Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)

1909-09-26 / nr. 2010

* i. ~X\ú. Lu-Ü PUBLICITATEA. CONCEDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI Sír. Karageorgcvlcl 13—Tele ton 8/1 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 S­E3~ Apare zilnic o in cele din urmă știri ale üimoaia ü6 Septembrie l1­ űg DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an..............................Lei 20 6 luni.......................................... .11­3 luni......................................... „6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONt Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ „ Provincia . „ 14,99 „ „ Străinătatea „ 12/40 ATENTATUL CONTRA LUI TAFT Familia președintelui Taft In America atentatul care s a încercat împotriva președintelui Taft, a produs o impresie adincă. Nimeni nu crede însă că ar fi vorba de un complot serios, ci că e mai probabil fapta unui nebun. Taft se bucură de mare popularitate, și pînă acum el n'a dat încă nici un prilej de răz­bunare cuiva. Fotografia de mai sus reprezintă pe sofii Taft cu cei doi copii ai lor, în călătorie. Ț­ăranul român din­­ Ungaria și cel de la noi Românul di­n Romînia, că­lătorind printre frații săi din Transilvania și Ungaria, va fi izbit în primul rînd de starea de solidă prosperitate a pătu­­rei țărănești, care, cu toate că se află sub o dominațiune stră­­­ină, progresează zi cu zi, a­­vînd pămîntul sau și mica sa gospodărie, pe care o îngri­jește cu o rîvnă și ardoare, ce uimește pe călătorul străin. Și cauza acestei prosperități a populației romînești din Transilvania și Ungaria nu este un mare secret pentru cei cari cunosc rostul lucrurilor de acolo. Starea înfloritoare a Romînilor de dincolo se dato­­rește în primul rînd împro­­prietărirei țăranilor, care s’a făcut în mod cinstit la 1848­, anul redeșteptărei popoarelor, odată cu desființarea iobăgiei, a dacei și dijmei. Această împroprietărire, in­genios și larg făcută — căci s’a dat țăranului și pămînt a­­rabil, și islaz și pădure a fost reglementată mai ales prin patenta împărătească din 21 iunie 1854, care a regulat totdeodată și procedura des­păgubire a foștilor proprietari, de la cari s’a luat pămînt și s’a dat la țărani. Și în Ardeal ca și la noi, luptele dintre țărani și pro­prietari au fost destul de vio­lente, și acolo ca și la noi au­ fost proprietari cu dragoste de clasa țărănească, pe care doriau s’o vază cu un ceas mai curînd scăpată de sub jugul rușinos al iobăgiei. Iată, de pildă, cum vorbea în dieta Transilvaniei la 1847, adică cu un an înainte de ți­nut re deșteptărei popoarelor, baronul Kemeny Denes în contra faimoasei legi urbarîale care strivea pe țăran, făcîn­­­du-i robul proprietarului: ,,Țăranului, dezbrăcat de drepturile omului și de demni­tatea omenească, veniți acum, să-i mai impuneți sarcini, cari întrec nu numai venitul pă­­mîntului ce lucrează, ci chiar toate puterile sale. Și dacă ță­ranul ar avea rfumaî un stă­­pîn, tot ar mai merge! Dar după ce stăpînul său i-a luat tot ce bietul om a muncit, a­­poi vine al douilea stăpîn, Statul, care îi impune sarcini și mai grele. ..Pe cînd nobilul proprietar își petrece vremea do ace fal­m­ente, țăranul suportă toate greutățile iareig plătește con­tribuție, face poduri și șosele și tot el plătește dare pe ele. Bietul țăran apără țara cu ar­ma, pentru ca­ nobilul să