Dimineaţa, iulie 1909 (Anul 6, nr. 1924-1954)
1909-07-24 / nr. 1947
Anul T.—in 1947 PULACITATEA. CONCERATA EXCLXISΫ Ageinția? de Publicitate CRITOL SCHULDER &.C ®. BUCUREȘTI Str. Knrsgeorjrevlct IS—Telelőn 5J% Birourile ziarului:...... ===== Str. Sărindar No. ff Cu un Cupon Gratuit DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Unea,.. . .... . Senini străinătate prețul este îndoit TELEFON. Oiecția și Administrația No. 14/10 Estracția eu Capitală. . „ 1416 „ Provincia . „ 14,9? Străinătatea .. 12/40 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI n lui Vineri H Iulie *019 MOARA LUI ASSAM Cu prilejul morții lui G. O. Assan, cred că e nimerit să amintim ceva despre vestita „moară“ numită „a lui Assan". Cine a clădit aceasta moară și cind? Moara a fost clădită de G. Assan, tatăl repauzatului președinte al Camerei de comerț, O. G. Assan, la anul 1853. Pînă atunci măcinatul grîului se făcea în mod primitiv, dacă nu cu rîșnița, cel puțin cu smorî ,mișcare de apă, sau cu vin Li Ah! morile de vînt! Erau un simbol al timpului. Cele cu apă, poeticele mori cu o roată, cu două, cu trei, cari umblau daca morarul cu pipa în gură nu se, îmbăta, sau dacă—turn, zice fabulistul Donicî: La iaz în iezătură Nu s’a arătat spărturăj sau dacă nu era secetă ca să scuză gîrla și să nu mai vie nimic pe scocuri’. Pentru poeticele mari—lingă cari adese era anexată și o circiumă, cu o crîșmăriță frumoasă s’au făcut multe cîntece: La moară la Făgădăui, Macină și bun și ran.», Val‘de omul cel urît! Nici la moară n’are vină.» Și morarul avea de multe ori și el o fată nostimă după care oftau, flăcăii, Trandafir ’din fruntea mese“, Place’m’ fata morărese’, Eu o plac, ea nu mă placă •Roata morii să o calce!* fel, cînd se adunau în fața morei două-trei sute de care încărcate cu grîă și porumb, morarul cu pispa, în gură, le rînduia măcinatul după vechime—la rînd ca la moară—dar mai călca el rândul de multe ori cînd intervenea cite o cinteacă de țuică, or pelinaș, or altă băutură. Morile cari tremurau, afumate de vreme, cu milioane de guzgani cu pisica de mali pe sub ele, cu apă ca cristalul la scoc, unde puteai să te scalzi de gust, aproape aui dispărut! Au venit morile cu turbină, sistemulî mai noul. Dar nieder!, în toată țara nu se găsea moară cu aburi. Aceasta a avut’o precum am mai spus,’ Intil și întâi, în noi G. Assan. El a adus cu multă greutate pe atunci, cînd drumuri de fier nu erau și cînd făceai pînă la Viena paisprezece zile, el a adus cea dinții mașină cu aburi. De la Giurgiu la București, transportul a durat aproape două luni. Deoarece drumurile erau rele, Assan a făcut două podețe pe cari a adus mașina transportîndu-le din loc în loc. Lucrul a făcut o impresie mare în oraș, căci era o adevărată revoluție. Se povestește că tot Bucureștiul s'a dus să vadă mașina și sa caște gura sa ea ca la ceva straniu, ca la o lighioană din povești, și au vorbit oamenii apoi săptămînî și luni întregi. Această inovație a dat lovitura de grație morilor de la Ciurel și din alte vaduri, căci toți veneau la moara lui Assan ca să macine. Amintirea a fost puternică, atît de puternică încît în Capitală sînt și azi cîteva strade, cu numele: „Strada Mașina de pîine“. și „Strada Moara lui Assan“. Era bătrînul un industries și jumătate dar fiul său, mult regretatul G. G. Assan, putem spune, și cu drept cuvînt, că îl intrecuse, că-l detese cu mult înainte. Păcat de pierderea unui om - așa de prețios! B. Teleor. Fațada Nforii Assan In jurul morței lui 0. G. M. Telegramele sosite de la Camerele de comerț din străinătate și din țară. — întrunirea membrilor comitetului bursei.