Dimineaţa, aprilie 1909 (Anul 6, nr. 1836-1864)
1909-04-02 / nr. 1836
Y' ^ Anul ML— Mo. lööö P*3^ APARE ZILNIC CIT CELE DIN URMA ȘTIRI VALE márium PUBLICITATEA i f CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate .. CAROL SCHULDER & CO* T* BUCUREȘTI Str. Korogeorgü viel 13—Telefon 3-3 Birourile ziarului: Safe Str. Sărindar No.1 DIRECTOR. Const, mule Abonamente cu premier tinta , * Inni ,» • » t ré luat ! Î ;K ’ Joi 2 Aprilie 186& w « Les 29 •..# » 1* • - .é ■. c * #> TELEFON t direcțiunea. .» . . No. 14/99 Capitală. I • • • n 14/10 Provincie și Străinătate „ 12/40 NOPȚEI Gravele tulburari din Turcia Constantinopolui in plină răscoală= Noul regim amenințat.Complot contra sultanului Conspisopolii în Ofițerii atacați și bătuți de soldați.»Armata rebelă © crapă Scoarța și ‘starlamentul și cere demisia guvernului Pavilionul Ins Abdul Hamid ! Din Constantinopol ne sosesc furî cu totul alarmante. . Se pare că Turcia s’ar afla din niou în fața unor evenimente mari și nu se poate prevedea soarta regimului constituțional. In întregul imperiu otoman s’a pornit o mișcare puternică în contra regimului tinerilor turci ți în momentele cină scriu aceste gînduri Constantinopolul se află in plină revoluție. Armata ațițată de preoți și elemente reacționare s’a resculat cetind retragerea guvernului și respectarea tradițiilor religioase. Pe de altă parte se anunță din provincie insubordonanțe pe toată linia în armată și un complot ,nu toată regula în contra sultanului și a regimului. * Soldați rebeli se dedau la excese și guvernul s’a simțit silit să mobilizeze. In ultimul moment ni se telegrafiază că întregul cabinet și-a dat demisia. Faptul acesta accentuiază și mai mult gravitatea situației. Rămîne ca viitorul să ne dovedească dacă , această satisfacție acordată cu a ita grabă rebelilor va putea sau nu să contribue la liniștirea spiritelor atît de surescitate. • Iată acum telegramele în ordinea în care le-am primit: *I Frankfurt, 31 Martie.—„FRANKFURTER ZEITUNG“ AFLA DIN CONSTANTINOPOL CA SALATA SE AFLA IN PLINA REVOLUȚIE. # Constantinopol, 31 Martie.— SEMNALUL DE REVOLTA S’A DAT UN REGIMENT DIN ANATOLIA CARE A PARASIT CAZARMA SUB CONDUCEREA PREOȚILOR, CERIND APLICAREA LEGILOR CHERIAT SAU IMEDIATA RETRAGERE A GUVERNULUI. INTRE TRUPELE GUVERNULUI ȘI ARMATA REVOLTATA S’AU SCHIMBAT FOCURI DE ARME. AR FI MAI MULȚI MORTI. GUVERNUL A MOBILIZAT INTREAGA GARNIZOANA PENTRU A APARA PARLAMENTUL. IN STAMBUL ȘI GALATA MAGAȘInele sUnt închiSe. PANICA E. DE NEDESCRIS. UN CONTROL EXACT ASUPRA CELOR CE S’AU PETRECUT ASTA NOAPTE E CU NEPUTINȚA DIN CAUZA CA PODUL GALATEI E OCUPAT DE MII DE OAMENI. * Constantinopol, 31 Martie.—Pare să se fi petrecut la Stambul în cursul nopței serioase incidente. Prăvăliile din Galata, și în, parte și cele din Pera, sunt închise. Patrulele circulă. Se zvonește că soldații cîtorva cazărmi ar fi surprins pe ofițirii lor, i-ar fi legat și apoi s'ar fi dus să manifesteze în fața Camerei și a Porței ocupind două clădiri. Soldații ar cere aplicarea legei Cheriat. Constantinopol, 31 Martie.Zvonurile senzaționale care circulă cu privire la ciocniri sîngeroase sunt false. Citeva sute de soldați răsvrătiți ocupă însă Poarta și cer să se aplice legea Cheriat. La Stambul domnește o mare oscitațiune. Patrule de cavalerie circulă pe străzi. Se zvonește că mai mulți ofițeri au fost făcuți prizonieri și transportați la ministerul de războiu, care este ocupat de răzvrătițî. Se