Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)
1908-10-14 / nr. 1675
Y V r Anul V—No. 1675 PUBLICITATEA « CONCEDIATA EXCLUȘI» Agenției de Publicitat» CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI •tv Sara;iMarge.lci 18—Telefon 3M Birourile ziarului nrzz Str. Sărindar No. 11 OCCCCXXCXCCCCCCCIXXGZXXCXO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI«***«*« TIMPUL ȘI AGRICULTURA — Convorbire cu d. director al agriculturei Deja începutul acestei săptămi îni timpul s'a schimbat brusc, loc unde în cursul săptăminei trecute vremea a fost minunată, în suptarcina aceasta vremea s’a răcit, în mort simțitor, mal In toată ora a plonjat 2—3 zile în șir, iar în partea de Nord a Moldovei și pe întreaga regiune muntoasă a țarei a nins. In unele localități Zăpada a prins chiar și acolo populația se găsește în plină iarnă. In fața acestei repede schimbări a temperaturei fiecare își pune întrebarea: Să fi început în adevăr iarna? Ce efect are această vreme asupra agriculturei ? * Ta prima întrebare se angajază barometrul să răspundă. Acest instrument de prevestire a timpului ne dă speranțe. El prevestește că timpul se va îndrepta și dat fiind că e un bun ghicitor al viitorului, treime să credem arătările acului său. La a doua întrebare răspunde în modul cel mai competent d. G. Nicoleanu, directorul agriculturei din ministerul respectiv, de la care am ținut să luăm informațiile necesare. D. Nicoleanu e totdeauna bucuros cînd i se cer și poate să dea știri bune asupra agriculturei,* l’am întrebat: — ,Ce efect poate avea asupra agriculturei această bruscă schimbare de temperatură? — Nici unul raft, a răspuns d. Nicoleanu. Ploaia e generală în toată țara- Ea e o adevărată binefacere pentru agricultură. Desigur că ar fi fost și mai folositoare decit este, dacă ar fi căzut cu cîteva săptămîni mai înfiinte. Din lipsă de ploae arăturile pină acum s’ați făcut greu, brazdele trase nu s’au zdrobit, ci au rămas bolovanii mari cari nu acopăr bine sămînțele. Ploaia de acum moae brazdele făcute, dar e mai folositoare pentru ogoarele ce n’au fost încă arate. — Și se vor continua cu arăturirile? — Negreșit, pînă ce va cădea zăpada mare și vor începe înghețurile tari. Pînă atunci agricultorii vor continua să are, folosinduse de minunata ploae ce a căzut zilele acestea în toată țara și mai cade încă în unele localități. — Dar răceala ce însoțește această ploae, nu cauzează nici o stricăciune semănăturilor făcute și celor răsărite? • — Nu, pentru că semănăturile rezistă, descoperite, pînă la 9 grade sub zero și temperatura din zilele acestea numai în unele locuri, în foarte puține, s’a scoborit pînă la trei grade sub zero. — Știu că rapița e plăpîndă, nu sufere din cauza temperaturei reci din zilele din urmă? — Nici chiar rapița nu sufere, deși e plăpîndă, cum zici, ■și Desigur că agricultorii, ca și aceia cari se interesează de bunul mers al agriculturii, au să se bucure de asigurările ce le dă d. director al agriculturii din ministerul respectiv, care e în măsură să spue adevărul curat in această privință. TELEGRAME — Din străinătate Situația omului Mor — Dela corespondentul nostru particular —~Zvonul răspîndit erî despre o criză, ministerială nu se desminte, din contra azi s'a întărit credința, că situația guvernului e zdruncinată, — ha. 15 torent se deschide seziunea ordinară a camerei si majoritatea in vederea deschiderea camerei a ținut aseară to consfătuire cu miniștrii și cu majoritatea membrilor partidului democrat.. Mai mulți deputați nemulțumiți de atitudinea ministrulor amenință că vor părăsi partidul, dații, guvernul nu va îndeplini reformele sociale, promise mat de o, alt. S'a discutat apoi și diferendul cu Turcia. ■ Astă seară, are loc o nouă consfătuire a miniștrilor. S'a hotărit însă să nu se ia nici o hotărire in privința chestiunilor importante, așteptîndu-se deschiderea carierei. Se vorbește despre revocarea ministrului, bulgar la Paris, dr. Stanciov, din cauza declarațiunilor lui cu privire la tributul plătit Turci,cf. , P. Tarzev, ministru de interne a declarat că își va da demisiunea dacă nu va fi revocat d-rul Stancioc. — Dobrogeanul, Haiioüälitäüle si sistemul jiural de vot Budapesta. 