se re­întorc acum acasă pentru că au inten­­țiunea ca la primăvară să plece din nou în America. Cu toate acestea­­ frigurile acestei e­­migrări par anormale. Actualmente se află în drumul spre Europa 200.000 lucrători din cari o tre­ime italieni. Din Camera italiană , — Expunerea financiară — Roma, 24 Noembrie. Ministrul tezaurului făcînd expu­nerea financiară anunță că exerci­țiul 1906—907 va lăsa un spor activ de 87 milioane și prevede că exerci­țiile 1907—908 și 1908—909 vor lăsa de asemenea sporuri­ respective de 51 și 42 milioane. Ministrul anunță o serie de mă­suri legislative de ordin intern și social pe care guvernul le va depu­ne. Ministrul adaugă că tezaurul public dispune de un fond de 478 milioane dintre cari 422 în aur și 56 argint. Ministrul relevă îmbunătățirea situațiunei băncilor de emisiune și declară că momentul a sosit de a se modifica legea relativă la băncile de emisiune în raport cu condițiunea lor schimbată și cu cerințele meteu sporite ale economiei naționale. Ministrul depune un proect de le­ge prin care se dă băncilor de omi­siune o mai mare elasticitate în ceea ce privește limitele circulabu­nei extraordinare permițându-se o mai mare circulare de hîrtie ne­roe­­acoperite de rezerve metalice. (Vir aplause). Tratatul de comerț italo­­rus Roma, 24 Noembrie.—Senatul a aprobat cu 76 voturi contra 6 trata­tul de comerț cu Rusia. Din Maroc Berlin, 24 Noembrie.—Societatea germană de cablograme află din Tanger că consulul Franciei la Safi ar fi amenințat că în caz de debar­care de material de răsboiu, va in­terveni militărește în favoarea tru­pelor sultanului Abdul Aziz dacă partizanii lui Musai Hafid ar opune rezistență. Europenii din Safi văd într'o atare intervenire nedibace și parțială un pericol pentru dînșii.­­Accidentul unei archidu­­­ cese Budapesta, 24 Noembrie.—Azi di­mineață o trăsură a curiei în care se afla mica arhiducesă Sofia, fiica arhiducelui Iosif, și care mergea la institutul Sacré Coeur, însoțită de un aghiotant, contele Tolnay, Va ciocnit cu o altă trăsură cu un­­ a.t Geamurile trăsurei regale au fost sparte. Arhiducesa nu a avut decît o ușoară contuziune. Boala regelui Oscar Stokholm, 24 Noembrie.—Starea re­gelui Oscar al Suediei este foarte în­grijitoare. Regele zace de mai multe zile, fără a-și mai da seama de cele ce se pe­trec în jurul lui.* Berlin, 24 Noembrie.—Din Stockolm se telegrafiază ziarului „Berliner Tage bist“ că s’au ivit grave complicații în boala regelui Suediei. Medicii sînt alar­mați de scăderea forțelor pacientului. Aseară i se făcuse ceva mai bine. Regele Oscar în agonie Stockholm, 24 Noembrie— Re­gele nu-și capătă cunoștiința decît din timp în timp și pentru pu­țină vreme. Stockholm, 24 Noembrie.—Buleti­nul asupra boalei regelui publicat azi dimineață spune că puterile su­veranului bolnav au scăzut mai ales în ultimele 24 ore. In cursul nopței regele nu a avut cunoștință deplină, activitatea ini­­mei a scăzut, pulsul este neregulat 89 pulsațiuni pe minut iar respirația se face cu greu­. D. Gaston Deschamps asu­pra scriitorilor romîni Paris, 24 Noembrie D. Gaston Deschamp, critic li­terar al ziarului „Temps“ consa­cră azi articolul său săptămînal diferiților scriitori romîni vorbind de George Bengescu,­ autorul unei bibliografii franco romane, de d. A. Xenopol, autorul istoriei ro­mânilor, de d. Pompiliu Eliade, autorul luerărei „L’Influence Fran­­șaise sur l’esprit public en Rou­­manie“. Moartea unui cunoscut pictor Viena, 24 Noembrie. —. Cunoscutul pictor istoric August Eisenmenger a încetat subit din viață azi după amează în al 78 lea an al existenței sale. Asupra omorului politic din Belgrad Belgrad, 24 Noembrie.