— Ședința intimă a membrilor Camerei de comerț La Camera de comerț din Capitală au sosit—cu ocazia morței regretatului G. Assan—următoarele telegrame, de condoleanțe din partea Camerilor de comerț, din străinătate cit și din țară: Camera de comerț din Brașov „Din incidentul decedărex bine neuitatului și distinsului d-voastră președinte, Assan, transmitem Carcerei expresiunea doleanței noastre sincere. Sinay, vicepreședintele Camerei de comerț din Brașov, Secretar, Thomas“, Camera de Comerț din Sofia „Mă grăbesc a exprima—în numele Camerei noastre de comerț și industrie din Sofia—sentimentele mele de condoleanță familiei Assan, precum și Camerei de comerț din București, care în persoana defunctului pierde pe unul dintre cei mai valoroși luptători pentru dezvoltarea economică a României, Președinte, Pippenf“, Camera de comerț din Filipore! „Trista societate, care anunță moartea stimatului vostru președinte, ne-a mișcat adânc. In numele camerei de comerț, din Filipopoli vă exprimăm vii și sincere sentimente, de regret.: Președinte, Sopoff" Camera de comerț din Rusciuc Adine întristați de vestea crudei pierderi ce ați încercat, în persoana ilustrului vostru ,președinte, G. G. Assan, vă rugăm a primi ale mai vii sentimente de condoleanță. Președinte, Mensoff’ Insula Piâakinos ,,’Adînc mișcat de pierderea ireparabilă a prea ilustrului președinte, vă exprim , sincere condoleanțe. Williams, membru corespondent al Camerei". Camera de comerț din Viena Cu ocaziunea marei pierderi ce încercați în persoana distinsului vostru președinte și ilustrului nostru confrate Assan, vă rugăm să primiți expresiunea celor mai vii sentimente de condoleanță. Președinte, Petrovici“ Camera de comerț din Craiova „Se face interpreta întregei activități economice oltenești,exprimînd adincile sale regrete pentru pierderea distinsului G. Assan,care făcând de multe ori abnegație chiar de, persoana sa, sa identificat cu necesitățile economice ale țarei, pentru a căror înălțare a fost cel mai aprig luptător. Președinte, C. Gîrleșteanu“ Camera de Comerț din Craiova ..Venit, în oraș, aflu de încetarea din viață a lui G. Assan. Și regret pierderea prematură a celui ce în viață fiind, a fost iubiții respectat de noi toți. Ștefan G. Saita Sacretarul camer elude comerț Craiova“ Camera de comerț din Ploești ’ „Deplângem moartea lui G. Assan, el va trăi d’apurirea, nrintele lui va' fi scris’ la loc de onoare în cartea începuturilor industriei și comerțului național. - Președinte,, Crăciunescu“ Camera de comerț din Călărași „Rugăm fiți' interpret’,ü la'cereteî secțiuni,1' exprimîbd- d-nei Assan ■și întregei familii, vina durere •ce ne-a cuprins la primirea tristei, vești,despre pierderea iubitului președinte- participind cu adîncă minune la cloliul familiei. Coroiu, Gheorghiu și Munteanu Membrii ai camerei de comerț Ialomița“ Bâlțăiești. .. „Am primit prea tîrziu convocarea. Imposibil d’a mai putea lua parte la consfătuire. Ader cu totul la tot, ce veți hotărî, convins fiind că veți,căuta a face tot ce va fi posibil de a face cât mai bine memoriei bunului, și neuitatului, nostru președinte. Doctor Anghelescu“ vistxss^ssmw^si^iiíjiiíiiiakiíii-iimiiuírhi^ímoaas întrunirea membrilor comitetului BURSEI Era la orele 1 și jumătate după amiază, membrii comitetului Bursei s’au întrunit în localul camerei de comerț sub președinția d-luî Blank. Ilsa a comunicat membrilor comitetuluî încetarea din viață a lui G. D. Assan, exprimîndu-și