Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)

1908-10-14 / nr. 1675

Y V r Anul V—No. 1675 PUBLICITATEA « CONCEDIATA EXCLUȘI» Agenției de Publicitat» CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI •tv Sara;iMarge.lci 18—Telefon 3M Birourile ziarului nrzz Str. Sărindar No. 11 OCCCCXXCXCCCCCCCIXXGZXXCXO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI­«***«*« TIMPUL ȘI AGRICULTURA — Convorbire cu d. director al agriculturei Deja începutul acestei săptă­­mi­ îni timpul s'a schimbat brusc, loc unde în cursul săptăm­in­ei tre­cute vremea a fost minunată, în su­ptarcina aceasta vremea s’a ră­cit, în mort­ simțitor, mal In toată­­ ora a­ plonjat 2—3 zile în șir, iar în partea de Nord a Moldovei și pe întreaga regiune muntoasă a țarei a nins. In unele localități Zăpada a prins chiar și acolo po­pulația se găsește î­n plină iarnă. In fața­­ acestei repede schimbări a temperaturei fiecare își pune în­trebarea: Să fi început în adevăr iarna? Ce efect are această vreme asupra agriculturei ? * T­a prima întrebare se a­ngajază barometrul să răspundă. Acest in­strument de prevestire a timpului ne dă speranțe. El prevestește că timpul se va îndrepta și dat fiind­­ că e un bun ghicitor a­l viitorului, treime să­ credem arătările acului său. La a doua întrebare răspunde în modul cel mai competent d. G. Nicoleanu­, directorul agriculturei din ministerul respectiv, de la ca­re am ținut să luăm informațiile necesare. D. Nicoleanu e totdeauna bucu­ros cînd i se cer și poate să dea știri bune asupra agriculturei,* l­’am­ întrebat: — ,Ce efect poate avea asupra a­gr­iculturei această bruscă schimbare de­ temperatură? — Nici unul raft, a răspuns d. Nicoleanu. Ploaia e generală în toată țara- Ea e o adevărată bine­facere pentru­ agricultură. Desi­gur că ar fi fost și mai folositoa­re decit este, dacă ar fi căzut cu cîteva săptămîni mai înfiinte. Din lipsă de ploae arăturile pină acum s’ați făcut greu, brazdele trase nu s’au­ zdrobit, ci au­ rămas bolovanii mari cari nu acopăr bi­ne sămînțele. Ploaia de acum moae brazdele făcute, dar e mai folositoare pen­tru ogoarele ce n’au fost încă ara­te. — Și se vor continua cu arături­­rile? — Negreșit, pînă ce va cădea zăpada mare și vor începe înghe­țurile tari. Pînă atunci agriculto­rii vor continua să are, folosindu­­se de minunata ploae ce a căzut zilele acestea în toată țara și mai cade încă în unele localități. — Dar răceala ce însoțește a­­ceastă ploae, nu cauzează nici o stricăciune semănăturilor făcute și celor răsărite? • — Nu, pentru că semănături­le rezistă, descoperite, pînă la 9 grade sub zero și temperatura din zilele acestea numai în unele lo­curi, în foarte puține, s’a scobo­­rit pînă la trei grade sub zero. — Știu că rapița e plăpîndă, nu sufere din cauza temperaturei reci din­ zilele din urmă? — Nici chiar rapița nu sufere, deși e plăpîndă, cum zici, ■și Desigur că agricultorii, ca și a­­ceia cari se interesează de bunul mers al agriculturii,­ au să se bu­cure de asigurările ce le dă d. di­rector al­­ agriculturii din minis­terul respectiv, care e în măsură să spue adevărul­­ curat in­ aceas­tă privință. TELEGRAME — Din străinătate Situația omului Mor — Dela corespondentul nostru particular —­­~Zvon­ul răspîndit erî despre o criză, ministerială nu se desminte, din contra azi s'a întărit credința, că situația guvernului e zdrunci­nată, — ha. 15 torent se­ deschide seziu­­nea ordinară a camerei si majo­ritatea in vederea deschiderea ca­merei a­ ținut aseară to consfătui­re cu miniștrii și cu majoritatea m­em­brilor partidului democrat.. Mai mulți deputați nemulțu­miți de atitudinea ministrulor a­­menință că vor părăsi partidul, dații, guvernul nu va îndeplini re­formele sociale, promise mat de o, alt. S'a discutat apoi ș­i diferen­dul cu Turcia. ■ Astă seară, are loc o nouă con­sfătuire a miniștrilor. S'a hotărit însă să nu se ia nici o hotărire in privința­ chestiuni­lor importante, a­șteptîndu-se des­chiderea carier­ei. Se vorbește despre revocarea ministrului, bulgar la Paris, dr. Stan­ciov, din cauza declarațiuni­­lor lui cu privire la tributul plă­tit Turci,cf. , P. Tarzev, ministru de interne a declarat­­ că își va da demisiun­ea dacă nu­ va fi revocat d-rul Stan­cioc. — Dobrogeanul, Haiioüälitäüle si sistemul jiural de vot Budapesta. 