—Tribunalul de primă instanță a anulat deciziunea ju­delui de instrucție care a emis o ordo­nanță de neurmărire în chestiunea asa­sinatului fraților Milan și Maxim No­­vakovici. Tribunalul declară că­­’instrucțiunea nu a stabilit dacă înainte de a se fi recurs la arme s’a epuizat toate cele­lalte măsuri de restabilire a liniștei. Eliminarea unor studenți ruși Kiev. 24 Noembrie.—Agenția Westnik află că 719 studenți al universitate! au fost eliminați pînă la începutul noului an școlar pentru că au luat parte la întruniri oprite. Cei eliminați au însă dreptul­­ a se în­scrie în alte universități. Pentru același delict s-a eliminat stu­dentele tuturor cursurilor superioare pentru femei cu escepțiunea unui sin­gur curs. , Revizuirea programelor partidelor portugheze Lisabona, 24 Noembrie.—Cu oca­­ziunea unei întruniri a­ progresiști­lor care va avea loc în ziua de 8 De­cembrie s­. n., o comisiune va fi numită spre a revedea programul acestui partid și a-1 pune în confor­mitate cu­­ trebuințele actuale ale națiunei.­­ ■ v ”' ' ' ”. Se pare că și partidul regenerare­­i va proceda în același chip. „Diab­ul Popular“ organul acestui partid, a­­rată pericolul care resultă din necon­­vocarea corpului electoral și sp­une că ținîndu-se seamă de drepturile constituționale grava criză actuală s’ar atenua. Mersul holerei în Rusia Petersburg, 24 Noembrie.— Agenția Westnik află că epidemia de holeră care este în descreșterea actualmente a făcut de la 27 Noembrie la 3 Decembrie 60 victeime din 109,cazuri constatate. De la izbucnirea epidemiei au avut loc. 117.940, cazuri dintre cari 5656 urma­te de moarte. Sentința în procesul revol­tei de la M­ladivostok .Vladivostok, 24 Noembrie.—A­­genția Vefetnik află cu privire la ultimul grup de revoltați din for­tăreață și vasele de rasboi, că tribunalul militar a condamnat pe 21 marinari la pedeapsa cu moarte, pe 24 la munca silnică, 6 la in­corporare într’un detașament, de arestanți- Doi locotenenți au fost condamnați la perderea drepturi­lor și la incorporare într’un de­tașament de arestanți pe timp de 3 și respectiv un an. Deputații romîni în parla­mentul austriac Viena, 24 Noembrie.—Avind prilejul unei convorbiri cu de­putatul Simionovici Fam între­bat asupra zvonului ce cir­culă cu privire la o eventuală intrare a românilor în clubul creștin social. d­eputatul m- a răspuns că știrea nu corespunde­ adevă­rului. Româ­nii nu pot intra în clubul creștin social pentru că sunt naționaliști romîni. Cum însă majoritatea par­lamentară va trebui să se constitue în curînd,romînii au­ intrat în consfătuire cu creș­tinii sociali cu privire la vii­toa­rea lor atitudine, pentru a lucra de acord cu creștinii so­ciali în chestiuni de interes comun. E vorba deci de o cooperare și nu de contopirea ciubucul­u­i cîltn cm cel creștin social.—Mrd. Preș. Navay. — Se poate atunci cînd e vorba de aplicarea regulamen­tului Camerei, dar deputatul Popo­vici nu se poate opune dispozițiilor președintelui­ Il­iu Maniu.— Doresc ca regula­mentul Camerei să fie aplicat cum trebue. Președintele n’a așteptat ca deputatul Ponor’ci să-și sfirșească în fraza începută și Va întrerupt. Trebuie să aștepte întîî sfrșitul frază și apoi să-i atragă atenția să nu critice dispozițiile preșidente ale Cînd atmosfera Camerei e atît de agitată, se așteaptă ca președintele săt­ingădite pe oratori a-și termina cel puțin p­azele. Pînă acum națio­nalitățile n'au luat parte la discuția ordinei de zi. Președintele. — Vă atrag atenția să nu vă depărtați de chestie. Iulie Maniu. — Ajung tocmai la chestie. Preș. Novay.