1? Octombrie.—Partidul naționalităților a ținut cri o întrunire la care au miscat foarte mulți membri. S'a discutat situațiuneai creată ,prin depunerea reformei electorale. Toți membrii partidului cari se aflau in Budapesta, au plecat cu accete ratele de seară in provincie pentru a aresta la întrunirile de protestare contra reformei electorale, cari au loc astăzi. ‘ Fuț l cu zvonurile răspîndite în ultimul timp, că încercarea de a se înjgheba un bloc al naționalităților, al radicalilor și al socialiștilor, ar fi eșuat, ,,Pester Lloyd“ a solicitat un interview d-rului Mihail șeful naționalităților. ■D-rul Mihali a declarat că faptul că ministrul de interne a supus regelui proectul reformei electorate și împrejurarea că Franz Iosif pare dispus să accepte sistemul viatului plural, care e îndreptat împotriva poporului, ușurică cea mai groavă falsificare a cotului, a mărit într’un chip nemți, pomenit nemulțumirea populațiunei. „Vom continua lupta contra sistemmului plural. In lupta noastră vom fi string uniți cu toate partidele și bărbații politici cari vor de un vot universal direct, universal și secret. In acțiunea noastră nu ne vom lăsa a fi ademeniți de reproșurile unei prese care in fond nu e îngrijată decit denxistența coalițiunei. ..După părerea noastră, fostul ministru Kristoffi are meritul incontestabil că a adus votul universal, egal, direct și secret pe programul de guvernămînt. In campania de toamnă partidul nostru a ținut peste 100 de întruniri de protestare contra sistemului plural de vot. E drept că jumăte din aceste întruniri au fost oprite. Dar dacă e. ministru de interne crede că acest sistem de luptă e drept va vedea în curând că se ia s căluț' Turcia aprobă ținerea conferinței Constantinopole, 12 Octombrie.— Astăzi a apărut o iradea a sultanului prin care aprobă ținerea conferinței puterilor europene. Mîine se va face o comunicare în acest sens cabinetelor din Londra, și Petersburg. Asupra unor puncte se așteaptă pină diseara un răspuns hotăritor din partea guvernului bulgar. ..................... 's Alianța sîrbomuntenegreană — Interview cu generalul Vucotici — Belgrad, 12 Octombrie.—Generalul de brigadă Ianco Vucotici, care, după cum se știe, a sosit la Belgrad cu o misiune specială din partea prințului Nicolae al Muntenegrului, a avut amabilitatea să mă primească. Multe din întrebările mele au rămas fără răspuns, deși, prin clic un suns sau printr'o tăcere semnificativă, generalul mi-a răspuns indirect la dinsele. Generalul Vucotici este un bărbat de o statură impozantă, un adevărat colos. Îmbrăcat în costumul național al Muntenegrenilor, generalul are înfățișarea unui erou. Față cu ultimele evenimente din Balcani, zise generalul surizinde foarte firesc ca Serbia și Muntenegrul să uite certurile cari au tulburat multă vreme relațiunile frățești și sincere ale acestor două state. Poporul sîrbesc e amenințat de pericole din toate părțile și de aceia el are interesul vital de a-șî crea nu numai relațiuni normale bune, ci adevărate relațiuni frățești. Prin anexarea Bosniei și a Herzegovinei din partea monarhiei austro-ungare, prin proclamarea Bulgariei ca regat independent și prin anexarea Cretei de către Grecia, s’au dat grele lovituri poporului sârb și de aceia e de datoria lui să se apere într’un chip oarecare de aceste lovituri. — Chiar și printr'un războiu ? Vom întrebat. . — Dacă trebue, răspunse generalul într'un glas care vibra de entuziasm, și printr’un razboii. Nu exagerăm în nici un caz puterea noastră care proporțional, e mai mică decit a Austriei, dar ținem seamă și de unirea noastră, care trebue să impresioneze pe orice adversar. Apoi credem că soarta va face ca dreptatea să izbindească. Chiar cunoscătorul superficial al istoriei noastre scrise cu singe, știe prea bine că poporul sirb a ciștigăr, izbînzî luptînd