1? Octombrie.—Parti­dul naționalităților a ținut cri o întrunire la care au m­iscat foarte mulți membri. S'a discutat situa­­țiuneai creată ,prin depunerea­­ re­formei electorale. Toți membrii partidului cari se aflau­ in Budapesta, au plecat cu ac­cete ratele de seară in provincie pentru a aresta la întrunirile de protestare contra reformei electo­rale, cari­­ au loc astăzi. ‘ Fuț­ l cu zvonurile răspîndite în u­ltimul timp, că încercarea de a se înjgheba un bloc a­l naționali­tăților, al radicalilor și al socia­liștilor, ar fi­ eșuat, ,,Pester Lloyd“ a­ solicitat un interview d-rului Mihail șeful naționalităților. ■D-rul Mihali a declarat că fap­tul că­ ministrul de interne a su­pus regelui proectul reformei elec­torate și împrejurarea că Franz Iosif pare dispus să­­ accepte sis­temul viatului plural, care e în­dreptat împotriva poporului, ușu­rică­­ cea mai groavă falsificare a cotului, a mărit î­ntr’un chip nemți, pomenit nemulțumirea po­­pulațiunei. „Vom­ continua lupta contra sis­­temmului plural. In lupta noastră vom­ fi string uniți cu toate par­tidele și bărbații politici cari vo­­r de un vot universal direct, uni­versal și secret. In acțiunea noa­stră nu ne vom lăsa a fi ademe­niți de reproșurile unei prese care in fond nu e îngrijată de­cit de­n­xisten­ța coalițiunei. ..După părerea noastră, fostul ministru Kristoffi are meritul in­contestabil că a adus votul univer­sal, egal, direct și secret pe pro­gram­ul de guv­ernămînt. In cam­pania­ de toamnă partidul nostru a ținut peste 100 de întruniri de protestare contra sistemului plu­ral de vot. E drept că jumăt­e din­­ aceste întruniri au­ fost opri­te. Dar dacă e. ministru de inter­ne crede că acest sistem de luptă e drept va vedea în curând că se ia s căluț' Turcia aprobă ținerea conferinței Constantinopole, 12 Octombrie.­— Astăzi a apărut o iradea a sulta­nului prin care aprobă ținerea con­ferinței puterilor europene. Mîine se va face o comunicare în acest sens cabinetelor din Londra, și Pe­tersburg. Asupra unor puncte se aș­teaptă pină diseara un răspuns ho­­tăritor din partea guvernului bul­gar. ..................... 's Alianța sîrbo­­muntenegreană — Interview cu generalul Vucotici — Belgrad, 12 Octombrie.—Genera­lul de­ brigadă Ianco Vucotici, ca­re, după cum se știe, a sosit la Belgrad cu o misiune specială din partea prințului Nicolae al Mun­­tenegrului, a avut amabilitatea să mă primească. Multe din întrebările mele au rămas fără răspuns, deși, prin cl­ic un sun­s sau printr'o tăcere semnificativă, generalul mi-a răs­puns indirect la dinsele. Generalul Vucotici este un băr­bat de o statură impozantă, un adevărat colos. Îmbrăcat în cos­tumul național­­ al Muntenegreni­lor, generalul are înfățișarea u­­nui erou­.­­ Față cu ultimele evenimente din Balcani, zise generalul su­­rizind­e foarte firesc ca Serbia și Muntenegrul să uite certurile cari au tulburat multă­ vreme relațiunile frățești și sincere ale acestor două state. Poporul sîrbesc e amenințat de pericole din toate părțile și de a­­ceia el are interesul vital de a-șî crea nu numai relațiuni normale bune, ci adevărate relațiuni fră­țești. Prin anexarea Bosniei și a­ Herzeg­ovinei din partea monar­hiei austro-ungare, prin procla­marea Bulgariei ca regat indepen­dent și prin anexarea Cretei de către Grecia, s’au dat grele lovi­turi poporului sârb și d­e aceia e de datoria lui să se apere într’un chip oare­care de aceste lovituri. — Chiar și printr'un războiu ? Vom întrebat. . — Dacă trebue, răspunse gene­ralul într'un glas care vibra de entuziasm, și printr’un razboii. Nu exagerăm în nici un caz pute­rea noastră care proporțional, e mai mică decit a Austriei, dar ți­nem seamă și de unirea noastră, care trebue să impresioneze pe orice adversar. Apoi credem că soarta va face ca dreptatea să izbindească. Chiar cunoscătorul superficial al istoriei noastre scrise cu singe, știe prea bine