— Vă aștept deci să terminați fraza. Mauiu.—Dar pe viitor naționali­tățile sprijinite de minoritate vor lua cuvîntul în ori­ce ocazie. Tumultul—suspendarea ședinței Preș Navay. Am atras de două ori atenția d-lui Ștefan Pop să nu se de­părteze de chestie. Ștefan Pop. Numai odată. Navuy. E posibil ca din cauza zgo­motului produs de croați să nu se fi auzit. Dar notările stenografice pot dovedi că pic­torul s’a depărtat de subiect și după două observații i-am retras cuvîntul. Puteți controla pentru a vă convinge că eu nu îngrădesc libertatea cuvîntului. Ș­efan Pop. Ger cuvîntul pentru a vorbi cu privire la paragraful 221 din regulamentul Camerei. Vreau să fiu obiectiv. Navay. La acest paragraf nu puteți fi do­rit subiectiv, de acea nu vă dau cuvîntul. • Deputatul croat Ștefan Zigorac se ridică și cere cuvîntul. Președintele Navay Îi atrage atenția să nu vorbe­scă asupra paragrafului 12 din legea din 1867, Zagorac. Cer permisiunea Camerei. Franz Supilo cere cuvîntul.­­Din strigă se aud strigăte: „La loc! la loc !“ Președintele. Ce doriți? Supilo declară în limba croată că vrea să vorbească în chestia la ordinea zilei. Președintele cere avizul Camerei pan­­tru a trimite pe Franz Supilo în fața comisiunei de imunitate, pentru atitu­dinea sa provocătoare. (Majoritatea a­­probă propunerea). Ștefan Pop. Să fe pui la vot (croația aplaudă). Președintele. A fost majoritate. Ștefan Zagorac. Cer cuvîntul, vreafi să vorbesc. Președintele. Vă atrag din nou atenția să nu vă depărtați de la chestie. Dușan Popovici, strigă : Aceasta e o infamie­­ și adaugă cite­va cuvinte în lim­ba croată. Președintele II cheamă la ordine. Ștefan Zagorac continuă să vorbească. Președintele îi ia cuvîntul. Croații produc un mare zgomot și sar de la locurile lor amenințând pe preșe­dinte. Se aud strigăte: „Asta e o in­famie !“ In zgomotul asurzitor președintele suspendă ședința. Redeschiderea ședinței.—Trupul gu­vernului pentru votarea compromisului Ședința de azi a avut un sfîrșit senzațional. In momentul cînd urma să se sta­bilească ordinea de și pentru ședința viitoare se ridică deputatul indepen­dent Paul Holtsy și propuse ca a­­vîndu-se în vedere interesele vitale ale țărei, Camera să fie ședință și mîine Duminică, deoarece deputații croați împedică, ca proectul autori­zarei să devie lege.­­ f.Iuliu Maniu aprobă propunerea, declară însă că Ungaria fiind o țară creștină, Camera deputaților ar tre­bui să dea exemplu pentru respec­tarea Duminicii. Victor Asschutz declară că deși e religios e de părere că patria trebue servită și în zi de sărbătoare. Deputatul Dușan Popovici vorbește contra și cere să se controleze dacă deputații sunt în număr. Președintele declară că Camera are dreptul să hotărască timpul con­sfătuirilor sale și amintește că este un precedent cu ținerea ședinței Du­minică din vremea morței împărăte­sei Elisabeta, Croația se abținură de la vot și în vreme ce părăseau sala, fură numă­rați. Rezultatul a fost că în sala de ședință rămaseră 102 deputați, nu­măr care constituia majoritatea. Ședința viitoare fu hotărîtă pen­tru mîine Duminică, orele 10 dimi­neața. Mare parte din deputații croați pleaca azi la Agram. Croații nu vor lua deci parte la ședință și e probabil că mîine pro­­fs­tul autorizației va fi votat fără croați, cu un drept de timbru de 10 centime efectele publice de 100 franci și cele in­ferioare circulînd în Franța și cecu­rile, cu un timbru proporțional. Camera a continuat în ședința de du­pă amiază discuțiunea legilor financia­re care a fost votată cu 76 voturi con­tra 95. Disjoncțiunea articolului relativ la textele asupra alcoolului a fost combă­tută de ministrul finanțelor. De­oarece a mai rămas a se discuta jumătate din articolele legei financiare, Camera a hotărît a ține ședințe și mîine. Ședința este apoi ridicată. Noul amănunte Ultima oră telegrafică ==fio Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA ȘI BUDAPESTI^ M scene furtunoase in Camera ungară — Deputații croați și romîni opriți să vorbească.