zice deasemenea că ministrul bes ttzjroiit ar fi fugit. Toate aceste vsiuni însă nu sunt confirmate pină azi. (A. R). , l * -------T**"»" -Constantinopol, 31 Martie. — Intrarea în palatul poștei și clădirea parlamentului sunt ocupate de rebeli. Spre Stambul pornesc trupe. Rebelii în întărirea credinței în a ataca pe toți ace; caii sunt în contra islamului. Se zvonește că la ministerul de război, ar fi mai mulți ofițeri prizonieri și că clădirea e ocupată de rebeli. De asemenea se spune că ministrul de război ar fi fugit. Toate aceste versiuni stă însă nevoe de confirmare. Constantinopol, 31 Martie.Poarta a fost informată că ofițerii superiori din Uerkueb au interzis soldaților să pronunțe numele sultanului in rugăciunile lor obicinuite de seară. Marele vizir a dat ordin să se ia măsuri severe în contra acestei dispoziții și nesupușii să fie aduși in fața unor tribunale militare. Constantinopol. 31 Martie. — Din Ditra (in sudul Albaniei) se anunța că trupele au ocupat telegrafele și telefoanele și au cerut să li se com cinica din Constantinopol dacă sultanul se mai află în viață. * Constantinopol, 31 Martie. Ultimul batalion de albanezi care făcea parte din garda de la Vldiz a plecat în Albania. Batalionele care se aflau dislocate la cazarma de la Taskissa au fost repartizate acum în cercurile Valona, Jamba și Elbasan așa că la Constantinopol nu se mai află nici un batalion care să prezinte pericol in aceste momente, instruțiaJurdania — Descoperirea unui complot în contra sultanului — Constantinopol, 31 Martie. — Se așteaptă cu mare neliniște știri din garnizoanele Talona, Sannia și El Bazar, unde agitațiunea a atins apogeul. Batalioanele albaneze se ridică în contra comitetului tinerilor turci și cer autonomia Albaniei. In capul mișcare se află dervișii Bektashi și numeroase familii albaneze. Ministrul de războiu se află in posesiunea unor scrisori compromițătoare din care reese că un complot a fost organizat pentru detronarea sultanului, alungarea guvernului și întronarea lui Jassuf Izeddin ca sultan al Turciei. In capul complotului se află colonelul Riza bey din Allepo, care a fost arestat alaltăeri împreună cu mai mulți ofițeri albanezi. Arestarea s-a făcut în urma confiscărei mai multor scrisori trimise de Riza bey printr-un caporal concediat spre Albania. Scrisorile erau trimise mai multor ofițeri din garnizoana de la Ueskueb. In cercurile militare domnește acum o enervare de nedescris din cauza lipiei de știri din garnizoanele albaneze. CUM SE EXPLICA .'»w TELE pliniriseeală Sultanul Turciei care este acum foarte îngrijorat de soarta ce-l așteaptă, geblatt publică următoarele :* Iată cum se explică la ambasada turcă de aci evenimentele din Constantinopole : In timpul regimului absolutist o mulțime de tineri cari nu posedau de loc cunoștințe militare au fost numiți prin protecție ofițeri. Aceștia, vre-o două mii la număr, îngreunând budgetul, au fost șterși din liste în urma unei hotărîri a parlamentului. *Se’nțelege că aceste elemente din perioada reacționară, aveau tot interesul să-șî impue un rol. Ei s’au priceput să ridice pe soldații fanatici în contra actualului regim pe care îl descrie pe nedrept ca nereligios, și să-i decidă a cere demisia președintelui Camerei deputaților, a ministrului de războiu și a marelui vizir, pentru că aceștia aparțin partidului progresist cari a contribuit la scluderea lor. In cercurile bine informate se atribue mare