poa­tă domni și dormi în liniște. Țăranul plătește pe preot, pe învățător, pe primar, pe no­tar, — și tot i se mai cere! — ,,Și acest om, în zdrențele sale, e onest, blind, muncitor, iși iubește țara și o apără cu credință, deși el știe că nici pămîntul care îi va acoperi trupul nu este proprietatea sa. Aveți grijă! Dumnezeu nu poate suferi îndelung o ase­menea stare de lucruri­­“ Și baronul Kemeny, mare i­oprietar, care la noi ar pu­­a fi comparat în bogăție cu­­ chimisionarul George Gr­­antacuzino, a avut dreptate, ici peste un­ an, la 1848, tă­inui a intrat în drepturile sa­de om și a fost împroprie­­rit. Cu­ă deosebire însă! Ceia­­, se petrecea in transilvania și Ungaria la 1848, la noî, în dulcea Rom­înie, se petrece, In anul 1908 ! ! Și tot nu s’a ter­minat încă ! Iată de ce starea țăranului român de dincolo este azi in­comparabil mai bună, mai prosperă și mai solidă ca a ță­ranului nostru. Clasa țărănească din Unga­ria a prins și înțeles princi­piul cooperațiunei încă de la 1872, cînd s’a înființat de către modestul învățător Visarion Roman, banca ,,Albina“ din Sibiu, cu un capital azi și fon­duri de rezervă de peste 4 mi­lioane și ale cărei titluri sînt cotate la bursa din Buda­pesta.­­ ■ • Dincolo, toate­­ societățile pe acțiuni și­ băncile populare ur­măresc aceeași țintă sfîntă: consolidarea păturei țărănești. Acolo cooperațiunea este con­siderată ca adevărata fortă­reață a conservarei naționale. Băncile romînești din Tran­silvania și Ungaria au ajuns la un capital de 60 de milioa­ne, realizînd economii de pes­te 100 milioane, cu dobîndă de 4—6 la sută. Marele lor merit este că au muncit și ajuns la această sta­re înfloritoare fără concursul statului unguresc, care din contră, nu prea vede cu ochi buni această prosperitate a e­­lementului romînesc. Ce ar trebui să fie la noi, unde toate aceste instituțiuni sunt copiii dezmierdați ai sta­tului ? Și totuși progresele nu prea sunt în proporție cu sa­crificiile făcute de­ stat. Cauza? Patronagiul statului distruge imboldul, emulația și energia de muncă. I. RUSU ABRUDEANU Halra­­tencüar pspalarsin Botoșani SOSIREA CONGRESIȘTILOR BOTOȘANI, 24 Septembrie. — Astăzi Joi, cu trenul de 11, au sosit în localitate aproape 400 congresiști. •In gara Verești s’a făcut o fru­moasă primire congresiștilor de către reprezentanții băncilor po­pulare din Dumbrăveni, Burdu­­șeni, Salcea, Fîntînele­ și federa­la ,,înfrățirea plugarilor“. In­gura Bucecea de asemenea au a­­vut o frumoasă primire din par­tea băncilor din Corni, Vlădeni, Bucecea, Hănțești, Adîncata și Zvoriștea și Vîrful Cîmpului, al căror reprezentanți au plecat a­­poi spre Botoșani. La sosirea în gara Botoșani, congresiștii au fost primiți de că­tre primarul, ajutorii de primari, senatorul V. I­. Vasiliu, revizorul școlar, protoere­ul județului, po­lițaiul și de reprezentanții bănci­lor din­ Rftchiți, Popăuți, Naspă­­ria d. Fotin Enescu directorul băn­cilor, d. Dumitrescu-Bumbești ins­pector, studenții botoșeneni, un mare număr de cetățeni. ■ In sunetul muzicei,. care intona imnul .,Deșteaptă-te române“, con­­gresiști î­l coboară pe­ peron. Pu­blicul izbucnește în urale. D. Ioan Făureanu, în numele băncei ..