durerea simită. Arată mai departe că G. Assan a fost adevăratul întemeetor al Bursei din București, reamintind activitatea pe care regretatul A servit de doliu, după ce s'a decis din 1904. Ia orele 0 ședința s’a Tâdieat în semn de doliu, după ce s’a decis ca comitetul Bursei să participe în corpore la înmormântare. ȘEDINȚA INTIMA A MEMBRILOR CAMEREI DE COMERȚ Membrii camerei de comerț din Capitală s’au întrunit erî la orele R după a.mâtzî în ședință intimă sub președinția d-lu. S. Prager. S’au discutat, chestiuni relative la îmnormîntarea regretatului președinte al camerei. Sa ales o comisiune care să se ocupe de aceasta. Au fost aleși d-niî. C. Zane, Elefterie Ionescu, I. G. Saita și Hagi Tudorache. Biroul a fost format (din 9 nii: P. Prager și H. Straicovic). Nu s’a putut fixa încă ziua înmormîntărei, însă — probabil — va fi Sâmbătă. S'a anul decis ca slujba să se oficieze la biserica Sf. Gheorghe, fiind acolo centrul cel mai comercial al Capitalei. S’a mai decis ca, pe acolo pe unde va trece cortegiul să fie închise toate magazinele. S’a mai emis ca deziderate, ridicarea unui bust lui G. Assan și denumirea unei străzi cu numele fostului președinte al camerei. Astăzi la orele 9 dimineața membrii comisiunei se vor întruni pentru a lua noi dispozițiuni. Ședința s-a ridicat la orele 7 seara. Miss. ișcare în corpul didactic primar In corpul didactic primar din țară s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Septembrie: D-na Augustina D. Atanasiu, institutoare la școala de fete din Vasluil, de la No. 2, la No. 1, acelaș oraș. D-na Natalia D. Florescu, de la școala No. 1 la No. 2, Vasluin. Următorii învățători au fost transferat! : Gheorghe Babades la Cîrligați (Teleorman) la Osman-Faca (Constanța); V. Arghir de la Mera (Putna) la Soveja (Futna); G. Rotaru de la Lutea Nouă (Bacău) la Cănești Rășcani (Iași); Gr. C. Idriceanu de la Micleștî (Vaslui) la Bîrzoești (Vaslui) ; D. C. Sarchelarie de la Brăiești (Iași) la Prisăcani (Iași); A. C.Lăzărescu de la Calinca (Vlașca) la Udești (Dîmbovița); Simion Visarion de la Cucuteni (Dîmbovița) la Mahmrud (Constanța); Simion Popescu de la Frăsinul (Dîmbovița) la Corveștî (Dîmbovița); St.M. Popescu de la Corvești (Dîmbovița) la Frasinul acelaș județ; Velea Grigore de la Sorenî (Romana) la Deresei (Romana); C. I. Dragomirescu de la Deresei (Romanați) la Sorenî (Romanațî). tarzsa principisei Aglaia Moruzi TA Șt. 22 iulie. După o lungă suferință a încetat din viață, azi dimineață principesa Aglaia Moruzi, mam d-lor Dimitrie P. Moruzi, fostul prefect al Capitalei și a d-lui Const. P. Moruzi. Defuncta s-a născut în anul 1828. Ea a fost una din cele mai harnice colaboratoare a regretatei Domnițe Elena Cuza. Din inițiativa, ei s’a făcut la Iași, spitalul de copii .,Caritatea“. In această inițiativă ea a fost secondată de d-na Era Galimachi Catargi și cunoscutul chirurg dr. Russ. Inaugurarea spitalului ,a avut loc la 1880. De la aceasta dată, regretata principesă a condus spitalul pînă în ultimele ei momente. In anii din urmă spitalul, a fost pus sub patronagiul reginei Elisabeth Defuncta a luat parte în războiul pentru independență, alături cu regina Elisabeta, ca som de caritate. Ea, era suferindă de mai bine de un an de zile. Se înrudește cu numeroase familii boerești și domnești din Moldova. înmormîntarea va avea loc. Vineri, și conform dorinței defunctei se va face fără nici un fast., La spitalul. Caritatea, s’a arborat doliul. Pe urma defunctei, a rămas o avere însemnată. — Inter. Situația infirmeriilor" In comuna Tîrgu Trotuș (Bacău) s’a deschis o infirmerie de scarlatină. S’au mai deschis infirmerii de scarlatina în comunele: Hîrlăucești (Roman), Mânăstirea (Roman) și Chilia (Olt). 