împotriva unor dușmani mult mai puternici ca dînsul. Avem încredere în Dumnezeu și ne bizuim pe armele noastre. — Ziare locale ca și multe ziare străine afirmă că misiunea d-voastră specială e în legătură cu indicarea unei convențiuni militare intre Serbia și Muntenegru, observam că. Generalul făcu un moment, cipai zise: — Poporul nostru se află încă sub stăpânirea amărăciunei și guvernul are mult de lucru pentru ari pune capăt, intr'un chip oarecare. Amărăciunea aceasta a provocat manifestația violentă din fața consulatului austriac ,cînd pajura a fost ruptă și călcată în picioare de către mulțime. Se înțelege că trebue să așteptăm rezultatul conferinței puterilor europene, dar nimeni nu poate încredința că poporul va putea să-și stăpînească amărăciunea și indignarea pînă atunci. De, am fost loviți drept în inimă".— PerarBelgrad. 12 Octombrie. — Ziua de azi a fost ziua știrilor de senzație. Știrile din Constantinopole, după cari tratativele dintre Austria și Turcia au fost zădărnicite prin amestecul Angliei, au produs o imensă bucurie în întreaga Serbie. Prințul moștenitor George a plecat astăzi prin România la Petersburg, însoțit de fostul ministru Pășică și de locotenentul colonel Halinovici. Cercurile bine informate asigură că prințul moștenitor a cărui călătorie a fost bipărită abia aseară, va fi mieit împreuna cu însoțitorii săi de către țar. Cu prilejul acestei audiențe, prințul moștenitor va inmîna țarului o scrisoare a regelui Petru și-î va preda ordinul „Kara-Gheorghe“. Dacă se va adeveri că aseară cu prilejul banchetului dat în onoarea trimisului muntenegrean, regele ar fi ținut o cuvîntare prin care preconiza și proclama o alianță defensivă și ofensivă cu Muntenegrul, această știre va produce o senzație enormă. Știrile acestea, cari nu sînt încă cunoscute de mulțime, vor vedentepta entuziasmul care cam slăbise în ultimele zile. Se așteaptă noui demonstrațiuni, în special la întrunirea femeilor patriotice convocată pentru astăzi, la întrunirea studenților ca și la sosirea celor 30 de funcționari vajmali din Salonic, cari vin să viziteze pe colegii lor din Belgrad. . * Aseară s'a reprezentat la Teatrul național tragedia națională „Pera Segedinac“, o piesă ațîțătoare, care a fost oprită să se joace timp de ani de zile, după cererea ambasadorului austriac. Toți funcționarii supuși austriac de la Banca națională sunt concediați. # Unofer trădător al armatei germane Berlin, 12 Octombrie. — „Corespondența politică militară" află următoarele: Un ofițer străin care urma cursurile institutului tehnico-militar, a vîndut unei puteri străine, probabil Franței, o piesă foarte importantă și secretă din apărarea națională. La cursurile școalei profesorii insistau asupra secretului acestei piese. Ofițerul trădător a fost îndepărtat din școală Guvernul s'a mulțumit să ordone expulzarea trădătorului din Germania. Cutoașt ai regelui Petru Belgrad, 12 Octombrie.— Aseară s'a dat un banchet în onoarea trimisului extraordinar al Muntenegrului, generalul Vucotici. Au asistat toți miniștrii, toțî șefi de partid, mai mulți ofițeri superiori și notabili din Belgrad. La șampanie , regele Petru ridică un toast prințului Nicolae al Muntenegrului, casei și țarei lui, relevînd cu acest prilej deplinul acord și marea concordie care există între cele două țări independente față de actuala situație gravă, precum și însemnătatea acțiune a corpului diplomatic în viitor. Dintre reprezentanții străini, a asistat la banchet numai ministrul Turciei, Azarian Effendi, pentru a da mărturisirea prin prezența lui de acordul complect al Serbiei și Muntenegrului față de Turcia, (Biroul presei). Bulgarii expulzați In massi din Serbia Sofia, 12 Octombrie. Călătorii sosiți din Serbia spun că autoritățile sârbești au întreprins expulzarea în massă a supușilor bulgari, fără a le lăsa timpul să-și orînduiască afacerile. Mulți dintre cei expulzați au trecut în Bulgaria și au protestat la autoritățile bulgare contra arbitrariului sârb. Acești expulzați sunt așteptați la Sofia, unde vor face o plîngere formală guvernului, , D. Rezultatul alergărilor de la Btasa Deși timpul friguros alergările de erî au fost urmărite cu mult interes. Am avut și cîteva surpriza. Iată rezultatul: Premiul Daisy Bell.