Ștefan cel Mare“, urează bun sosit congresiștilor. Vorbesc apoi­ învățătorul Han­gan, în numele băncer ,,Răchi­ta“, studentul Ifrim în numele studenților botoșeneni. Mulțumeș­te pentru fru­moasa primire ce s’a făcut congresiștilor d. Gri­gore Popovici, învățător din podăești (Vasluiu). De la gară congresiștii au por­nit în corpore, cu „muzica mili­tară în frunte, spre grădina pu­blică, de unde, pe județe, au fost împărțiți pe la gazdele lor. Albu Trecerea d-lui Take Ionescu prin Craiova CRAIOVA, 24 Septembrie.— Cu expresul de ora 1, d-na și d. Take Ionesc’ul, șeful partidului con­servator-­democra­t, au intrat­­ în țară, venind direct de la Paris. Deși d. Take Ionescu nu înștiin­țase pe prietenii d-sale de ziua sosire!, a fost totuși întâmpinat la gară de numeroși fruntași conservatori-dem­ocrați în cap cu d. Niculae Fleva, sosit în locali­tate în­ scopul acesta. Am remarcat printre cei pre­zenți pe d-nii Nicu Economu, se­nator, șeful conservatorilor-de­­m­ocrați din Dolj, general Gigur­­tu, Nicolae Oroveanu, Take Ca­­rianopol cu cei doi fii Ionel și Alexandru, loan Giulescu, Petri­­că Pleșoianu, farmacist Popilian, avocat Crocianu, Mihail Drăgă­­nescu, Constantinescu­-Jiu și alții. D. farmacist Popilian a oferit d-nei Ionescu un frumos buchet de flori. D. Take Ionescu, în timpul celor 10 minute cît a stat trenul în gară, s’a întreținut cu cei de față, interesîndu-se mai ales de starea semănăturilor din județ. D-sa a făcut mult haz de zvonul ce junimiștii au căutat să-l răs­­pîndească ,cum că s’ar afla bolnav în străinătate. Din contra, d-sa arată foarte bine și e excelent dispus. Trenul a plecat în uralele celor de față. — Xam, Soția prințului moștenitor al Austriei, Prinz Ferdinand, prin­cipesa Sofia de Hohenberg, a fost ridicată la rangul de du­cesă, cu atributul de alteță. Se știe că până acum ea nu purta acest titlu, căsătoria ei cu arhiducele fiind morganatică.­­Titlul acesta, i-a fost acordat tn vederea apropiatei vizite pe care ea urmează a o face la Berlin, pentru a se evita astfel greută­țile ceremoniale. Sofia de Hohenberg Mișcarea dela lucrările publice Pe ziua de 16 Septembrie c., s’au­ făcut în corpul teh­nic ur­mătoarele avansări: La gradul de­ inginer-șef cl. I Au fo­st avansați d-nii: Alexan­dru Periețeanu, inspector de miș­care la căile ferate; Nicolae Va­­silescu-Carpen, șef de birou teh­­nic în­ direcția de poduri și șo­sele; Nicolae Ciuculescu, inginer șef la regia monopolurilor statu­lui. La gradul de inginer-șef cl. II au fost avansați d-nii: Sava Sintescu C., sub-șef de serviciu la căile ferate, și Nicolae Brunea­­nu, șeful serviciului teh­nic al județului Dîmbovița. ș.c­ D. Vasile Mera se numește elec­­trician-șef la uzina portului .Cons­tanța. La linia fer­ată Ploești—Vălenii de munte s’a confirmat următo­rul personal: 1D. inginer Nicolae Drugeanu a­ fost confirmat director general al liniei. D-nii: Ion S. Sorescu, confir­mat casier; G. V. Neiciu, secre­tar, M. Slătineanu, impiegat de rezervă, G. I. Guțuleanu, contro­lor, G. Dobrescu, șef de depozit, A. Augustan șef de gară, G. Său­­­cescu mecanic și Gh. Ciornei con­­stim­at ca ob­b­ei› Tek­irați Criza din Grecia se agravează THEOTOKIS REINTRA IN AC­ȚIUNE. — OFIȚERII AMENINȚA SA ATACE PARLAMENTUL. Atena. 24 Septembrie.