importanță evenimentelor din Galata. Domnește însă convingerea că majoritatea ofițerilor și soldaților va rămîne devotată regimului parlamentar. ____ Demisia cabinetului Constantinopol, 31 Martie. — IN MOD OFICIAL SE COMUNICA.PREȘEDINTELE CAMEREI AHMED RIZA A TRIMES PORȚEI SCRISOARE IN CARE DECLARA CA CREDE A FACE UN SERVICIU PATRIEI PREZENTANDU-ȘI DEMISIA. IN ACELAȘI TIMP ȘI-A PREZENTAT DEMISIA MARELE VIZIR ȘI ÎNTREGUL CABINET. DEMISIA A FOST PRIMITA DE SULTAN. SE AȘTEAPTA CHEMAREA LUI KIAMIL PAȘA SAU A LUI SAID PAȘA CA MARE VIZIR. CA MINISTRU DE RAZBOIU VA FI PROBABIL NUMIT NAZIM PAȘA. ASASINAREA UNUI DEPUTAT Constantinopole, 31 Mart.— Un deputat care seamănă foarte bine cu un membru marcant al tinerilor turci a fost asasinat. Trupele pleacă și vin încontinuu din și spre Stambul, parte cu și parte fără ofițeri. Pentru moment nu se cunoaște încă atitudinea ofițerilor. Se pare însă că vor fi siliți să meargă cu soldații. SITUAȚIA E ALARMANTA Francfurt. 31 Mart. — Corespondentul din Constantinopol al ziarului „Frankfurter Zeitung“ află din loc competente că urmările actualei revoluții nu se pot încă prezice. Revoluția este opera societăței musulmane Ittihadi-Mohamedi înființată abia de curînd. * Roma, 31 Mart. — Rebeliunea din Constantinopole s'ar ■ reduce la cîteva batalioane. Caracterul ei nu se poate cunoaște pentru moment. În tot cazul e lucru sigur că e vorba de o înscenare a preoților și conservatorilor în contra actualului regim. In Capitală încercarea nu va putea reuși probabil. Din provincie sosesc însă știri alarmante și nu sunt excluse mari surprinderi.'' Bulgaria exploatează situația GUVERNUL BULGAR SE FOLOSEȘTE DE EVENIMENTELE DIN CONSTANTINOPOL PENTRU”" A GRĂBIRE,CUNOAȘTE A ÎNDEPENDENȚEI Sofia, 31 Mart.— Evenimentele din Constantinopol fără a produce vreo surprindere aci au dat totuși naștere unei vădite agitații. Imediat după sosirea știrilor asupra celor ce s’au petrecut era în Constantinopole, a avut loc o consfătuire de miniștri. Guvernul vrea să se folosească de situația creeată acum în Turcia, pentru a" grăbi rezolvarea chestiilor rămase în suspensie și în special recunoașterea independenței. Aceasta chiar cu prețul unei ciocniri armate. E probabil că guvernul bulgar se va adresa cabinetelor europene cerînd intervenția pentru recunoașterea independenței. In acest sens s’au dat instrucții delegaților ce se află la Constantinopol și Petersburg. Membrii cabinetului declară că hotărîrea în chestia recunoașterei independenței nu mai este acum o chestie de zile ci de ore. Nu este exclus chiar un ordin de mobilizare. NOUL MARE VIZIR Paris. 31 Mart. — Agenția Havas află din Constantinopole că Kiamil pașa a fost numit mare vizir, Nazim pașa ministru de războiu, și Said-pașa ministru de externe. AUSTRIA ȘI EVENIMENTELE DIN TURCIA Viena, 31 Martie. — Știrile sosite din Turcia sunt foarte comentate aci. 1 la cercurile diplomatice situația e considerată ca fiind foarte gravă. Se crede însă că revoluția este numai rezultatul luptelor dintre liberali și tinerii turci și că în cele din urmă vor putea veni la clima statului elemente mai liniștite și mai prevăzătoare. Kmamâl-Fașa A fost numit din nou mare vizir GERMANIA ȘI EVENIMENTELE DIN TURCIA Berlin, 31 Martie. — Noua situație din Turcia e privită in cercurile diplomatice de aci ca fiind foarte gravă. Se accentuiază însă că situația e încă neclară și că știrile trebuise înregistrate sub rezervă. La ambasada