— Premiul î Matzka a d-lui Alex. Marghiloman; premiul II Trokar Maresa a d-lui G. Bădescu; premiul III Lia a d-lui G. Negropontes. Ciștigat 12; plasat 7 și 14, 50 lei. Matzica câștigătoarea a rămas asupra proprietarului pe 3600 lei. Premiul societatei Equestre. — Premiul I Haris Down al d-lui G. Negropontes; premiul 11 Latina a d-lua sub-locot. Iacob Filip; premiul III Wilie al d-lui Al. S. Zissu. Cîșligat 9; plasat 7,50 și 13 și 50 lei. • Premiul Blaremberg.— Premiul I Haiduc a d-lui Al. Marghiloman; premiul II Fruntaș, idem; La Catarina a d-lui G. Negropontes, Cîșligat 11 ; plasat 8 și 14 lei. Frezarul de Octombrie— Premiul I Fruit Picker al d-lui locot. Butunoiu; premiul II Peterdi a d-lui Al. S.Osso; premiul III Horez al d-lui Al. Marghiloman. Cîștigat 45 lei; plasat 13 și 15 lei. Premiul de închidere. Premiul I Viscol al d-lui Al. Marghiloman; premiul I1 Dor, idem; premiul III Ronde Tete al d-lui Al. Zisso. Ciștigat 12.50 lei; plasat 14 și 16 lei. Premiul Ifi topoșoaia.— Premiul I Ager al d-lui locot. M. G. Motaș; premiul H Poteraș al d-luî Luvicu cav. de Grigorcea; premiul III Spor al d-luî locot. Anghelescu. Bridichi și Beauty al d-luî Al. S. Zissu au derobat: Premiul de consolație— Premiul I Flamura a d-lui Al. Marghiloman; premiul II Medvesanko al d-lui Al. Zănescu; premiul III Flirt al d-lui maior C. Păianu. Câștigat 7; plasat 6 și 9 lei. Le Bienvenu al d-lui lt. Gr. Soutzo a căzut, Comisiunea europeană a fimarei — Delegați veniți în țară —* BURDUJENI, 12 Octombrie.—Azi au trecut pe aci cu expresul de Berlin, mergînd spre Galați, d-nii Hamilton și Browne, englezi, Al Jan bey și Nebil Sumac bey, turci și V. F. Westerts, olandez, toți delegați ai Comisiunei europene a Dunărei.—Cor. Hi DIPLOMATII A NOI IFI James Beethom Whiiehead Ministru la Belgrad Lord Fîtzmaurice Noul subsecretar la Externe Sir Gerard Augustus Lowther Ambasador la Constantinopol ippa isc. jg. Hime" — Personalul tehnic, administrativ și redacțional al ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ întrunit la o masă comună. Se știe că Duminică 5 Octombrie s’au pus bazele societatei ,,A. V. Beldimanft“ din care face parte tot personalul ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“. Membrii acestei societăți s’au întrunit eri la o agapă în sala „Amiciția“, la orele 12. După servirea menitului a început seria toasturilor. D. Const. Mille, președintele societatei a făcut constatarea că ziarul „Adevărul“ care a început ca toate ziarele, foarte modest, a ajuns azi să ia o dezvoltare considerabilă, întrebuințând in ateliere, administrație și redacție un personal de 180 de oameni. Pentru strângerea legăturilor de prietenie între acest personal și pentru o mai bună îngrijire a intereselor lui materiale, s’a întemeiat foc. „A. V. Beldimanft“. D. Miile a adus laude muncei depuse de A. V. ■ Beldimanft, întemeetorul ziarului „Adevărul“ și a propus să se trimeată o telegramă de omagiu d-nex Erna V. Beldimanft^ *35* D. Emil D. Fagure a adus elogii d-lui Miile, care blind conducerea ziarului „Adevărul“ a știut și a avut tăria să-i dea dezvoltarea și prestigiul ce-l are azi. Dacă la „Adevărul" toți muncesc și își fac datoria, în mare parte se datoreșză faptului că directorul e el însuși ziarist, care după ce-șî scrie articolele,, controlează pe ceilalți la muncă, dînd astfel tuturor exemplul ii un cel "intensive și rodnică." Cu toate numeroasele sale ocupațiuni, d. Miile a avut totuși grijea să înființeze o societate care să se ’ngrijească de interesele materiale turor membrilor ei. A terminat toastînd pentru i-nvlțiile și pentru soc. „A. V. Beldimanft“, Via D. M. Popescu, lucrător tipograf a adus, în numele lucrătorilor, mulțumiri d-lui Miile pentru că s’a gîndit și la nevoile lor, creind societatea