— Sosirea in Capitală a fostului ministru The­­otokis a agravat situația. După cum se știe s’a alcătuit o majoritate compusă din elementele tuturor partidelor, cu scopul de a susține proectele militare și financi­are ale guvernului. Theotokis plă­­nuește să-și adune partizanii­ săi pentru a forma un grup compact care să nu sprijine proectele guver­nului de­cît cu prețul unor anumite condițiuni foarte grele pentru acesta. Cum este aproape sigur că guver­nul nu va admite condițiile lui Theo­­tokis, acesta va provoca o retragere a cabinetului. Ofițerii sunt deciși însă să împie­dece cu orice preț acțiunea d-lui Teotokis, de acela an și început a se profera amenințări foarte vehemente la adresa acestuia. Sunt indicii că dacă guvernul ar fi silit să se re­tragă ofițerii vor pune la cale un atac cu armele contra parlamen­tului. O TELEGRAMA CĂTRE IMPARAT Budapesta, 11 Septembrie.—Bos­niacii de aci, au expediat era. cu ocazia aniversării anexării Bos­niei, o telegramă de felicitare îm­păratului Franz Josef. O telegramă identică au trimis ei și baronului Reh­renthal. SENTINȚA DIN AGRAM Respingerea apelului­ procurorului Agram. 24 Septembrie. — Curtea de apel a respins apelul făcut de procuror contra achitării pronunțate contra unora din cei implicați în marele proces de trădare. Achitații au și fost puși în liber­­­tate. SÎRBII ȘI SENTINȚ Belgrad, 24 Septembrie. — Sen­tința în procesul din Agram a avut un ecou in sentința care s’a dat azi de Curtea de­­ apel în­­ procesul de spionagiu intentat maiorului pensio­nar Iancovici. El a fost condamnat la 16 ani în­chisoare., CARACTERUL GERMAN AL VIENEI —Un discurs al d-rumui Lueger— Viena, 24 Septembrie. — Azi a avut loc o serbare, la care a luat cuvîn­tul primarul orașului. D-rul Lueger a vorbit despre caracterul german al Vienei. El declară că va apăra prin toate mijloacele acest caracter al capitalei, aceasta fără nici o dușmănie față de celelalte na­ționalități. Va lupta apoi ca în Viena să nu existe nici un fel de alte școli, a­­fară de cele germane. DEPUTAȚII RUȘI LA BERLIN Petersburg, 24 Septembrie.­­ Deputații conservatori din Domn­nul hotărît să facă o călătorie la Ber­­lin. Aceasta pentru a șterge impre­sia pe care a făcut-o vizita deputați­lor ruși liberali ,la Londra. ÎNCHIDEREA ȘCOALELOR­­ POLONEZE . Varșovia, 24 Septembrie. — Toate școlile poloneze ale uniunei cato­lice, au fost închise din ordinul mi­nistrului școalelor,, WILHELM ȘI DUCESA DE HOHENBERG Berlin, 24 Septembrie. — împă­ratul a trimis o telegramă, în nu­mele sau și în acel al împărătesei, arhiducelui Franz Ferdinand și du­cesei de Hohenberg, felicitînd-o pe aceasta pentru înălțarea de rang pe care i-a acordat-o împăratul Franz Iosef. SCANDAL LA O ÎNTRUNIRE — Doiii ziariști omorîțî — Odesa, 24 Septembrie. — O în­trunire care a avut loc azi aici a fost dizolvată, pentru motivul că unul din oratori, a exclamat la un moment dat: „Avem o Constituție!“ In învălmășala care s’a produs au fost uciși două corespondenți de ziare. CRIZA BUGETARA DIN ANGLIA Londra, 24 Septembrie. — Se a­­firmă că ar fi intervenit un compro­mis pentru votarea bugetului. Se spune că primul ministru Asquith ar fi declarat cum că are convinge­rea că bugetul va fi votat de Ca­mera lorzilor. Un apropiat apel la popor este inevitabil.­­ Camera va fi amînată pe timp de­ opt zile. Presa privește aceasta ca un ar­mistițiu. Ziarele conservatoare cred că audiențele la rege din ultimele zile nu au nici o legătură cu criza. Presa liberală crede că regele este animat de dorința de pace, și că i-a făcut lui Asquith propuneri pentru rezolvarea cît mai echitabilă a crizei. CALATORIA ȚARULUI Londra, 24 Septembrie. —­ Starea țarinei s-a îmbunătățit simțitor. Că­lătoria țarului este definitiv ho­­tărîtă. PRINȚUL GEORGE VA PLECA IN­­ RUSIA Belgrad. 