—Trucurile gu­vernului pentru votarea compromisului — Budapesta, 24 Noembrie.— In parla­ment au avut loc azi din nou scene furtunoase, în care au avut rol și de­putații romîni. După amiază la orele 2 fără un sfert, deputatul Ștefan C. Pop începu să vor­bească decla­rînd că proectul autopara­­graf pentru autorizarea guvernului să voteze compromisul nu e demn de or­dinea zilei. Oratorul vorbi apoi de latifundiile provocate de emigrări. Vicepreședintele Navay, care ține lo­cul președintelui atrage atenția orato­rul să nu devieze deja subiect. Ștefan Pop. Der permisiunea să mă depărtez de subiect ! Președintele Navay întreabă Camera dacă­ permite aceasta oratorului. Cum în sala de ședință deputații na­ționaliști și croați se aflau în majori­tate cererea sa admisă. In aceeași clipă însă răsunară în cu­loare clopotele pentru chemarea depu­taților în sala de ședință, pentru a se putea respinge cererea oratorului. Se născu atunci un zgomot asurzitor și cuvîntul președintelui nu mai putu fi auzit. Președintele întrebă din nou Camera dacă admite cererea lui Ștefan Pop. Camera respinse cererea. Croații se abținură de la vot, și făcură un zgomot infernal. Deputatul Dușan Popovici strigă: Am fost în majoritate ! Președintele Navay, ceru avizul Ca­merei pentru a trimite pe Dușan Po­­povici, în fața comisiunei de imunitate pentru atitudinea sa provocătoare. Ca­mera admite. Deputatul Popovicî continuă : — „D. președinte nu mi-a permis. Președintele.—­ Deputatul Popovicî se depărtează iar de subiect. Îi iau cuvîntul. Hotărârea e primită cu aplauze din partea stinge­. Croații și naționaliștii protestează. St. Popovici.— Cer cuvîntul In ordi­nea de zi, vreau să mă explic. Președintele îl întrerupe și îl ia cu­­vîntul pentru că critică procedarea pre­ședintelui: „Vă rog reluați-vă locul și vă atrag atenția ca pe viitor să nu mai criticați dispozițiile președințiale. Popovici. — Nu-mi reia și locul vreau să vorbesc și să mă explic. Președintele. Nu vă dau cuvîntul pen­tru că iar nu vorbiți în chestia care e la ordinea zi ei. Ștefan Pop.—Aceasta e o adevărată cens­u­ră. Discursul deputatului Iuliu­­ Man­iu Se dă cuvîntul deputatului român Adiu Maniu. Iuliu Maniu. — Nu încape nici o îndoială că dispozițiile președintelui nu pot fi supuse criticei, dar fap­tele lui pot fi criticate. De la cercul primilor secundari —Conferința d-ln­ profesor Bogdan Duică— Aseară la ora 5 și jumătate d. pro­fesor Bogdan­ Duică, a ținut la cercul profesorilor secundari din calea Victo­riei, conferința sa asupra educației mo­rale, după pedagogia lui Matthias. Conferențiarul, cu citații și plastice exemple, arată diferitele sisteme de pe­depse prin școale și rezultatul acestor pedepse. Desvoltă mai multe teorii ale lui Matthias. Insistă asupra teoriei că dacă avem o convingere bună trebuie s-o urmăm. De asemenea trebue de făcut observațiuni asupra copiilor cari au darul de a exa­gera adevărul sau de a da cîm­p liber imaginației. D. Duică încheie închinînd conferința lui Matthias celui mai de seamă dintre pedagogi.