turcă nu se cunosc încă amănunte. Solidaritatea armatei, marinei și a autorităților militare e destul de puternică pentru ca o revoluție să nu poată fi de temut. încercări parțiale de revoluție vor putea fi ușor înăbușite. LUPTA PENTRU VOTUL UNIVERSAL IN TURCIA Constantinopol, 31 Martie. — Comitetul pentru uniune și progres s’a constituit în mod definitiv ca partid politic avînd în programul sau ca punct principal introducerea votului universal. DEZGROPAREA CADAVRULUI LUI HASSAN FEHMI Constantinopol, 31 Martie. — Judecătorul de instrucție a ordonat dezgroparea ziaristului Hassan Fehmi, care a fost asasinat zilele trecute. RASCOALA DIN ARABIA Constantinopol, 31 Martie. —Pentru a potoli răscoala din Arabia, guvernul a trimis numeroase trupe din Anatolia. , 1 . TRATATIVELE AUSTRO-SIRBE Belgrad, S1 Martie.—La propunerea făcută Austro-Ungariei de către guvernul sîrb să precizeze bazele nouilor tratative pentru încheierea unei convenții comerciale, guvernul austroungar a declarat că din cauza curentului din țară și a hotărârilor luate în ambele parlamente nu are acum posibilitatea de a propune pentru convenția comercială definitivă, altă bază de cit pe acea propusă pentru convenția provizorie, adică a clauzei națiunei celei mai favorizate. "Dată fiind această situație, Austro-Ungaria e de părere acum că ar fi mai bine ca tratativele să fie amînate pentru un timp mai favorabil. In urma acestei declarații, cele două state continuă a rămîne fără convenție.—Peru. DE PESTE MUNȚI Im urma convocărei mitropolitului Ion Mețianu se va întruni la Sibiu, în ziua de Duminecă Tomea sinodul ordinar al arhidiecesei greco-orientale transilvane ^ 4^ Tot în ziua de Duminica Tomei va avea loc la Arad întrunirea Sinodului eparhial ordinar al diecesei Aradului. Ziarele din Budapesta anunță că guvernul a adus la cunoștința mitropolitului Mețianu neîntărirea alegerea de episcop a arhimandritului Filaret Musta, invitindu-l să ia măsuri pentru a se face o nouă alegere. —Valorosul organ al romînilor de peste munți. Lupta, a avut, in cursul ultimei săptămîni, nu mai puțin de patru procese de presă. Ultimul proces i-a fost intentat pentru un articol intitulat: „Eî vreau pămînt“, care a apărut în ■numărul de la îs Martie. „ Ziarele de peste mîintl dat amănunte asupra alegerea de la Bazin. Teroarea guvernamentală n’a fost nici aci mai prejos decit la Gravița. Candidatul naționalist slovac, Ivanca, a căzut față de candidatul poporal August Ochaba, susținut de coaliție, cu o minoritate de 333 voturi. Peste 600 slovaci, partizani ai lui Ivan,ca, au fost opriți de la vot. CONCEDIAREA REZERVIȘTILOR DIN BOSNIA Viena, 31 Martie. — Ministrul comun de războiu a orînduit ziua de ora 12 Aprilie, pentru a începe concediarea rezerviștilor din Bosnia, Herzegovina și Dalmația, CONVENȚIA AUSTRA.ROMIIA Viena, 31 Martie. — O parte din delegații austriaci cari au fost în București pentru încheerea convenției comerciale cu Romînia, s’au înapoiat la Viena pentru a expune guvernului starea actuală a tratativelor și pretențiunile guvernului romîn. Ei vor avea Miercuri o conferință cu membrii cabinetului austriac in care se va hotărî în mod definitiv asupra tuturor chestiunilor in discuție. La conferință vor asista și miniștrii unguri Wekerle și Darany. Hotărîrile luate se vor comunica imediat guvernului român. nî £ șste. Organizatorul complotului ESCADRA ITALIANA SALUTA PE FALLIERES Roma, 31 Martie. — Se confirmă știrea că o escadra a flotei italiene va pleca sub conducerea ducelui de Genua să salute pe președintele Fallieres care se află la Toulon. TITTONI SE VA RETRAGE DIN VIAȚA POLITICA Viena. 