4 T EJ PílD AMC întrevederile ca i LLUK/iML, țarul Rusiei Evenimentele din Spania RAPORTUL OFICIAL ASUPR . CELOR PETRECUTE IN BARCELONA Madrid, 22 Iulie. — Azi a., apărut raportul oficial al guvernului asupra turburărilor cari au avut loc în fircelona. Raportul constată că :35 de năstiri au fost devastate de poțiune și 25 au fost incendiate. Pînă în prezent au fost au MUT patru sute de rebeli cari vor fiPițț în judecata, consiliului de trăi iii. REGELE SPANIEI INTRE ZIARE ?TI . Madrid, 22. Iulie.—Regele «fijnspectat era dimineață diversei corpuri de trupă strinse în vecinăta țea Madridului. Aceste trupe sunt țncuite a fi trimise în Maroc. După amiază primul, ministru Maura a fost primit în audienții de suveran pentru a-l raporta sferspra situațiuneî din Melilla și Barcelona. Maura a comunicat regelui,ci atât in Maroc cît și în Catatopi, situația este astăzi favorabilă. ]J . După audiența aceasta, rege,s --a făcut o plimbare pe jos, pe sirfele Madridului, lntîlnind un grup de sfeiaî-iști .suveranul i-a întrebat dacă au ceva știri nour. — Nu avem, au răspuns ziarieliî, de cît știrile comunicate de la ministerul de interne, pe cari, profitul le cunoaște și Maiestatea Voastă. Regele a răspuns: — Nici eu nu știQ mai mult decit atît. Totuși, după cile mi s’au spus astăzi, situația s’a îmbunătățit foarte mult. In urmă suveranul a strîns nVvnile ziariștilor întrebîndu-I la ce fe care scriu, și exprimîndu-le mulțumiri pentru faptul că în împrejurări așa de critice, presa a păstrat o atitrudine patriotică, ferindu-se do arțîța publicul prin publicarea de știri exagerate. DESCOPERIREA UNEI CONJURAȚII REVOLUȚIONARE Paris, 22 Iulie.—Știri paracciais din Madrid arată că guvernul se află pe urmele unei vaste conspirații revoluționare, care pregătise răscoala generală pentru ziua de 1 August. Semnalul revoluției trebuia să fii dat in Madrid, Bibao, Saragosa și Barcelona. Greva generală a lucrătorilor industriali trebuia să fie numai inceputul adevăratei raise ?. Prin trădarea cîtorva dii innițiati, poliția a aflat din timp cele puse la cale și a zădărnicit planul conspiratorilor. NETEMEINICIA ȘTIRILOR OPTIMISTE Revoluționarii stăpînîne Catalonia Londra, 22 iulie.—Știri sosite da la granița spaniolă arată că optimismul cercurilor conducătoare ale Spaniei față de mișcarea revoluționară, nu e cuușî de puțin întemeiat. E adevărat că trupele sunt stăpâne pe Barcelona, dar revoluțotnarii s’au retras în întrejurimî, unde s’au organizat pentru o lungă rezistență. Ei sânt cu totul stăpîni pe întreaga Catalani«. SITUAȚIA IN BARCELONA Barcelona.. 22 Iulie. — In localitate domnește acum liniște. Comminația pe calea ferată a fost restabilită. •Mai mulți revoluționari •cari se aflau prizonieri pe bordul vasului „Temerario“ au fost puși în libertate, deoarece s'a constatat că ei au lucrat sub teroarea altora. REVOLUȚIONARII SE PREGATESC Madrid, 22 Iulie.—Revoluționarii cari s’au retras în munți psi a pregăti un războiu civil în Catadonia. Situația e cu atît mai gravă cu cit din Madrid nu se mai trimit întăriri în Catalonia. REGELE EDUARD LA MARIENBAD Marienbad. 22 iulie. — Regele Eduard al Angliei va sosi aciroia viitoare, fără a se opri undeva în timpul călătoriei sale. Madrid, 22 Iulie.