24 Septembrie.— Prin­țul George s’a hotărît să-și conti­­nuie studiile militare în străină­tate și­­ apoi să intre în armata rusă. Țaru­l îi va acorda un ap­ana­­giu anual. Reprezentantul Rusiei din Belgrad a făcut­­ prințului o propunere în acest sens, și se cre­de că­­ acesta va primi. Groasnică catastrofă minieră Vancouver, 24 Septembrie. — In mina de cărbuni din localitate s’a produs o explozie datorit­ă aprinde­rei gazului grizon O parte din mină s’a prăbușit. Din cei 60 de luclători care se a­­flă­ la iind în momentul exploziei au putut fi salvați pînă acum patru. Ei sînt transportați la spital, întreaga mină e în flăcări. După declamațiile celor salvați, în­­tre 30 și 40 de lucrători au murit chiar în momentul catastrofei. Sunt puține speranțe că ceilalți lu­crători vor putea fi salvați. MONUMENTUL LUI HEINE Hamburg, 24 Septembrie. — Mo­numentul lui Heine, care a fost ri­dicat de defuncta împărăteasă Eli­­sabeta la Achileion în Corfu și care a fost pornit spre Hamburg, a so­sit eri aci și a fost dus în casa par­ticulară a d-lui Camp, pînă ce se va hotărî unde să fie așezat. ÎMPRUMUTUL SERBIEI i Belgrad, 24 Septembrie. — Trata­tivele pentru încheierea împrumutu­lui de 120.000.000 lei, s'a fi terminat în mod favorabil, împrumutul se va face cu 89 de Ie­ suta. Dobînda «a fi de 4 și jumătate la sută. Prania își reține 25.000.000 lei .pentru furnitri­ militare. BANCA ROMANEASCA DIN CERNĂUȚI O dezmințire a d-lui Aur­el Popovicî Viena., Și Septembrie. — ,,Deut­sches Volksblatt" publică o dez­mințire a d-lui Aurel Popovici în­ ceea ce privește zvonul că d-s­a este promotorul iniințărei unei bănci romînești la Cernăuți. MEDICII POLONEZI, CONTRA MEDICILOR UNGURI și Un ecou de la congresul din Budapesta Viena. 11 Septembrie. ,, Vater­land" scrie că modul cum au de­curs dezbaterile congresului me­dical din Budapesta a stîrnit mari nem­ulțumiri în rindurile polone­zilor. In Krakovia s'a ținut zilele trecute o consfătuire a medicilor polonezi din­ Galiția, în care s’a remarcat înjosirea la care au fost supuși polonezii cu ocazia acelui congres. In comisiunile congresu­lui n'a fost ales nici un polonez. Ziarele ungurești n’au publicat dări de seamă asupra conferințe­lor­ ținute de medicii polonezi, și referatele acestora au fost trecute sub tăcere. S’a luat apoi hotărîrea ca com­i­tetul asociației medicilor polo­nezî să trimită comitetului din Budapesta o adresă exprimlndu-șî părerea de rău pentru această a­­titudine dușmănoasă. S’a hotărît de asemenea să se înainteze comitetului congresului care va avea loc anul viitor la Londra, un memorandum în care­ să se expună nemulțumirile ară­tate mai sus. i­i- Din Serbia CONVOCAREA SCUPȘTINEI Belgrad, 24 Septembrie. — Peste cîteva zile se va convoca Scupștina printr’un ucaz al regelui. La deschidere discursul tronului va fi citit de primul-minis­tru No­­vakovici și apoi se va începe dez­baterea proectelor depuse de guvern. Naționaliștii și progresiștii vor a­­nunța mai multe interpelări. Ei au hotărît să pornească o cam­panie contra ministrului de interne. CONVENȚIA CU AUSTRIA Belgrad, 24 Septembrie.