care le va fi de mare folos. D. Const. Miile a mulțumit pentru elogiile ce i s’aui adus, spunînd că oricît de energie ar fi d-sa, succesele „Adevărului“ se datorase și colaboratorilor lui, care își fac pe deplin datoria. A lăudat în deosebi zelul și priceperea cu cari d-nii Emil D. Fagure și B. Brănișteanu și-au făcut datoria ca trimeși speciali ai „Adevărului“, primul în Bulgaria, al douilea în Turcia. A ridicat paharul în cinstea acestora și a tuturor colaboratorilor. . D Ștefan Ionescu, lucrător mecanic, s’a bucurat de înființarea societăței și a mulțumit d-lui Miile pentru atențiunea ce o dă personalului în general și celui tehnic în special. A băut pentru d. Miile și pentru comitetul societate!, D. Const. Demetrescu a mulțumit în numele comitetului și a asigurat pe membrii societățeși că tot comitetul își va face datoria, aducîmdu-le mari înlesniri de trai. A tinut apoi să mulțumească în numele societatei persoanelor cari au binevoit să facă donațiuni. D. I. RixsE-Abrndeanu a făcut o comparație, între d. Miile și ceilalți directori de ziare. D-sa a spus că sunt directori de ziare cari vin pe la redacție spre a întreba ce mai e nou, sau a-șî etala o cravată modernă, sau a-șî ridica scrisorile ce nu le convin să le primească la domicilii. D. Miile nu e dintre aceștia D-sa e și director și ziarist și amic al colaboratorilor săi. A închinat pentru d. Miile, D., L. Voinea, directorul biroului de informațiuni al „Adevărului“ a lăudat inițiativa luată de a se veni în ajutorul personalului ziarului prin înfințarea societățeî și a promis că va face și d-sa o donațiune societățea. Agapa s'a terminat, la orele 3 d. a. în mjilocul unei bune dispoziții generale, .V 'A ' R. P. Deschiderea Sisoduîin ••Vil.* la orele 10 dimineața, a avut loc la mitropolie, solemnitatea deschiderea sinodului. Au luat parte, între alții, următorii prelați: Ios. F. Gheorghian, mitropolitul primat, arhiereul Nifon, vicarul mitrololei, Pimen, episcopul eparhiei Dunărei de jos; Timuș, al Argeșului; Conon,,al Hușilor; Dionisie, al Buzăului; arhiereul Sofronie Vulpescu, precum și alți membri ai clerului din Capitală. Din partea ministerului cultelor a fost față d. P. Griboviceanu, administratorul casei bisericilor. După săvîrșirea serviciului divin, care a fost oficiat de arhiereul Nifon, vicarul mitropoliei, înalții prelați au plecat la reședin- ța sinodului din str. Sapientei unde s’a oficiat de asemenea un serviciu divin. In urmă s’a citit decretul regal prin care actuala sesiune a sinodului se declară deschisă. ilegerea de la baroul Capitalei Eri după amiază s’a făcut alegerea pentru complectarea celor două locuri din consiliul de disciplină al baroului Capitalei, devenite vacante prin retragerea d-lor Alex. Djuvara și C. Nacu. Alegerea s’a făcut în sala de ședințe a Curței de apel secția î-a sub președinția d-lui procuror general al Curței de apel. A fost proclamat ales d. avocat Elefteriu, care a întrunit o sută de voturi, declarindu-se balotaj pentru al doilea loc între d-nii Gr. Srățianu și Horia Rosetti, cel diixtîi întrunind 76 de voturi și cel din urmă 50 de voturi. • Au mai întrunit ,d-nii Aurel Iliescu 30 voturi, Durma 6 voturi și încă trei cîte un vot. Alegerea în balotaj se face Duminică. De notat că alegerea deori nu a avut vreun caracter politic sau de ostilitate. Intnnoizia sindicaliștiior din Ploești PLOEȘTI, 12 . Octombrie.— Meseriașii sindicaliști au ținut o mare întrunire publică ,azi la orele 3 d. a. Prezidează d. Grețulescu, cismar. Ia cuvintul d. Nan Csorgésen arătând suferințele clasei muncitorești. 