că poporul sirb a ciștigăr, izbînzî luptînd împotriva unor dușmani mult mai puternici ca dînsul. Avem­ încredere în Dumne­zeu și ne bizuim pe armele noas­tre. —­ Ziare locale ca și multe zia­re străine afirmă că misiunea d-voastră specială e în legătură cu indicarea unei convențiuni militare intre Serbia și Muntene­­gru, observam că. Generalul făcu un moment, ci­pai zise: — Poporul nostru se află încă sub stăpânirea amărăciunei și gu­vernul are mult de lucru pentru ari pune capăt, intr'un chip oare­care. Amărăciunea aceasta a pro­vocat manifestația violentă din fața consulatului austriac ,cînd pajura a fost ruptă și călcată în picioare de către mulțime. Se în­­­țelege că trebue să așteptăm re­zultatul conferinței puterilor eu­ropene, dar nimeni nu poate în­credința că poporul va putea să-și stăpînească amărăciunea și in­dignarea pînă atunci. De, am fost­ loviți drept în inimă".— Pera­r­Belgrad. 12 Octombrie. — Ziua de azi a fost ziua știrilor de senzație. Știrile din Constantinopole, după cari tratativele dintre Austria și Turcia au fost zădărnicite prin a­­mestecul Angliei, au produs o­ imen­să bucurie în întreaga Serbie. Prințul moștenitor George a ple­­cat astăzi prin România la Peters­burg, însoțit de fostul ministru Pă­șică și de locotenentul colonel Ha­­linovici. Cercurile bine informate asigură că prințul moștenitor a cărui călătorie a fost bipărită abia aseară, va fi m­ieit împreuna cu însoțitorii săi de către țar. Cu prilejul acestei audiențe, prin­țul moștenitor va inmîna țarului o scrisoare a regelui Petru și-î va preda ordinul „Kara-Gheorghe“. Dacă se va adeveri că aseară­ cu prilejul banchetului dat în onoa­­rea trimisului muntenegrean, regele ar fi ținut o cuvîntare prin care preconiza și proclama o alianță de­fensivă și ofensivă cu Muntenegrul, această știre va produce o senzație enormă. Știrile acestea, cari nu sînt încă cunoscute de mulțime, vor veden­­­tepta entuziasmul care cam slăbise în ultimele zile. Se așteaptă noui demonstrațiuni, în special la întrunirea femeilor­ patriotice convocată pentru astăzi, la întrunirea studenților ca și­ la sosirea celor 30 de funcționari vaj­mali din Salonic, cari vin să vizi­teze pe colegii lor din Belgrad. . * Aseară s'a reprezentat la Teatrul național tragedia națională „Pera Segedinac“, o piesă ațîțătoare, care a fost oprită să se joace timp de ani de zile, după cererea ambasado­rului austriac. Toți funcționarii supuși austriac­ de la Banca națională sunt conce­­diați. # Un­­ofer trădător al armatei germane Berlin, 12 Octombrie. — „Co­respondența politică militară" află următoarele: Un ofițer străin care urma cur­­surile institutului teh­nico-militar, a vîndut unei puteri străine, proba­bil Franței, o piesă foarte impor­tantă și secretă din apărarea na­țională. La cursurile școalei profe­sorii insistau asupra secretului a­­cestei piese. Ofițerul trădător a fost îndepăr­­tat din școală Guvernul s'a mul­țumit să ordone expulzarea trădă­torului din Germania. Cu­toașt ai regelui Petru Belgrad, 12 Octombrie.— Aseară s'a dat un banchet în onoarea tri­misului extraordinar al Muntene­­grului, generalul Vucotici. Au asistat toți miniștrii, toțî șefi­ de partid, mai mulți ofițeri supe­riori și notabili din Belgrad. La șampanie , regele Petru ridică un toast prințului Nicolae al Munte­­negrului, casei și țarei lui, relevînd cu acest prilej deplinul acord și marea concordie care există între cele două țări independente față de actuala situație gravă, precum și însemnătatea acțiune a corpului di­plomatic în viitor. Dintre reprezentanții străini, a a­­sistat la banchet numai ministrul Turciei, Azarian Effendi, pentru a da mărturisirea prin prezența lui de acordul complect al Serbiei și Mun­­tenegrului față de Turcia, (Biroul presei). Bulgarii expulzați In massi din Serbia Sofia, 12 Octombrie.