— Călăto­ria în străinătate pe care avea in­tenția să o facă ministrul de externe Milovanovici, a fost amînată. Cauza acestei amînari se pune în legătură cu comunicarea pe care a făcut-o guvernului, în chestia con­venției comerciale, contele Forgace, reprezentatul Aus­tro-Ungariei. FALIMENTUL BANCEI BAL­CANICE Belgrad, 24 Septembrie.— Prima bancă balcanică, înființată acum trei ani a dat faliment. Această bancă fusese înființată în scopul de a întreține relații co­merciale cu Turcia.. Ea se ocupa mai ales cu vînzări de cereale. ANIVERSAREA anexarei BOSNIEI — M­eetingul din Belgrad — Belgrad, 11 Septembrie.—Azi di­mineață s'a ținut un mare mee­ting cu ocazia aniversarei anexă­­rei Bosniei de către Austria. Au luat parte la acest meeting eci de mii de oameni. Discur­suri vehemente au fost rostite de stridenți, politicieni, artiști, zia­riști și scriitori. S’a votat o rezolu­ție prin care­ se hotărește ca ziua aceasta să fie o zi de doliu pen­tru Serbia. Toate ziarele au­ apărut astăzi în doliu. La multe edificii s'au arborat drapele negre. Ziarele, în articolele de fond, își exprimă întristarea asupra eșecu­lui pe care l-a suferit Serbia în politica ei externă,, și urează să vie vremuri mai bune pentru po­porul sîrb. CRIZA DIN UNGARIA — Wekerle la împărat — Budapesta, 21 Septembrie.—Pri­mul ministru Wekerle plecă azi după amiaza la Viena, și m­îine va fi prim­it în audiență de împăra­tul Franz Iosef. In această audiență se va dis­cuta chestia chemării la Viena a mai multor fruntași politici un­guri, cu cari împăratul se va con­sulta asupra soluției și urmează a da crizei. Groaznica nenorocire dela reg. 3 artilerie -T UN SERGENT DECAPITAT — BRAILA, 24 Septembrie. — Azi dimineață, după ce soldații regi­­mentari! 3 de artilerie isprăviseră exercițiile de tir pe cimpul de tra­gere, s’a întîmplat o nenorocire zgu­­duitoare. Batalionul de obuzieră al regi­­men­tului 3 de artilerie executase tragerea pînă la orele 11 dimineața în urmă, comandantul batalionului dăduse ordin șefului de tun, sergen­tul Barta Ilie, să curețe țeava tu­nului. Sergentul se apucă de această o­­perație la orele 12, însărcina pe brigadierul Gheorghe Șerbanu să in­troducă în țeava un cartuș, iar el umplu țeava cu apă. Intenția lui era ca prin acest procedeu să cu­rețe bine țeava tuciului. Dar capsa fiind defectuoasă, cînd brigadierul îi dădu foc, nu se a­­prinse. Sergentul Barta Ilie veni a­­tunci la gura turnului ca să vadă dacă s’a scurs apa și din ce cauză nu s-a aprins capsa. In acest moment însă, cartușul luă foc. Pulberea lovi în față pe ser­­gent și îi reteză capul, risipindu-i creeri­ pe o distanță de doi metri. A sosit imediat la fața locului o­­fițerul de serviciu, care anunță pe medicul căpitan Gafencu; acesta dispuse transportarea cadavrului la morgă. A fost anunțat și comandantul corpului­ 3 de armată și parchetul din localitate. Sergentul Barta Ilie mai avea șease zile ca să se libereze. — Per. Din Călărași Furi.— V’ am scris despre furtul de la debitul de tutun al d-lui Pa­­raschiva Tilică. Bănuelile au căzut după cum ara scris — asupra unui ucenic al coaforului Constantinescu, anume Alexandru Tudor, de care se zicea că dispăruse. Er­ a fost găsit chiar în debitul de tutun după mai mult de 15 ore de la comiterea furtului. Intr’adevăr precocele pungaș spărsese ,geam­ul, intrase înăuntru și furînd cei 72 lei, nu a mai putut eși din­­ prăvălie, de­oarece auzise zgomot Repede s’a ascuns după niște cutii goale de tu­­tun unde după puțin timp adormi. La 10 ore apoi a fost simțit și prins. Asupra sa s-au găsit 72 lei in­tacți. A fost dus la poliție spre a-I se face­­ actele de dare în judecată. Funcționarii comerciali se agită din cauza nerespectărei repauzului duminical. Se vorbește de o întruni­re de protestare. Crimă.