* După această conferință de profesor C. Șonțu a vorbit profesorilor despre acțiunea acestora de a întocmi un me­moriu și a-i inmîna d-lui Haret minis­­tru de culte. Prin acest memoriu se vor arăta in amănunțime toată starea profesorilor și se va cere dela d. minis­tru îmbunătățirea apartei. Ședința s’a ridicat la ora 7 seara. G. R. Din Camera franceză Atentatul din Giurgiu O fată trage asupra amantului ei un foc de revolver fără a l atinge GIURGIU. 24 Noembrie.—Astă seacă la ora 8 și jumătate, fata Anastasia Pre­­descu a atentat la viața tînărului Gh. Truică birjar, trăgînd asupra lui un glonte de revolver. ( Iată cauzele cari au determinat acest atentat și împrejurările in cari s’a comis. Fata Anastasia Predescu avusese re­­lațiuni de dragoste de mai mult timp cu tînărul Truică. In ultimul timp a­­ceata iI promisese că o va lua de so­ție. Nu s’a ținut însă de cuvînt, pre­textând că părinții lui se­­ pun la a­­ceastă căsătorie — și a căutat deci să evite ori­ce întîlnire cu fata. Ea văzind că iubitul ei nu se ține de vor­bă, a plecat la București, unde a intrat la magazinul d-nei Rălișteanu. Gheorghe Truică, dacă nu o voia că nevastă, dorea însă să trăiască în con­cubinaj cu ea. Se duce deci la Bucu­rești și promițindu-i din nou că o va lua de soție, o convinse să se întoarcă la Giurgiu. Fata a venit în Giurgiu la 26 octom­brie, a trăit cu el vre-o 15 zile, apoi a fost din nou părăsită. Disperată, ea luă astă seară un revolver calibru 5 și veni în piața Carol I, pe urmele lui Truică. Văzîndu-l în prăvălia d-lui Schenider trimese pe un băiat să-l chem­e afară. In acel moment cînd Truică deschise ușa ca să iasă în stradă, fata trase un glonte de revolver asupra lui. Truică n’a fost însă lovit. Glontele s’a oprit într’un galantar de unde a ricoșat, fără a a­­tinge pe nimeni, din fericire. La zgomotul detunăturel, au sosit la fața locului directorul poliției, d. Du­­mitrescu și sub-comisarul Ștefan Rădu­­lescu. Fata văzînd că nu l-a putut atinge s’a dus de s'a predat poliției. Aci d. substitut de procuror Nicolae Penculescu, și d. polițai C. Ionescu au luat primele declarații atît ale fetei cît și ale tinerilui și ale martorilor. Fata e in etate de 16 ani și a încer­cat in luna August sa se înece, arun­cîndu-se în canalul Sf. Gheorghe tot din cauza acestui tînăr.— Idem, am­­ pus cite­va amănunte interesante asupra vieții pe care o ducea Popescu de doi ani de zile, amănunte cari vor explica delapidarea. încă în 1905, pe cînd era retribuit numai cu 80 lei pe lună, Popescu în­chinase la Oțel Splendid un aparta­ment pe care ’l plătea trei­zeci de lei pe zi. Mai tîrziu logodindu-se cu o domni­șoară dintr’un oraș din Moldova, Po­pescu își aductfa din cînd d in cînd lo­godnica la București pe care o instala în luxoase apartamente, fie la otel me­­tropol, fie la Capșa, fie la Continental. Și com­­luxul acesta reclama mari cheltueli, Popescu a delapidat bani dela Barou.• Pe la toate aceste oteluri Popescu sa recomanda sub numele de Popescu Muscel, magistrat pe acele vremuri. A mai făcut apoi împrumuturi de bani la casa Blanc din Capitală, îm­prumuturi în sumă de 700 lei, tot pen­tru a putea face față vieței luxoase pe care o ducea. Ancheta parchetului va incepe, după toate probabilitățile, de abia Luni.—p. m. Ciocnire de trenuri T.­OCNA, 24 Noembrie. — tre­­nul mixt 28 î, care sosește din Pa­lanca la ora 11.33, în stația Căiuțî s'a ciocnit cu trenul mixt 289. Trenul 289 manevra afară de sta­ția Căiuți, cînd trenul 284, sosind, s’au isbit între ele, tampoanele ma­­șinelor sînt sfărîmate și un vagon a deraiat. Frânării Niculescu și Zamfir au fost ușor răniți. Alte accidente de persoane nu sînt. Trenurile au întîr­­ziat două ore.