—ț->municat oficial. Maurii au atacat astănoapte forturile însă au fost respinși cu mari pierderi. Maurii au ridicat șinele căci ferate pe in lviziere de 150 metri. Graefakcî Marina a dat ordin să se repare calea ferată și să se termine construcțiunea întăririi necesare pentru asigurarea comunicațiunilor. Un balon a fost înălțat din tabără de la ipodrosn spre a observa trecătorile de la Gurugu. (A. R). MAURII RESPINȘI Madrid, 22 Iulie.—• Se telegrafiasă din Melilla că maurii au atacat p seară vun din redutele de lemn ridicate de-a lungul căei ferate sudice. După o luptă înverșunată maurii au fost respinși. Ei au putut, totuși, să-șî ridica morții așa încît nu se poate ști cite pierderi au avut. In momantil de a se retrage, maurii au distrus calea ferată pe o distanță de 159 metri, dislocând șinele. Generalul Maruia a dat ordin ca linia ferată să fie imediat restabilită și să se construiască reduta care a fost pe jumătate distrusă. Generalul Marina comunică de asemenea că maurii s-au retras în munții Gurigu. Pentru a-șî da seama da mișcările lor, spaniolii au înălțat un balon captiv. CABILII INCEARGA SA DISTRUGĂ “ O LINIE FERATA Menliti,2? Iulie. — Populația din Riff a încercat, să distrugă linia ferata, dar nu’a reușit decît în parte. Stricăciunile au și fost reparate.. HOLERA IN RUSIA Petersburg, 22 Iulie. —De ei s’au constatat 3î coșuri noul da holeră. Totalul bolnavilor este de 519. Orașele Riga, Vitebsk și gubernia Kowno au fost declarate suspecte de holeră. (A. 11.) CANCELARUL GERMANIEI LA IMPARAT Schkemunde, 22 iulie.—D. Beiliman Hollweg a sosit aseară și s'a dus îndată pe yachtul „Slohenzollern’,. (A. B). PERICOLUL RĂZBOIULUI GRECOTURC Salonic, 22 Iulie. — In ședințe de o zi a comitetului tinerilor turei s’a adus in discutiune chestia cretană. După informațiunile pe cari îe au membri comitetului nu e cu neputință ca printre musulmani să se pornească o puternică mișcare națională care să silească guvernul de a se piune în capul ei și de a începe imediat războiul cu Grecia. Se afirmă că, în scurt timp va interveni, în chestiunea cretană, o schimbare în favoarea Turciei. Hassă Isiplă a Molia CreitarahulU atinat comandantul trupelor spaniole în Maroc SATIRA ILUSTRATA DIN CALMAGAR FirfiíilieaS celui d’ai doilea : — Vest că ești măgari! De ce nu-ți scoți pălăria cînd trece mortul ! — ȚARUL INTREȚININDU-SE CU DEPUTAȚII FRANCEZI Paris. 22 Iulie — Redactorul șefi al ziarului ,, Matin“ a avut cu ministrul, de externe Pichon o convorbire, cu privire la întllnirea de la Cherbourg dintre președintele Fallieris și țarul Nicolae. Pichon a declarat că final s'a întreținut în modul cel mai cordial nu numai cu președintele Farres, și cu miniștrii cari erau de fața, dar, și cu toate celelalte persoane prezente. In deosebi țarul a cerut, să-i fie prezentați deputații din Cherbourg cu cari a avut o lungă convorbire. Țarul, a voit prin aceasta, si rivale că ,de data asta, n’a venit in Franța ca autocrat, ci ca suveran constituțional. E pentru prima oară că farul primește vizita unor parlamentari în țările străine pe cari le-a vizitat. ÎNTREVEDEREA DE LA COWES^ Cowes, 22 Iulie.—Aseară a avut loc un prînz pe yachtul „Standard“' în onoarea suveranilor englezi. Nu s'au pronunțat toasturi. Mik 's Cowes, 22 iulie.