­ Pe la sfirșitul lunei Au­gust se găsește în porumb cada­vrul locuitorului Vasile Moldoveanu din com. Bărbulești, care era pîndar la moșia d-lui Marin Ionescu. Se fac cercetări și bănuelile cad asu­pra lui Vasile Păun zis Turlă, că el ar fi omorît pe pîndar. Turlă nea­gă cu încăpăținare. După mai mult de 20 zile, femeile Nastasia, Z. Ni­culae și alta declară că l-au văzut pe Turlă lovind pe pîndar și apoi corpul acestuia din urmă a fost a­­runcat în porumbiște. Acum se con­tinuă cu cercetările. , Consului­­li Romînia D. Hacic Efendi Fa­paz­ian 1 Noul consul general otoman la Constanța, d. Papazian, a găsit Marți cu vaporul în acel oraș, pentru a-șî lua postul în primire. Familii intoxicate cu ciuperci Andrei Barta, de 65 ani, soția sa Anica de 60 ani, nepoatele sale A­­neta Cătuneanu de 15 ani, Victoria de 10 ani și Valeria de 7 ani au fost intoxicate cu ciuperci pe care le cu­­lesese de pe cîmpul lui Grand. Deasemenea s-au intoxicat tot cu ciuperci culese de pe acelaș cîmip femeile Aneta Seci și Lenuța Pe­­trescu.. Societatea de salvare a venit în ajutorul intoxicaților. TIMPUL Joi 21 Septembre In țară.— Timpul este pretutin­deni frumos, liniștit și cald. Cea mai ridicată­­ temperatură din țară a fost 26 gr., la Calafat și Corabia și cea mai coborâtă de peste noapte 5 la Huși, Vaslui și Sinaia. Presiunea atmos­ferică a mai crescut cu 3 la 4 mm., fiind în mijlociu către 7 mm.. N’a mai plouat­ în nici o parte a țărei. In Europa.­Distribuția presiunei se menține aceeași ca și erî; tem­peratura a mai scăzut pretutindeni și a plouat în ultimele 24 de ore in Franța și Austro-Ungaria., NUVELELE „DÎMINEȚEI“ CĂRȚIIOARA de VICTOR EFTIMIU Primăvara venea încet. Cerul se înseninase, dar pe pămînt, stă­ruia încă zăpada. Pe ici, pe colo, crîmpee negre abureau în soare. Și-n adăpostul brazdelor, firele de iarbă își scoteau capul, sfioase ținuse mult i­arn­a, în anul a­­cela. Sărbătăciunile își päraseau pădurea, ca să caute în­altele muguri tineri și mănunchiuri de iarbă. O căprioară plecase din peștera ei, lăsîndu-și puii sin­­gu­ri. Seara venea,­ și căprioara nu se întorsese încă. Unde era ? Puii se­ uitau mirați, unul la al­tul,­ și nu știau că mama lor se rătăcise în pădurea vecină. Venise acolo să caute iarbă mai bogată și isvoare desghețate. Dar cînd vru să treacă iarăși puntea pe unde venise, puntea nu m­ai era acolo. Intíia, a rămas pe m­arg­i­nea prăpastiei, neștiind ce să facă. Apoi, începu să alerge de colo pînă colo, căutînd zadar­nic un loc pe unde să sară. Mun­tele de dincolo însă era prea de­parte. Intre ei și ea se deschidea o prăpastie, în fundul căreia sta lung­ită puntea. Cine o ti­ntise acolo? Căprioara privea în jos, se apropia­ o piatră de rostogoli­ști căzu peste punte. Căprioara se trase înapoi, speriată. Pămân­tul șubred se surpă în urma ei și­­ acoperi o jumătate din punte. Noaptea se lăsa încet. Era frig. Stelele sticleau p­e cerul albastru, iar în depărtare,­ mugeau cerbii. O tristeță adîncă tulburase o­­chii li­mpezi ai căprioarei. Era singură în pădurea asta mare și străină, unde nu cunoștea nici un pori, nici o