1). Ștefan Gheeorghin vorbește în chestiunea votului universal, care se obține numai prin propaganda muncitorime. D-nii Frima și Cocea vorbesc în același sens, sfătuindu-i să propage ideia votului universal. In fiecare Duminică se vor ține în diferite orașe asemenea întruniri. D. Cocea a terminat strigînd: „Trăiască votul universal“ strigăt repetat de toți muncitorii. întrunirea s’a terminat la orele 5. Stavăi IM CURÎND # LETOPISITI # die Const. Mille Un vol. în 8. Copertă ilustrată în culori de N. MAN TU DRAMA DIN CONSTANTINOPOL Telegramele ne-au comunicat că într’o mishala a Constantinopolului, la Beșiktaș, s’a făptuit um asasinat religios, în condițiunî foarte dramatice. Iată istorisirea acestei drame îngrozitoare și jalnice. „Ea“, era o turcoaică văduvă, foarte tînără, de șaisprezece sau șaptesprezece ani, poate că fusese măritată de douăsprezece ori pînă acum. Trăia cu tatăl ei și lingă casa lor se afla un grădinar grec anume Theodori. Intr’o zi, ea văz zu pe Theodori și-l iubi, după cum se încredință că și el o iubește. Atunci spuse tatălui sau: — O să mă duc să trăesc sub acoperămîntul grecului, pe care o să-l dac de bărbat. Făcu cum spusese, dar fapta ei era o mare grozăvie, pentru că o turcoaică nu îrc bu§ ga fie a unuși creștin, nici prin căsătorie, nici altfel; așa poruncește legea și moravurile turcești sunt și mai severe decit legea. Prin urmare, tatăl tinerei văduve făcu o plângere poliției și cei doi vinovați fură închiși în închisoarea din Beșiktaș. Dar de cînd liberalii turci au reformat luxul imperial se găsesc prin mahalalele Constantinopolului mii de nemulțumiți cari trăiau din rămășițele mesei de la palat. Vreo cîțiva din ei, aflînd de cele petrecute, se adunară în fața închisoare și spuseră soldaților: — Predați-ne pe acești doi ca să-î omorîm. Ei sint niște adulteri și femeea a venit împotriva legei turcești. Legea cere sa fie uciși cu pietre. Asta nu era adevărat; cum era și văduvi amîndoi, nu erau adulteri. Dar, toți acești răzbunători erau niște fanatici și mai toți fără o știință de carte: hamali, tablakari, adică acei cari duc pe cap tivi cu lucruri de a le mîncărei și alții; poate că ei erau ațâțați și de agitatori, căci sunt unii cari plătesc oameni ca să întărize poporul împotriva amicilor libertate. Comisarul din Beșiktaș era un om de treabă. Tulburătorii trebuiră să treacă peste corpul lui,căci soldații, cei mai mulți albanezi musulmani, uniți în inimă cu agitatorii, nu-i ajutară. Grecul fu scos din închisoare, lovit cu pietre,apoi făcut bucăți. Femeea fu scoasă și ea și spintecată. Torturarea lor durase cinci sasi^^fy yy i ' v * Răzbunarea unor fanatici . fr 14 Oe* DIRECTOR CONST, mills: Abonamente cu premiu Un an . . .................Let Me Iasi................. . u $ luni............................. • TELEFONI Direcțiunea No. 1499 Capitali * 1410 Provincia și Străinătate No. 1240 NfJVELELE „PNVMNEȚE1«> Drama din pădure de jo an ADAM Eram stilnși mai mulți prieteni in jurul unui samovar de ceai. După ce s’a vorbit de toate, și mai ales de sinuciderile și scandalurile petrecute în țară acum în urmă, s’a aprins discuția asupra romanelor. Cu toții au căzut la înțelegere că romanele așa zise senzaționale ajută la înflăcărarea imaginațiunilor, rătăcind astfel multe minți tinere. Fiecare arunca o idee, încrucișindu-se vorbele ca într’o adevărată primenire de gânduri. — Setea de miracole și extraordinar, cu care s’a adăpat sufletele primitivilor, se satisface azi cu lectura romanelor.... — Din romane însă lipsește fondul acela moral, de care sunt pline legendele și basmele popoarelor. Ele emoționează și îngrozesc numai, dar nu înalță. — Romanele, așa zise de foiletoane, sunt produsul închipuitei și de aceea prind atâta între copii și femei. Pină la anumită vîrstă, copiii trăesc numai cu ficioarele pe pămînt, încolo toată lumea lor e în închipuire... Abia scapă de amăgirile din timpul zilei, pentru ca să se lase in leagănul viselor de noapte... — In adevăr,pe cind eram copii, cine n’a apucat... în minte, calea codrului, odată cu Trist, și Jianu... Cine n’a răpit... cu gîndul o Cosînzeană nenorocită, ca să se ducă cu ea în palatul de cleștar... — Cită desamăgire însă, cînd te lovești mai tîrzii, de brutalitatea rece a realităței!... — Sînt oameni cari se amăgesc toată viața, trăind în atmosfera de basm a copilăriei. Femeile mai ales, din cauza ocrotirei lor sociale, nevenind în contact cu realitatea, rămîn mai toate