­­ Călătorii sosiți din Serbia spun că autorită­țile sârbești a­u întreprins expulza­rea în massă a supușilor bulgari, fără a le lăsa timpul să-și orîn­­du­iască afacerile. Mulți dintre cei expulzați au tre­cut în Bulgaria și au protestat la autoritățile bulgare contra arbitra­­riului sârb. Acești expulzați sunt așteptați la Sofia, unde vor face o plîngere for­mală guvernului, , D. Rezultatul alergărilor d­e la Btasa Deși timpul friguros alergările de erî au fost urmărite cu mult inte­res. Am avut și cîteva surpriza. Iată rezultatul: Premiul Daisy­ Bell.— Premiul î Matzka a d-lui Alex. Marghiloman; premiul II Trokar Maresa a d-lui G. Bădescu; premiul III Lia a d-lu­i G. Negropontes. Ciștigat 12; plasat 7 și 14, 50 lei. Matzica câștigătoarea a rămas asupra proprietarului pe 3600 lei. Premiul societatei Equestre. — Premiul I Haris Down al d-lui G. Negropontes; premiul 11 Latina a d-lua sub-locot. Iacob Filip; premiul III Wilie al d-lui Al. S. Zissu. Cîșligat 9; plasat 7,50 și 13 și 50 lei. • Premiul Blaremberg.— Premiul I Haiduc a d-lui Al. Marghiloman; premiul II Fruntaș, idem; La Ca­­­tarina a d-lui G. Negropontes, Cîșligat 1­1 ; plasat 8 și 14 lei. Frezarul de Octombrie— Premiul I Fruit Picker al d-lui locot. Butu­­noiu; premiul II Peterdi a d-lui Al. S.­­Osso; premiul III Horez al d-lui Al. Marghiloman. Cîștigat 45 lei; plasat 13 și 15 lei. Premiul de închidere.­ Premiul I Viscol al d-lui Al. Marghiloman; premiul I1 Dor, idem; premiul III Ronde Tete al d-lui Al. Zisso. Ciștigat 12.50 lei; plasat 14 și 16 lei. Premiul Ifi topoșoaia.— Premiul I Ager al d-lui locot. M. G. Motaș; premiul H Poteraș al d-luî Luvicu cav. de Grigorcea; premiul III Spor al d-luî locot. Anghelescu. Bridichi și Beauty al d-luî Al. S. Zissu au derobat: Premiul de consolație— Premiul I Flamura a d-lui Al. Marghiloman; premiul II Medve­sanko al d-lui Al. Zănescu; premiul III Flirt al d-lui maior C. Păianu. Câștigat 7; plasat 6 și 9 lei. Le Bienvenu al d-lui lt. Gr. Sout­zo a căzut, Comisiunea europeană a fim­arei — Delegați veniți în țară —* BURDUJENI, 12 Octombrie.—Azi au trecut pe aci cu expresul de Berlin, mergînd spre Galați, d-nii Hamilton și Browne, englezi, Al­ Jan bey și Nebil Sum­ac bey, turci și V. F. Westerts, olandez, toți delegați ai Comisiunei europene a Dunărei.—Cor. Hi DIPLOMATII A NOI IFI James Beethom Whiiehead Ministru la Belgrad Lord Fîtzmaurice Noul subsecretar la Externe Sir Gerard Augustus Lowther Ambasador la Constantinopol ippa isc. jg. Hime" — Personalul teh­nic, administrativ și redacțional al ziarelor „Ade­vărul“ și „Dimineața“ întru­nit la o masă comună. Se­ știe că Duminică 5 Octombrie s’au­ pus bazele societatei ,,A. V. Beldim­anft“ din care face parte tot personalul­ ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“. Membrii acestei socie­tăți s’au­ întrunit eri la o agapă în sala „Amiciția“, la orele 12. După servirea menitului a înce­put seria toasturilor. D. Const. Mille, președintele so­cietatei a făcut constatarea că zia­rul „Adevărul“ care a­­ început ca toate ziarele, foarte modest, a ajuns azi să ia o­ dezvoltare considerabi­lă, întrebuințând in atelier­e, admi­nistrație și redacție un personal de 180 de oameni. Pentru strângerea legăturilor de prietenie între acest personal și pen­tru o mai bună îngrijire a interese­lor lui materiale, s’a întemeiat foc. „A. V. Beldimanft“. D. Miile a adus laude muncei de­puse de­­ A. V. ■ Beldimanft, întemee­­torul ziarului „Adevărul“ și a pro­pus să se trimeată o telegramă de omagiu d-nex Erna V. Beldimanft^ *35* D. Emil D. Fagure a adus elogii d-lui Miile, care blind conducerea ziarului „Adevărul“ a știut și a a­­vut tăria să-i dea dezvoltarea și prestigiul ce-l are azi. Dacă la „A­­devărul" toți muncesc și își fac da­toria, în mare parte se datoreșză faptului că directorul e el însuși ziarist, care după ce-șî scrie artico­lele,, controlează pe ceilalți la mun­că, dînd astfel tuturor exemplul ii un cel "intensive și rodnică." Cu toa­­­te numeroasele sale ocupațiuni, d. Miile a avut totuși grijea să înfiin­țeze o societate care să se ’ngrijea­­scă de interesele materiale turor membrilor ei. A terminat toastînd pentru i-nvl­țiile și pentru soc. „A. V. Beldi­manft“, Via D. M. Popescu, lucrător tipograf a adus, în numele lucrătorilor, mul­țumiri d-lui Miile pentru că s’a gîn­­dit și la nevoile lor, creind