—D.'’Tswolschy a* relevat fată nje1 un*reporter[al ziaru» lui „Daily Telegraph“ resultatfel ©] binefăcătoare al« amiciției »dintre cei demi STile rănit și dintre colectoiiV, țări, amiciție care este una dintre cele mai puternice garanții ale păcii Europei și din afară de Europa. . Mai ales Persia este un exemplu de avantagele înțelegerii dintre cele două țări. Rusia are intențiunea de a-șî retrage trupele din Persia de îndată ce ordinea se va fi restabilit, adică de îndată ce administrațiunea va fi în mina unor oameni în măsură de a ține în frig elementele tulburătoare. D. Iswolsky s-a declarat extrem de satisfăcut de întrevederea sa cu sir E. Grey și și-a exprimat ferma speranță că dificultățile ce privesc insula Creta vor fi regulate în bună înțelegere și spre satisfacțiunea tuturor color interesate. ÎNȚELEGEREA ANGLORUSA TRANSFORMATA IN ALIANȚA Londra, 22 Iulie. — Toasturile rostite cu ocazia întrevedere! de In Cowes formează obiectul celor mai variate comentarii. In mod unanim însă se recunoaște ca aceste toasturi a scos în evidență vitalitatea ințelegrei anglo-rusă. Piatra de încercare a intelegereii a fost chestiunea persană, cu prilejul căreia s-a dovedit că între Anglia și Rusia există cel mai desăvîrșit acord. Ziarele constată că transformarea înțelegereî Intr’o alianță formală o nu numai de dorit, dar chiar absolut necesară. DE CE CANCELARUL GERMANIEI NU VA FI PREZENTAT ȚARULUI Berlin, 22 iulie. — întâlnirea dintre tar și împăratul Wilhelm va avea un caracter strict familiar și intim. Cancelarul imperiului, tf. Beth:van Horweg nu va fi prezentat țarului, căci nu se poate face aceasta mai înainte de a fi fost recomandat împăratului Franz lóicf. Cu privire la aceasta se afirmă că cancelarul se va duce pe la sfîrșitul lunei Septembrie la Viena spre a fi prezentat împăratului. VAPOR ITALIAN ATACAT IN DALMAȚIA Ioria, 22 Iulie.— Vaporul „Yolanda“ al societăței „di navigazione“ a fost atacat, la gura unui miă din Dalmația,de o ceată înarmată. Bandiții au tras în trei rinduri focuri asupra vasului. Trei oameni din echipagiu au fost răniți. Ziarul „Tribuna“ invită guvernul să ceară satisfacție de la Austria, PRINȚ PUS SUB INTERDICȚIE Berlin, 23 Iulie. — Prințul Herman de Saxa-Weimar Eisenach a renunțat în mod oficial, la titlul S&Ü. Prințul Herman, deși încă tânăr a cheltuit în sporturi ,de tot soiul aproape toată averea de care dispunea, fapt pentru care a fost mutat din regimentul de gardă de la Berlin, într’un regiment din provincie. Anul trecut se zvonise despre logdna lui cu principesa Maria Bonaparte. Ea n’a avut loc însă, din cauza încurcăturilor materiale în care se afla prințul. Cu vrema însă situația lui financiară s’a înrăutățit, atît de mult, încît el a fost, pus sub interdicție. In urma acestui fapt el a renunțat la titlurile și drepturile sale, apoi a dispărut fără a se ști ce s’a făcut. TRECEREA CANALULUI ATLANTIC ÎN 5 ZILE Londra, 22 Iulie. — Vaporul „Lusitania“, plecat din Liverpool, a sosit era la New York, după o călătorie care a durat 4 zile, 20 ore și 3 minute. Timpul acesta așa de scurt constitue un record care n’a mai fost atins pînă acum. î RĂZBOIUL SPANO-MAROCAN Ambasada Marocană la Madrid Dăm mai sus o fotografie care arată ce reprezentanții Marocului la Madrid. La mijloc se vede ministrul de externe Allende Salazar. i& NUVELELE „ DIMINEȚEI “ automobil .71. 2 IMPRESIT*.— de LUDOVIC DAUȘ Și puțin după revărsatul zorilor porni mașina ca o nălucă pe drumul Timișeștilor, cum eși din Pașcanî. Eram mai mulți In automobil și aveam zor să eșim repede în Piatra-Neamț pentru a o lua apoi de dimineață în sus, pe pitorescul drum al Bistriței. In urma mașinei se ridica fantastic un nor gros de praf,— or! praful de pe șoselele noastre !