niște înstrăinate în fața adevărului. Ele. «’ar putea zice că trăesc pină la urmă,sub imperiul închipuieli. In lumea aceasta amețită și robită fantaziei,prind foarte lesne romanele senzaționale, ajungând astfel adevărata pepinieră, din care se recoltează... faptele diverse ale zilei... — Piecînd de la înjghebarea falsă a vieței din romane, oricine crede că poate ajunge la eroismul persoanelor din ele. Sunt femei din straturi modeste, cari își ascut senzibilitatea până la halucinație. Ele compătimesc cu contesele brutalizate de bărbați grosolani și le iartă și le înțeleg, cind citesc că s’au îndrăgostit de paji și trubaduri sentimentali... Printr’o amăgire proastă, le coprinde și pe ele desgustul de bărbații lor, văzînd că întîrzie la muncă toată ziua și vin seara prăfuiți și obosiți. Ntoroc că în vremea asta, apar în viața lor solitară, răzbunători sentimentali, cari iau locul trubadurilor și pajilor din romane și le umple singurătatea. Fiecare din noi spusese cite ceva, numai Romanticul tăcuse tot timpul, e un zîmbet stăpînit pe buze, gata pare că să tot pofnească de rîs... Unul îl provoacă dintr'un colț. — Tocmai tu, nu ne spui nimica, tu care ești din școală?... Prietenul nostru iși trage mustața șiret și ridică glasul tactije? . — Efi am să vă spui o istorie adevărată, care m’a scăpat de patima romantismului. — S'o auzim... s’o fuzim.. Povestitorul după ce soarbe un cean. — M am gîndit întotdeana, tu adevăt’ală pasiune ca să scriu un roman rar luat din viața noastră, cu eroi dintre noi și cu sentimente nobile... ca î-n romane... Ideea aceasta m'a stăpînit din cei mai cruzi ani, de cind am citit primele foiletoane senzaționale. Păstrez și astăzi un caet din copilărie, unde începusem, un roman extraordinar: Ce amor singuros așî fi putut să f sunt închipuit eu prin clasele primare, nu știu nici acum, căci nu m’am putut hotărî să-mi recitesc vechile rândurî... ,din anii rrtei de copilărie... Planul acesta m'a urmărit și mai târziu, cind spiritul critic, începuse a lua locul închipuitei. Odată mi-am zis chiar hotărît. Oare cu tot controlul acesta sever, care rupe orice mască și ne arată realitatea lucrurilor în toată goliciunea, nu s’ar putea să se găsească totuși un subiect palpitant, luat din lume, care să fie tema romanului meu dorit ? Ar fi destul să pun numai față în față cîteva sentimente contrarii și din ciocnirea lor, s’ar putea scoate adevărata vîlvătăl de emoțiune și groază. Hai să vedem, mî-am mai zis... iubi amorul... ba nu... o iubire silită., și apoi un amor mare... sfîrșitul să fie o sinucidere, ba o dublă sinucidere, că-î mai tragic... De unde îmi iau însă amănuntele de viață? Mă oprisem tocmai la acesta întrebare hotărîtoare, cind servitoarea îmi aduce gazetele. Deschid distrat pe cea de mal la îndemână și tresar în fața unui titlu sensațional: Grozava dramă din... Am citit reportagiul cu adevărată lăcomie. Nenorocirea de care se vorbia, mi s’a părut în adevăr fără seamăn. Un adevărat roman petrecut, cu tot subiectul dat de a gata. O femee măritată care avea și cinci copii, se iubește cu un ofițer holtein. Intîlnirile lor, cu dragostea aceea ascunsă, nu s’au bănuit dela început. Bărbatul femeei, om serios și cu treburi, avea toată încrederea în nevastăsa, pe care o ținea de virtuoasă. Intr’o zi însă, — ziua fatală,[ bărbatul ce] înșelat a prins un flagrant delict pe cei doi trădătorr .QUIMU^a scrisÜ luând. fereastră. Desnodămîntul groza unei drame a fost trist. Ofițerul și femeea s’au găsit amindoi morți, într’o pădure din apropierea orașului... Ofițerul își ucisese In* tii amanta, după care s’a sinucis și el în urmă Am citit de cîteva ori știrea as* ta și am văzut în ea o adevărata schemă de roman, — îmi trebuia Insă detaliul și situațiunea locu-* îuî. M’am gîndit atunci că cel mai bun informator ,al Imesli, ar fi, chiar bărbatul înșelat, soțul moartei din pădure. • Am luat trenul de seara și m’a dus la... locul grozavei drame. Tot drumul, am simțit o mare emoțiune,gîndinidu-imâ la scenal de mărturisire