socie­tatea care le va fi de mare folos. D. Const. Miile a mulțumit pen­tru elogiile ce i s’aui adus, spunînd că oricît­­ de energie ar fi d-sa, suc­cesele „Adevărului“ se datorase și colaboratorilor lui, care își fac pe deplin datoria. A lăudat în deosebi zelul și priceperea cu cari d-nii E­­mil D. Fagure și B. Brănișteanu și-au făcut datoria ca trimeși spe­ciali ai „Adevărului“, primul în Bul­garia, al douilea în Turcia. A ridi­cat paharul în cinstea acestora și a tuturor colaboratorilor. . D Ștefan Ionescu, lucrător meca­nic, s’a bucurat de înființarea so­­cietăței și a mulțumit d-lui Miile pentru atențiunea ce o dă persona­lului în general și celui teh­nic în special. A băut pentru d. Miile și pentru comitetul societate!,­­ D. Const. Demetrescu a mulțumit în numele comitetului și a asigurat pe membr­ii societățeși că tot comite­tul își va face datoria, aducîmdu-le mari înlesniri de trai­. A tinut apoi să mulțumească în numele societatei persoanelor cari au binevoit să facă donațiuni. D. I. RixsE-Abrndeanu a făcut o comparație, între d. Miile și ceilalți directori de ziare. D-sa a spus că sunt dir­ectori de ziare cari vin pe la redacție spre a întreba ce mai e nou, sau a-șî etala o cravată mo­dernă, sau a-șî ridica scrisorile ce nu le convin să le primească la do­micilii­. D. Miile nu e dintre aceștia D-sa e și director și ziarist și amic al colaboratorilor săi. A închinat pentru d. Miile, D., L. Voinea, directorul biroului de informațiuni al „Adevărului“ a lăudat inițiativa luată de a se veni în ajutorul personalului ziarului prin înfințarea societățeî și a pro­mis că va face și d-sa o donațiune societățea. Agapa s'a terminat, la orele 3 d. a. în mjilocul unei bune dispoziții generale, .V 'A ' R. P. Deschiderea Sisoduîin ••Vil.*­ la orele 10 dimineața, a a­­vut loc la mitropolie, solemnita­tea deschiderea sinodului. Au luat parte, între alții, urmă­torii prelați: Ios. F. Gheorg­hian, mitropolitul primat, arhiereul Ni­­fon, vicarul mitrololei, Pimen, e­­piscopul eparhiei Dunărei de jos; Ti­muș, al Argeșului; Conon,,­­al Hușilor; Dionisie, al Buzăului; arhiereul Sofronie Vulpescu, pre­cum și alți membri ai clerului din Capitală. Din partea ministerului cultelor a­ fost față d. P. Griboviceanu, administratorul casei bisericilor. După săvîrșirea serviciului di­vin, care a fost oficiat de arhie­reul Nifon, vicarul mitropoliei, î­­nalții prelați au plecat la reședin- ța sinodului din str. Sapientei unde s’a oficiat de asemenea un serviciu divin. In urmă s’a citit decretul­­ regal prin care actuala sesiune a sinodului se declară deschisă. ilegerea de la baroul Capitalei Eri după amiază s’a făcut alege­rea pentru complectarea celor două locuri din consiliul de dis­ciplină al baroului Capitalei, de­venite vacante prin retragerea d-lor Alex. Djuvara și C. Nacu. Alegerea s’a făcut în sala de șe­dințe a Curței de apel secția î-a sub președinția d-lui procuror ge­neral a­l Curței de apel. A fost proclamat ales d. avocat Elefteriu, care a întrunit o sută de voturi, declarindu-­se balotaj pentru al doilea loc între d-nii Gr. Srățianu și Horia Rosetti, cel diixtîi întrunind 76 de voturi și cel din urmă 50 de voturi. • Au mai întrunit ,d-nii Aurel I­­liescu 30 voturi, Du­rma 6 voturi și încă trei cîte un vot. Alegerea în balota­j se face Du­minică. De notat că alegerea de­­ori nu a­ avut vreun caracter po­litic sau de ostilitate. Intnnoizia sindicaliștiior din Ploești PLOEȘTI, 12 . Octombrie.— Mese­riașii sindicaliști au ținut o mare întrunire publică ,azi la orele 3 d. a. Prezidează d. Grețulescu, cismar. Ia cuvintul d. Nan Csorgésen a­­rătând suferințele­ clasei muncito­rești. 