— și vedeam norul lungindu-se chilomeri înapoi, ca o namilă colosală, luînd forme neînchipuite, fugind cu noi în bătaia vîntului, ici-colo înaltîndu-se la un vîrtej spre albăstrimea cerului. Și fugea, fugea automobilul, ca un zmeu ce ar înghiți chilometri, în zgomotul motorului și al sirenii, intimidînd drumeții care încremeneau pe marginea șanțului gi alaniînd pe cei din căruțe. Ce aceștia săreau de departe, cum zărea și automobilul, alergați speriați înaintea cailor, ca și cînd ar fi venit vre-un prăpăd, le arunca pe cap sumanele și ce aveau sub mină ca să le astupe vederea și să-i mai liniștească. Din cînd în cînd, este un țăran, mai stăpîn pe sine, își ținea caii cu o mină, ne privea: mîndra salutîndu-ne cu’n aer ce părea a zice: — Mergeți cît ele iute, voi,—eu nu mă tem! Găseam o anîndrie care face plăcere în ținuta acestor oameni cari țineai să se arate bărbați, și nu la fel cu toate sufletele îngrijorate și silaice, în cari spaima domnește ca într’un regat al ei și cari,—rămase în urma noului secol,—consideră automobilul ca ceva supra pămîntesc, o ființă grozavă și infernală, la fel cu balaurii din povești, cari varsă foc pe nări și mănîncă oameni. Cei slabi, prin nestăpînirea lor, speriau mai mult caii decit automobilul și-și făceau singuri de lucru... De altfel, animalele lăsate în voia lor meî n’aveau vreme să se sperie: din cauza iuțelei abia ajungeau să întoarcă capul și rămîneau în urmă, cu ochii marî deschiși, privind cu mirare la mașina..care trecuse și care dispărea departe, tot așa de repede după cum apăruse. Aproape așa păreai și oamenii. Vărul meu René Scorțescu, își conducea singur automobilii.], un Mercedes de, 40 cai putere, cu care am făcut în multe drumuri, și Pe nici unul nu ne speria iuțeala ! știm un admirabil automobili cu ochiul ager, cu mina sigură avînd un singe rece extraordinar, știind să oprească imediat și să înlăture orice primejdie. Totuși de grija celor de pe drum, strigarăm uneori: — Mai încet René, uite un cal care se sperie! Ca să ne facă pe plac și-a încetinit de cîteva ori mersul, ba chiar a oprit mașina... Dar care a fost rezultatul? O sperietură mai mare!... Caii nu mai vedeau mașina dispărînd, ci aveau timpul "S’o privească, să auzit mișcarea motorului, și imediat începeau să sară în două picioare, dădeau înapoi punînd căruța de-a curmezișul drumului, sau o răsturnaö în șanț cu oameni cu tot. " - Vezi,' îmi zise René,' ca o mustrare, făcîndu-mă oarecum răspunzător de cele întâmplate. Și-am înțeles atunci, o dată pentru totdeauna, că iuțeala la automobile ‘ uimește mai mult și sperie fiai puțin, căci obiectul spaimei dispărînd ca fulgerul, sfiaima rămîne fără efect... Și din momentul acela, siguri de măiestria conducătorului nu ne-am mai emoționat, fie car a mers cu 60 sau 90 kilometri pe oră... Trecurăm ca fulgerul sare după ater contemplarăm Războenii și Valea-Albă, unde, pe coline, plutește part că și acum umbra unor amintiri triste, — și iată-ne ajunși pe negîndite în frumușelul Piatra-Neamț. Câțiva cunoscuți salută, pe Străzi steaguri ca’n zi de paradă, și cînd ne oprim os, să înminecem provizorii aflăm că s’așteaptă sosirea A. S. Prințul Carol, care vine In automobil ccyborind valea Bistriței. Pornim pe aceiași vale, în sms conform itinerarului pe o șosea pavoazată cu crengi de, brad, stegurele și arcuri de triumf,— și așlternută cu un covor moale și gros de patru palme, un covor, de praf eau n’am întâlnit încă... Nu știți ce reflexii o fi făcut. Alteța Sa Regală când a zburat prin, praful șoselei acesteia... Piatră derechet pe Bistrița, și alături munți de piatră cu cari sii pietruești șoselele din zece continente, si totuși sărăcie de piatră pe șoseaua de pe mudul Bistriței.... "(Dar ,cum, să fie altfel? . De