31 Martie. — In cercurile diplomatice se zvonește că Tittoni persistă în hotărîrea sa de a demisiona. E adevărat că Tittoni a contribuit la victoria triplei alianțe, dar din cauză că aripa stingă a parlamentului s-a întărit la ultimele alegeri, Tittoni e hotărît să se retragă din viața politică. WITTE NU IA SUCCESIUNEA LUI STOLYPIN Petersburg, 31 Martie. Ziarele publică o scrisoare a lui Witte, prin care fostul ministru de finance rus dezminte știrile ce s-au publicat cum că el va urma la prezidenția consiliului în locul lui Stolypin. Witte declară că e hotărît să nu primească pentru moment nici un fel de demnitate oficială și că nu va ieși din rezerva ce și-a impus decit în cazul cind se va convinge că patria are neapărată nevoie de serviciile sale. Mama și fiii sora mea lucrau și ea In fața sobei, in care murea focul, ședeam pe un scăunaș dusă pe gînduri In urechi îmi răsuna încă glasul potolit și dulce al mamei, care isprăvise de povestit o întîmplare, una din acele istorii de dragoste, care nu trece zi de la Dumnezeu, să nu se repete. O fată frumoasă de la noi din sat iubise un flăcău, care murise departe de ai săi, acolo în orașul mare, unde fusese luat la oasite. Și dovadă a trăinicie simțămintelor omenești, fata se logodise la o săptămână după aceasta c’un altul. Nu era nimic nou într’asta, dar pe mine mă zguduise adine întîmplarea așa de simplă în sine, îmi zguduise sufletul poate din pricină că îmiprejurările în care o auzeam îl dădea un farmec nou și duios. Afară viscolea și ’n noaptea întunecoasă vîntul se văita cu mii de glasuri tînguioase ț pe la ferestrî și crăpăturile ușilor, ca să fugă apoi turbat și vijelios, duduind peste cîmpuri; în casă era cald, copiii toți dormeau și ’n tăcerea asta tristă a nopții de iarnă, glasul mamei avusese ceva misterios, ceva din monotonia și tristețea unei rugăciuni domoale și vechi, pe care o îngînă îndelung și potolit biartrînil cu chipurile curioase de sfinți, bătrînii, cari nu pricep rostul vremurilor de acum și-șî cheamă sfârșitul mai de grabă Rămăsesem pe gînduri și nici eu, nici sora mea nu căutasem s’aducem vorba desipre alttceva. Și una și alta ne gîndeam la cite o întîmplare din viața noastră auzită ori citită, pe care ne-te dezvăluia din întunerecul minții, povestirea mamei. Pe mine înlănțuirea de gînduri mă purtă la poalele Bugeacului, a dealului pietrois de pe care te uiți în Galați ca în palmă și care e departe de noi, cale de trei sate. Acolo la poalele Bugeacului unde mă jucaim în nisipul cald, așteptînd ca bunicul să-șî încarce carul și să pornim, e îngropată tot o poveste de dragoste, dar dragoste îmmormîntată cu toate visurile ei fericite, neatinse de zădărnicia realității. Un monument simplu de marmoră mărturisește despre somnul de veci al vitejilor cari au luptart pentru fața patriei acum treizeci de ani și a căror oase sânt împrăștiate cît țin poalele Buceagului.’ Și acelaș monument de marmură povestește cui vrea să se oprească și știe slova rusească, despre actela care odihnește subj el, departe de locurile unde s’a născut, a copilărit și iubit, care odihnește în singurătatea câmpului fără un glass prieten care să-I plîngă la cap și fără o floare care să arate și aci ca și pretutindeni că din țărina trupului nostru cresc și se nutresc mulți mii de alte viețuitoare. Eram copil cînd am venit pentru întîia dată la poalele Bugeacului și cînd neastîmpărată cum eram, m’am suit pe piedestalul monumentului ca să se audă bine cum strigam: cucu cucul Mi-aduc aminte ca și cum ar fi fost erî că de pe grămăjoară de pămînt pe care se înalță marmora bătută de ploi și ninsori, am cules un mănunchi de flori albastre, pe care le-am pus în cartea de citire, ca să miroasă frumos foile Împodobite deja cu poze scoase. Și mai mi-aduc aminte că’n drum spre casă, bunicul mi-a povestit în mersul greoi al carului încărcat că pe tot întinsul cîmpului de sub Bugeac zac oasele vitejilor noștri și ale rușilor veniți dinspre Reni și trecuți pe podul de vase de la Azaclan. Și printre rușii cari au murit în luptă cu turcul, prin toate sufletele umile și trudite cari și-au făcut datoria către țară de zac acum uitați de mult, dăinuiește în somnul de veci și un om de care a ascultat multă lume, al cărui glas a înfiorat mult norod și a cărui ochi poate au făcurt să bată multe inimi de femee, dăinuește aci la o laltă cu gloata pe care a năpustit-o și biciuit-o odinioară, ca să putrezească acum la o lalta cu ea uitat și de cei cari Tau vrăjmășit și de cel cari l’au iubit. E un colonel rus și mai mult în amintirea lui strejuește marmura rece în singurătatea cîmpului și’n ciuda inimelor, lesne uitătoare. Căci cari sîntem mai demii ! "Cînd m’am făcut mai mare, am ascultat și mi-am scris în inimă o povestire mai mult despre cei cari rămîn în urma celor duși pe vecie. Cînd lumea s’a liniștit de sbuciumările rezbelului, într’o zi dulce de primăvară, sătenii din apropierea Bugeacului s’au trezit cu două doamne mari, îmbrăcate în negru de sus pînă jos J și cari întrebați unde s’au îngropat morții din tabăra de la Bugeac. Atunci pe grămada de pămînt însemnată cu o cruce de lemn și sub care odihnea printre alții bărbatul uneia șî Hui aTteîâf iiVitei înnălțat mamuia, mult mai trainică în răceala și neclintirea ei; de cit toate inimile omenești lai un loc, atunci pe grămăjoare de pămînt au curs lăcrămile nebune de dor ale iubitei și plînsul adînc și sfîșiat al mamei; atunci au răsărit pe țărîna caldă încă de plîns, florile duioase de nu pot uita și busuioc cucernici| Și ’0 fiecare, an pe primăvară’ în singurătatea cîmpului aburit de munca continuă a firei, râsu-i na ruga preotului cerșind îndurarea divină pe cînd plînsul celori două îndoliate țineau ison tîngul •irel către cel de sus, pînă cînd într’un an a venit numai bătrînaj și pînă cînd n’a mai venit nici ea. Cine poate Ști ce S’a petrecut acolo departe, în țara ghețurilor, unde femeile n’au inima de ghiața? < Poate că iubita s’a mîngăiat dat dorul celui mort și 'ngropat în cîmp și poate că mama a murit cu ochii ațintiți în zare, în spre munții țarei noastre, care-I adărpostesc rămășițele odorului alin«tat și crescut ca să rămîe în strenini pentru totdeauna. Și numai la Paștele Blajinilor, mai vezi cîte o bătrînică coborînd dealul cu pași mărunțel, cu ulcica cu tămîe într’o mînă și cu mă,» nunchiul de busuioc într’altă. ■ Ș’atuncî bocetul răsună pla$ departe și mirosul sfînt de tămîn aburește țărâna pustie de orica floare, în vreme ce busuiocul jelește la picioarele marmurei și papii și pe morți; iar tălăngila mihnite de la turmele de pe coasta dealului, răsună ,ca un glan cucernic de clopot ! Nici iarna momnîntul nu-i singur, căci crivățul se tîngue văjîind peste cîmpuri și vine să sa lovească de dealul pe sub poalele căruia trece vuind cu turbare. Șî viscolul zăpezii și plînsetul vînatului spun mortului despre zădărnicia lumei, poate-i povestesc despre iubita mîngăiată atît de curînd, ori dacă nu aduc decit vietele celor cari duc jugul vieții, atunci cu atit mai bine pentru cel mort, care și-a luat cu el toate visurile de om fericit de om care se știa iubit. l-.