1). Ștefan Gheeorghin vorbește în chestiunea votului universal, care se obține numai prin propaganda muncitorime­. D-nii Frima și Cocea vorbesc în același sens, sfătuindu-i să propage ideia votului universal. In fiecare Duminică se vor ține în­ diferite orașe asemenea întruniri. D. Cocea a terminat strigînd: „Trăiască votul universal“ strigăt repetat de toți muncitorii. întrunirea s’a terminat la orele 5. Stavăi IM CURÎND # LETOPISITI # die Const. Mille Un vol. în 8. Copertă ilustrată în culori de N. MAN TU DRAMA DIN CONSTANTINOPOL Telegramele ne-au com­unicat că într’o mishala a­­ Constantino­­polului, la Beșiktaș, s’a făptuit um asasinat religios, în condițiunî foarte dramatice. Iată istorisirea a­cestei drame îngrozitoare și jal­nice. „Ea“, era o turcoaică văduvă, foarte tînără, de ș­aisprezece sau șaptesprezece ani, poate că fusese măritată de douăsprezece ori pînă acum. Trăia cu tatăl ei și lingă casa lor se afla un grădinar grec anume Theodori. Intr’o zi, ea văz zu pe Theodori și-l iubi, după cum se încredin­ță că și el o iu­bește. Atunci spuse tatălui sau: — O să mă duc să trăesc sub acoperămîntul grecului, pe care o­­ să-l dac de bărbat. Făcu cum spusese, dar­ fapta ei era o mare grozăvie, pentru că o turcoaică nu îrc­ bu§ ga fie a unuși creștin, nici prin căsătorie, nici altfel; așa poruncește legea și moravurile turcești sunt și mai severe de­cit legea. Prin urmare, tatăl tinerei văduve făcu o plân­gere poliției și cei doi vinovați fură închiși în închisoarea din Beșiktaș. Dar de cînd liberalii turci au reformat luxul imperial se găsesc prin mahalalele Constantin­opolu­­lui mii de nemulțumiți cari tră­­iau din rămășițele mesei de la palat. Vreo cîțiva din ei, aflînd de cele petrecute, se adunară în fața închisoare­ și spuseră soldați­lor: — Predați-ne­­ pe acești doi ca să-î om­orîm. Ei sint niște adul­teri și femeea a venit împotriva legei turcești. Legea cere sa fie uciși cu pietre. Asta nu era adevărat; cum era și văduvi amîndoi, nu erau adulteri. Dar, toți acești răzbunători erau niște fanatici și mai toți fără o știință de carte: hamali, tabla­­kari, adică acei cari duc pe cap tivi cu lucruri de a le mîncărei și alții; poate că ei erau ațâțați și de agitatori, căci sunt unii cari plă­tesc oameni ca să întărize popo­rul împotriva amicilor libertate­. Comisarul din Beșiktaș era un om de treabă. Tulburătorii trebu­­iră să treacă peste corpul lui,­­căci soldații, cei mai mulți al­banezi musulmani, uniți în ini­mă cu agitatorii, nu-i ajutară. Grecul fu scos din închisoare, lovit cu pietre,­­apoi făcut bucăți. Femeea fu scoasă și ea și spinte­cată. Torturarea lor durase cinci sasi­­^^fy yy i­­ ' v * Răzbunarea unor fanatici . fr 14 Oe*­­ DIRECTOR CONST, mills: Abonamente cu premiu­ Un an . . .................Let M­e Iasi................. . u $ luni............................. • TELEFONI Direcțiunea No. 14­99 Capitali * 1410 Provincia și Străinătate No. 1240 NfJVELELE „PNVMNEȚE1«> Drama din pădure de jo an ADAM Eram stilnși mai mulți prieteni in jurul unui samovar de ceai. După ce s’a vorbit de toate, și mai ales de sinuciderile și scan­dalurile petrecute în țară acum în urmă, s’a aprins discuția asu­pra romanelor. Cu toții­­ au căzut la înțelegere că romanele așa zise senzaționale ajută la înflăcărarea imaginațiu­­nilor, rătăcind astfel multe minți tinere. Fiecare arunca o idee, încruci­șindu-se vorbele ca într’o adevă­rată primenire de gânduri. — Setea de miracole­ și extraordi­nar, cu­ care s’a adăpat sufletele primitivilor, se satisface azi cu lectura romanelor.... — Din romane însă­­ lipsește fon­dul acela moral, de care sunt pli­ne legendele și basmele popoare­lor.­ Ele emoționează și îngrozesc numai, dar nu înalță. — Romanele, așa zise de foi­letoane, sunt produsul închipui­tei și de aceea prind atâta între copii și femei. Pină la anumită vîrstă, copiii trăes­c numai cu f­i­­cio­arele pe pămînt, încolo toată lumea lor e în închipuire... Abia scapă de­ amăgirile din timpul zi­lei, pentru ca să se la­se in lea­gănul viselor de noapte... — In adevăr,­­pe cind eram co­pii, cine n’a apucat... în minte, calea codrului, odată cu Trist, și Jianu... Cine n’a răpit... cu gîn­­dul o Cosînzeană nenorocită, ca să se ducă cu ea în palatul de cleștar... — Cită desamăgire însă, cînd te lovești mai tîrzii­, de brutali­tatea rece a realităței!... — Sînt oameni cari­­ se amăgesc toată viața, trăind în atmosfera de basm a copilăriei. Femeile mai ales, din cauza ocrotirei lor sociale, nevenind în contact cu realitatea, rămîn mai toate niște