—Florescu. In jurul delapidărei de la Barou Sesizarea parchetului.— Baroul se constitue parte civilă.—Viața lui Popescu — împrumuturile de bani Asupra delapidărei de la Baroul Ca­pitalei sîntem în măsură de a da noul amănunte. El i s’au trimis parchetului două a­­drese; prin una din adrese Baroul cera darea în judecată a secretarului Po­­pescu și se constitue parte civilă 3000 de lei, sumă la care s'a evaluat pînă acum delapidarea. Prin a doua adresă se cere delegarea comisarului palatului de justiție ca să deschidă dulapurile cu registre. Se crede, însă, că suma delapidată ar fi mai mare decit cea constatată pînă acum.* In legătură cu delapidarea aceasta, CONCERTE Palatul Ateneului.—Al 2-lea concert de muzică de Cameră al „quartetului Carmen­ Sylva “. Frumos succes aseară la Ateneu pen­tru quartetul „Carmen Sylva“. Concertul a început cu quintetul de Schuman , la piano, d. Nan­ce. Cu deo­sebirea partea a doua a făcut adîncă impresie. Octetul de Mendelsohn (dublat) a fost de asemenea mult apreciat. D-ra Sola Jelen a obținut aplauze cu aria din „Mireasa vîndută“ de Sme­­tana și cîntece de dragoste de Divorak. Are o voce destul de frumoasă și nuan­țează inteligent. Lume multă, care a plecat in cea mai bună dispoziție. Capriccio De la Liga Culturală — Conferința d lui Iorga — Aseară, în fața unui public destul de numeros—compus în majoritate de stu­denți, militari și doamne—d. Niculae Iorga a început să vorbească despre înflurirea fatalităților geografice asupra războaelor purtate pe teritoriul nostru, făgăduind ca în cursul viitoarelor con­ferințe să co­mplecteze expunerea aces­tui subiect. D. Iorga începe cu partea de est și sudvest a teritoriului nostru, arată punc­tele pe unde treceau vechii năvălitori, arată greutățile unui atac din­spre partea Dunărei, trece către vest și nordvest, ca să sfirșească cu Nistrul, despre care spune că e un admirabil pă­zitor al teritoriului basarabean..—FI. Răspunsul Senatului la mesagiul tronului Ia ședința de erî a Senatului, d. Al. C. Constantinescu, raportor, a prezentat textul proectului de răspuns la mesagiu. Răspunsul începe prin a-și exprima bucuria că regele a venit în persoană să deschidă sesiunea ordinară a parlamen­tului. Se arată apoi că Senatul, con­­știent de adevăratele interese ale na­țiunei, își dă seama de nevoia ca toate clasele sociale ale acestei țări să fie strîns legate între ele. De aceea va da tot concursul operei de reforme între­prinsă prim manifestul dela 12 Martie dat în numele regelui. Mai departe proectul de răspuns pa­rafrazează mesagiul. ȘTIRILE NOPȚEI Atentatul din str. Călușel Timplarul Nae Costache, de ani 52, cu locuința în­ str. Călușel 31, a fost rănit aseară pe la orele 7, ca un gloata de revolver în brațul stîng. Rănitul și soția acestuia bănuesc ca autor al acestui atentat pe un funcțio­nar de la regie, anume Ștefan Mihăescu vecin cu el. D-nii inspector Palade și comisar Tătaru dela circ. 10, cari au întîmpinat cazul, au deținut pe cel arătat ca făp­tuitor al crimei. Nae Costache a fost transportat la spitalul Colentina unde a fost reținut spre a i se extrage glonțul care i-a perforat mușchii brațului. BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE Marți 27 Noembrie 1907 — Discuția legei financiare —Flirtul din casa lui Tunderii! Paris, 24 Noembrie.—Camera în șe­dința de azi dimineață a continuat dis­­cu­țiunea legei financiare a disfunctiunei. Im articol­ul legei prevede a se taxa 30 pagini de text — Copertă colorată --■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ --=» 20 BANI IN TOATA TRR»

Next