a soțului nenorocit. A doua zi dimineață, cînd am urcat scările casei lui, mi se părea că picioarele mi se tăc. Cum am deschis însă ușa, mi-am câștigat stăpînirea. In sală era o masă, în jurul căreia luați cafeaua cinci copii de toate vârstele. O dadacă nemțoaică servea, iar tatăl veghia din capul mesei. Părintele acesta nenorocit, mi s’a părut un om așezat și tare cum se cade. M’a întîmpinat cu îndatorire și m’a poftit în bivou. Omul acesta cuminte, era departe de a fi bărbatul grosolan, tiranul... după cum trebuia sä fie eroul din romanul meu. Dar în sfârșit, am trecut ușor peste prima, desamăgire și caut să intru în expunerea celorlalte împrejurări, cari trebue să fi ajutat desnodămîntul dramei. Ca să pregătesc pe om despre intențiunile mele, îi spun mai întîi planul viitorului roman, cu toată emoțiunea situațiilor, până la sfârșitul din pădure... — înțelegi d-ta, acum trebue să înceteze omul cel insultat și furat și să rămîie judecătorul rece, care în fața unei asemenea iubiri, uită.... Vreau să cunosc tot adevărul, tot Sufletul capabil de atîta jertfă, al unei femei care... O eroină atît de... Omul, după ce m’ascultă un timp, îl văd că ridică din umeri cu silă! — Ce umbli dumneata cu bici și romanțuri... zi-î mai bine femee zăpăcită... Par’că eu o țineam legată?... Să fi plecat cinstit din casă și să-mi fi zis: *— Bărbate, eu nu mai țin casă cu tine... Dar par’că pentru mine nu și-a pus juvărul de gît să se spînzure cînd era fată, că n’o lasau părinții sa mă iea de bărbat? Spiran dom’le. Dacă n’o prindeam cu ibovnicul, mă batjocoriau înainte, așa Ia ascuns și n’ajungeau eroi de pus în romane... Și pentru dinsul, frumos e? Nu, sînt fete destule de măritat, ce căuta el la casa mea? — La o femee cu cinci copii? — Ia să-l fi pus s’o dea de nevastă... hai?.., aud î Am placat de la eroul meu, vindecat de pofta de a mai scrie romane,, căci am înțeles că truda aceasta ar fi o muncă degeaba. Dacă e vorba să născocim romanele din închipuire, scoatem niște istorii false, cu oameni fabricați, cari strică mintea celor naturali; — pe de altă parte, dacă țî-ai culege oamenii din lumea cea adevărată, atunci nu-i romanul senzațional... In adevăr, ce s’ar întâmpla, cînd în loc de eroi și amoruri fantastice ai scrie o carte cinstită și reală. In care să să spui lucrurile așa cum se întîmplă în lume, cu femei măritate care uită că i sînt soții și mame— și cu cavaerii cari fug pe fereastră desbrăcați. uitîndu-șî și sabia în casă??..., *. * OS Mîniei VĂDUVĂ LUI TUHLOIU de AXA CAZABAN Știri din străinătate Duminica trecută s-au ținut 19 adunări romînești poporale în diferite centre romînești, în chestia sufragiului universal direct, egal și se-cret. ‘ Duminica viitoare își vor ține dările lor de seamă în fața alegătorilor de deputat dr. Nicolae Onciu la Iorășel (comitatul Aradului) și d. deputat dr. Petrovici la Zorlențul- Mare (Banat), .u. J D. Octavian Goga, talentatul poet al romînilor de peste munți, va scoate în curînd de sub tipar celebra lucrare a scriitorului ungur Mai dacii. Tragedia omului, tradusă în admirabile versuri romînești. * Ziarul „Ungaria“ Ce apare la Cluj ,sub direcția profesorului universitar dr. Gr. Moldovan, român renegat, cu bani d’ai guvernului din Budapesta și în scopul unei împăcări sui generis a romînilor cu ungurii, a intrat cu ziua de 12 Oct. în al doilea an de viață. Bilanțul activitatei de un ani zero. [ arg»i.X8*P!>» ■ [UNK] *J- • Presa periodică a fraților noștri din Ungaria s’a înmulțit cu un nou organ de publicitate, anume Munca, revistă pentru meserii, industrie, comerciu și economie. Apare de 3 ori pe lună la Sas-Sebeș (Szász-Sebes), sub direcția unui comitet. >i> Vr" .... ’ ”În La Viena s’a format un comitet, sub protectoratul d-lui general în retragere Alexandru Lupu, care să ajute pe romînii ce se vor duce în Capitala Austriei să se desvolte pr»n terenul industrial și comercial, în ■ scopul ca perfecționați în branșe ® lor, să se reîntoarcă acasă ca apostoli ai creărei clasei de mijloc. șj