înstrăinate în fața adevărului. Ele. «’ar putea zice că trăesc pină la urmă,­­sub imperiul închipui­­­el­i. In lumea aceasta amețită și robită fantaziei,­­prind foarte les­ne romanele senzaționale, ajun­gând astfel adevărata pepinieră, din care se recoltează... faptele diverse ale zilei... — Piecînd de la înjghebarea fal­să a vieței din romane, oricine crede că poate ajunge la erois­mul persoanelor din ele. Sunt fe­mei din stra­turi modeste, cari își ascut senzibilitatea până la ha­lucinație. Ele compătimesc cu con­tesele brutalizate de bărbați groso­lani și le iartă­­ și le înțeleg, cind citesc că s’au îndrăgostit de paji și trubaduri sentimentali... Printr’o amăgire proastă, le co­prinde­­ și pe ele desgustul de băr­bații lor, văzînd­­ că întîrzie la muncă toată ziua și vin seara prăfuiți și obosiți. Ntoroc că în vremea asta, apar în viața lor solitară, răzbu­nători sentimentali, cari iau lo­cul trubadurilor și pajilor din romane și le umple singurătatea. Fiecare din noi spusese cite ceva, numai Romanticul tăcuse tot tim­pul, e­ un zî­mbet stăpînit pe buze, gata pare că să tot pofnească de rîs... Unul îl provoacă dintr'un colț. — Tocmai tu, nu ne spui nimi­ca, tu care ești din școală?... Prietenul nostru iși trage mus­tața șiret și ridică glasul tacti­­je? . — Efi am să vă spui o istorie adevărată, care m’a scăpat de pa­tima romantismului. — S'o auzim... s’o fu­zim.. Povestitorul după ce soarbe u­­­n cea­n­. — M am gîndit în­totdeana, tu adevăt’­ală pasiune ca să scriu un roman rar luat din viața no­as­­tră, cu eroi dintre noi și cu sen­timent­e nobile... ca î-n romane... Ideea aceasta m'a stăpînit din cei mai cruzi ani, de cind am ci­tit primele foiletoane senzaționale. Păstrez și astăzi un caet din co­pilărie, unde începusem, un ro­man extraordinar: Ce amor singuros așî fi putut să f sunt închipuit eu prin clasele primare, nu știu nici acum, căci nu m’am putut hotărî să-mi reci­tesc vechile rândurî... ,din­­ anii rrtei de copilărie... Planul acesta m'a urmărit și ma­i târziu­, cind spiritul critic, începuse a lua locul închipuitei. Odată mi-am zis chiar h­otărît. Oare cu tot controlul acesta se­ver, care rupe orice mască și ne arată realitatea lucrurilor în toa­tă goliciunea, nu s’ar putea să se găsească totuși un subiect pal­pitant, luat din lume, care să fie tema romanului meu dorit ? Ar fi destul să pun numai­ față în față cîteva sentimente contra­rii și din ciocnirea lor, s’ar pu­tea scoate adevărata vîlvătăl de emoțiune și groază. Hai să ve­dem, mî-am mai zis... iub­i amo­rul... ba nu... o iubire silită., și apoi un amor mare... sfîrșitul să fie o sinucidere, ba o dublă si­nucidere, că-î mai tragic... De unde îmi iau însă amănun­tele de viață? Mă oprisem tocmai la acesta în­trebare hotărîtoare, cind servi­toarea îmi aduce gazetele. Des­chid distrat pe cea de mal la în­demână și tresar în fața unui ti­tlu sensațional: Grozava dramă din... Am citit re­portagiul cu adevă­rată lăcomie. Nenorocirea de care se vorbia, mi s’a părut în adevăr fără seamăn. Un adevărat­­ roman petrecut, cu tot subiectul dat de a gata. O femee măritată care avea și cinci copii, se iubește cu un ofițer holtein. Intîlnirile lor, cu dragostea aceea ascunsă, nu s’au bănuit dela început. Bărbatul fe­­meei, om serios și cu treburi, a­­vea toată încrederea în nevastă­­sa, pe care o ținea de virtuoasă. Int­r’o zi însă, — ziua fatală,[ bărbatul ce] înșelat a prins un flagrant delict pe cei doi trădă­­torr­ .QUIMU^a scr­isÜ luân­d­. fereastră. Desnodămîntul groza u­nei drame a fost trist. Ofițerul și femeea s’a­u găsit amindoi morți, într’o pădure din apropierea o­­rașului... Ofițerul își ucisese In* tii amanta, după care s’a sinu­­cis și el în urmă Am citit de cîteva ori știrea as* ta și am văzut în ea o adevărata schemă de roman, — îmi trebuia Insă detaliul și situațiunea locu-* îuî. M’am gîndit atunci că cel mai bun informator ,al Imesli, ar fi, chiar bărbatul înșelat, soțul moar­­tei din pădure. • Am luat trenul de seara și m­’a dus la... locul grozavei drame. Tot drumul, am simțit o m­are e­­moțiune,­­gîndinidu-imâ la