*, •țfcwi -a/» w # 1 f Mama cosea într’una și ’ echrai mea se uita în lumina lămpei cu ochii splini de gînduri. — Mamă, ai văzut pe nevastă colonelului, care a îngropat sul» Bugeac7re - i Firește c’am văzut-o. Trecea pe aci cînd pleca în Rusia. "T~ — S’o fi adevărat că s’a măritat, de nu s’a mai văzut pe aci? — Ei, fata mamei de unde săi știu eu asta? Și pe urmă chiar dacă ar fi așa, ce vrei tu? Morții cu morții și vii cu vii. .sg. ‘ Afară vîntul se tînguia și’n mintea mea înfierbîntartă auzeam vaetele crivățului lovindu-se de, marmura singuratică din cîmp și toată noaptea m’am gîndit și lar fata frumoasă de la noi din sat, care se logodise la o săptămână după moartea iubitului și la rusoaica care se mîngîia cine știa pe unde. A doua zi am răstoolit într'o ladă veche să găsesc cartea de citire unde pusesem florile de nu măuita culese pe mormîntul dela Bugeac, dar n’am mai găsit decitt praful lor..... »I scudift-Y** • I* 1 MARIA PAMFILE / Incendiul din Tîrgoviște Tirgoviște, S0 Martie.— Un vioilent incendiu s’a declarat aseară, la grajdul d-lui Ion Dovăncescu,1 birjar din acest oraș, strada Mishinoaiei No. 2. Imediat ce s’a observat focului vizitiul Dumitrache Dumitru, dej 60 ani, din comuna Cojarca, a intrat In grajd ca să scape caii. Fiind fum, s’a înecat și a căzut jos. Sărind, vecinii, i-au scos afară avînd pe corp și pe ochi răni grave, în urma cărora, după 4 ore, a încetat din viață la spital. Caii nu au putut fi scoși, astfel că au fost arși cu totul ! Cel dintîi sosiți au fost polițaiul Anastasiu cu întreg aparatul polițienesc, cari au lucrat la localizarea incendiului cu vecinii, căci pompierii deși avizați de poliție la timp, ne putind găsi uai comandantul Popescu și pe sergentul major Gheorghe, și fiind ordin ca, fără d-lor, să mu, plece» din curtea cazărmii, au stat gătiți de plecare aproape o oră, pînă la venirea comandantului, astfel că la fața locului n’au sosit decit după ce focul a fost per deplin localizat de poliție, și vg-fcinî. î De altfel grajdul fiind de Selb- dum, prea puțin ar fi putut face și pompierii, chiar de ar fi venit la timp. S’a simțit foarte mult lipsa de apă. Incendiul’ fiind în cel mai depărtat cartier al orașului, astfel că sperăm că acest caz va servi de exemplu, pentru accelerarea lucrărilor de canalizare, de aducerea apei, cari au început, deja, mulțumită stăruințelor puse, în ultimul timp, de d. Dumitriu, 1 prefect, și de primăria orașului. Pagubele se urcă la Suma de peste 1.500 lei, nefiind nimic asigurat. Focul se crede a fi luat naștere din neglijență.—Cor. — Insurecția din Albania. Eiî, păzită e cam de trupe în contra furiei răsculaților. Demisia cabinetului turc Centrul Sîam&ulugi * '■ ■ V ' “O* • '#■ ' ' ....■ ■ mm NXT VELÎILE^DIMIN^Eî^ Gînduri de iarnă de MARIA P^Mrt^E @’a pas la v frazare Cinematograful politic al „ideverului“ — Colectiune din Chestiile zilei — SERIA I -------1 1 20 BANI EXENfLAJ^1, T .. —» jiu* uvxuit o a wiBWpp -I ABDUL HAMID Intrarea Sa sublima pisarii intrarea palatulul Por mului constitu £ iQnajt