ce să cerem să ne lepădăm ‘dintr’o dată de ’toate năravurile noastre,?!. ■ La noi e obiceiul să tonii sau orbește piatră pe șoseaîntrerupând, circulația, sau să nu puii de rod, lăsând, să se mărească gropile și să creasca praful câte un deget pe zi!... . j Mai trebue oare să timîntesc aspectul satelor și a oamenilor pe șoseaua aceasta pavoazată pentru trecerea Alteței Sale?.. E iarăși un nărav al mostru și cina mul cunoaște ?! Autoritățile au lucrat din vreme cu ștafetele șii telefonul. Ce?... Ca să dea Viațămunților, nu una poetică și pitorească, ci o viață de oficialitate silită, o viață atît de caraghioasă că te pufnește râsul! Apele Bistriței erau prea mici ca săi ducă plutele... dar, autoritățile au rânduit la atâția metri cîte .o plută pe Bistrița, pentru ca A. Sv să vază o mare activitate pe apă..Autoritățile au găsit că munții sunt prea triști și sălbateci,deci ordin să fie populați... Și, iată, înșirați dealungul, șoselei țărani, tri costum de sărbătoare, în diferite poze, unii cu topoare în mâini. ’ alții pescuind cu undița, unii cioplind pietre, alții făcând, pe cărăușii, iar prin locurile mai poetice, țărance în ciorapi și lipind, gătite ca’n zile de sărbătoare, ținînd fuiorul cu lână albă ân mână și așteptând de dimineață trecerea principelui!... Apoi bătrânii și fruntașii satelor adunați în fața primăriilor, cu învățătorul, primarele și preotul în frunte, — apoi străjer! cu puști cari nu mai fucționează stând în soare ca niște sentinele ale Carpaților... și ce învălmășeala, ce alergătură din toate părțile cînd suna sirena vreunui automobil!... Lumea aceasta, înșiruită de dimineață și care a înțepenit și flămânzit așteptând apariția principelui Carol, aleargă din toate, părțile, că nebună, ca sa fie găsită în poziție reglementară la locurile indicate ..de autorități. Ceva anal ridicol nu mi-a fost dat să văd... Intru cât spațiul nu-mimgădue trec descrierea localităților , cari sânt minunate, "cu peisagii neî nchipuit de frumoase, atît pe drumul care duce la mînăstirea Durau de la poalele Ceahlăului, sau spre Prisăcanî ,și Borceli,—cât și mai ales drumul care urcă 'n sus prin ' încântătorul sat prin Borta spre Broșteni,— și apoi la stânga pe din drum aproape natural pe ■care nu vezi picior de om, și care duc ei prin Chiseni la Vatra Dornei. E o poezie tot drumul acesta,care nu poate găsi o expresie în cuvintele cele mai alese, și cu care numai sufletul poate s'o perceapă. Același lucru ,cu drumul ducînd din Dorna prin Iacobeni, mănăstirea Putnei, Gura Homorei spre Cornul-Luncei. E o admirabilă șosea dealungul căreia se desfășură , cea mai frumoasă priveliște a Bucovinei, cu Duminică 26 Iulie a. c. Tuturor cititorilor și abonaților Ziarului OFERIM GRATUIT Premii de valoare întrecind suma de DIMINEAȚA“ 1.500 ti! 24 tacîimiri complecte pentru fructe, marca „Ideal“ argintate In total 43 bucăți așezate în 2 cutii elegante căptușite cu mătase , mașină de cusut pentru picior sistem „Singer* perfecționat 8 obieeie da aria, artisfie hier. în prielea J|S biucăți broderie de planda fină 0 composiera de cristal g perechi mânuși de vară tjenínt da»e 4 ceasoarmee barb. .Jeseajii“ psieni perfecțint , iS șutii săpun lin de toaletă calitate super.[ 8 Umm* E*u de Col ° 3 pe calitate super Toate aceste valoroase premii sunt expuse in vitrina magazinului de galanterie, lingerie și încălțăminte .»Victoria 1 din Butev. colț cu Calea Victoriei. Păstrați bonurile ce distribuim zilnic, în căzu] cînd au es la sorțî, pentru a ghtultar a dMMAlawW-tlJHEHii .29 ÎI ® E a tt›