scen­al de mărturisire a soțului nenoro­cit. A doua zi dimineață, cînd am urcat scările casei lui, mi se pă­rea că picioarele mi se tăc. Cum am deschis însă ușa, mi-am câș­tigat stăpînirea. In sală era o masă, în jurul căreia luați cafea­ua cinci copii de toate vârstele. O dadacă nemțoaică servea, iar tatăl veghia din capul mesei. Părintele acesta nenorocit, mi s’a părut un om așezat și tare cum se cade. M’a întîmpinat cu îndatorire și m’a poftit în bivou­. Omul acesta cuminte, era de­­parte de a fi bărbatul grosolan, tiranul... după cum trebuia sä fie eroul din romanul meu. Dar în sfârșit, am trecut ușor­ peste prima, desamăgire și caut să intru în expunerea celorlalte împrejurări, cari trebue să fi a­­jutat desnodămîntul dramei. Ca să pregătesc pe om despre intențiunile mele, îi spun m­ai întîi planul viitorului roman, cu toată emoțiunea situațiilor, până la sfârșitul din pădure... — înțelegi d-ta, acum trebue să înceteze omul cel insultat și furat și să rămîie judecătorul re­­ce, care în fața­­ unei asemenea iubiri, uită.... Vreau să cunosc tot adevărul, tot Sufletul capa­bil de atîta jertfă, al unei femei care... O eroină atît de... Omul, după ce m’ascultă un timp, îl văd că ridică din umeri cu silă! — Ce umbli dumneata cu bici și romanțuri... zi-î mai bine femee zăpăcită... Par’că eu o țineam le­gată?... Să fi plecat cinstit din casă și să-mi fi zis: *— Bărbate, eu nu mai țin casă cu tine... Dar par’că pentru mine nu și-a pus juvărul de gît să se spînzure cînd era fată, că n’o lasau părinții sa mă iea de bărbat? Spi­ran dom’le. Dacă n’o prin­deam cu ibovnicul, mă batjoco­­riau înainte, așa Ia ascuns și n’ajungeau eroi de pus în roma­ne... Și pentru dinsul, frumos e? Nu, sînt fete destule de măritat, ce căuta el la casa mea? — La o femee cu cinci copii? — Ia să-l fi pus s’o dea de nevastă... hai?.., au­d î Am placat de la eroul meu, vin­decat de pofta de a mai scrie ro­mane,, căci am înțeles că truda aceasta ar fi o muncă de­geaba. Dacă e vorba să născocim roma­nele din închipuire, scoatem niș­te istorii false, cu oameni fabri­cați, cari strică mintea celor naturali; — pe de altă parte, da­că țî-ai culege oamenii din lumea cea adevărată, atunci nu-i roma­nul senzațional... In adevăr, ce s’ar întâmpla, cînd în loc de eroi și amoruri fantastice ai scrie o carte cinstită și reală. In care să să spui lucrurile așa cum se în­­tîmplă în lume, cu femei mărita­­te care uită că i sînt soții­­ și mame— și cu cavaerii cari fug pe fereastră desbrăcați. uitîndu-șî și sabia în casă??..., *. * OS Mînie­i VĂDUVĂ LUI TUHLOIU de AXA CAZABAN Știri din străinătate Duminica trecută s-au ținut 19 adunări romînești poporale în dife­rite centre romînești, în chestia su­fragiului universal direct, egal și se-­­cret. ‘ Duminica viitoare își vor ține dările lor de seamă în fața alegăto­rilor de deputat dr. Nicolae Onciu la Iorășel (comitatul Aradului) și d. deputat dr. Petrovici la Zorlențul- Mare (Banat), .u. J D. Octavian Goga, talentatul poet al romînilor de peste munți, va scoate în curînd de sub tipar cele­bra lucrare a scriitorului ungur Ma­i dacii. Tragedia omului, tradusă în admirabile versuri romînești. * Ziarul „Ungaria“ Ce apare la Cluj ,sub direcția profesorului uni­versitar dr. Gr. Moldovan, român renegat, cu bani d’ai guvernului din Budapesta și în scopul unei împă­cări sui generis a romînilor cu un­gurii, a intrat cu ziua de 12 Oct. în al doilea an de viață. Bilanțul activitatei de un ani zero. [ arg»i.X8*P!>»­ ■ [UNK] *J- • Presa periodică a fraților noștri din Ungaria s’a înmulțit cu un nou organ de publicitate, anume Munca, revistă pentru meserii, industrie, comerciu și economie. Apare de 3 ori pe lună la Sas-Se­­beș (Szász-Sebes), sub direcția u­­nui comitet. >i> Vr" .... ’ ”În La Viena s’a format un comitet, sub protectoratul d-lui general în retragere Alexandru Lupu, care să ajute pe romînii ce se vor duce în Capitala Austriei să se desvolte pr»n terenul industrial și comercial, în­ ■ scopul ca perfecționați în branșe­ ®­ lor, să se reîntoarcă acasă ca apos­­­­toli ai creărei clasei de mijloc. șj

Next