slin­că, nici un a­­dăpost. Se gândea la pui și inima 1­ee strânse de durere. Nici nu s-a dus să pască or să doarmă. A rămas acolo, pe marginea pi­­strei ș­i toată noaptea a, pi­când în fundul ei, cînd stelele ne­mișcate în depărtarea cerului. .A doua zi, cînd răsări soarele, o speranță îi limpezi ochii. In neș­tire, începu să caute,— și arce piatră întîlnită în cale, o împin­gea cu botul pînă la marg­iinea prăpastiei și o rostogolea deasu­pra pan­tei. începu s’adune crăci uscate, scormonite în zăpaidă, buturugi putrede și bucăți de ză­padă înghețată. Se rostogolea pe toate în prăpastie. Puntea se aco­perea încet-încet, movila creștea necontenit. Căprioara se liniștise. Pînă vor înmuguri mesteacănii din pădurea ei, prăpastia se va fi umplut. Putea să tracă atunci și să in­tre în peștera ei dragă, unde o așteptau puii plăpînzi; acolo, ea avea isvoare prietene, din fundul cărora o privea o altă căprioară,­ avea tufe cu vîrfurile dunlci, și mușchiul verde, moale, pe stîn­­cile semețe. Cînd flămînzea, căprioara ple­ca să cerceteze pădurea nouă. Gă­sise și alți livezi cari înverzeau și a crengi cui mugurii dulci, dar nu erau ca cel de dincolo. Intr’o zi, a băut apă dintr’un isvor și s’a mirat­ în apele limpezi, a vă­zut și aici o căprioară cu ochii blînzî. Și aici a găsit muscata moale și stîncî semețe și bolți cari se impleteau deasupra cărărilor. Se învăța,­încet-încet, cu țara ei nouă.­­Nu se mai grăbea să umple prăpastia, ca altădată. Primăvara venea pe nesimțite. Aici erau mai muilte frunze ca dincolo. Ce pădure bogată era pădurea nouă și cît de săracă a­­ceia pe care­ o părăsise!... Acolo lăsase pomi uscați, isvoare În­ghețate. Seara, cînd vedea că podul cre­ște și e gata să ajungă sus, c* co­­pleșea șl părerile de râu. Se învă­țase atît de mult aici I­a Și în ziua cînd prăpastia fu pli­nă de pietre, de crengi uscate, de zăpadă înghețată — căprioara a stat pe gînduri, acolo, la mar­ginea pădu­rei,— și n’a mai trecut dincolo... FURNICA ȘI ALBINA După ce mănînci, nimica nu e mai ușor decît să fie de spirit. Așa s’a întîmplat c’a fost de spi­rit, odată, și biata furnică. V’a­­duceți aminte povestea.1 O știți din școală. Doar „Greierul și fur­nica“ nu e «singura pildă egoistă pe care­ o învățați de mici! O furnică își făcea digestia în­­tr’o seară de iarnă, cînd un ne­norocit de greiere, flămînd și fără căpătâi­i, îi ceru o bucățică de pîine. Fă­rnica Ta dat afară într’un chip foarte glumeț. — Dar toată vara ce-am făcut? — Am cîntat! ! — Acuma joacă dacă poți! Și hohotind de rîs, înțeleaptă furnică și trînti ușa î1i nas. O fi stat pe gînduri bietul greiere, în ziua aceea, da­r mai mult a stat furnica; se mira cum de a putut fi așa de spirituală. Nici nu-i venea să creadă. Căuta mereu prilejuri de glumă, dar cu celelalte furnici nu se prindea. Așteptă cît așteptă furnica și veni primăvara. Acum, toate gîngă­­niile pămîntuluî eșeau la soare și putea să s’agațe de ele. Cea m­tai demnă de ironie Îi părea albina,— tot un fel de greiere fără scaun la cap. — Bună ziua vecină, îi zise fur­nica, te bucuri de primăvară, hai? — Mă bucur, soro, fiindcă iar s’a înseninat certul. Florile încep să miroasă și, să se legene în vînt. De-ai ști ce bine-mi pare! c’a­ venit primăvara... Par’că sînt: beată de bucurie!... ! — Mie-mi place mai mult vara, fiindcă găsesc grăunțe mai mul­­­te­ — răspunse furnica, luînd chestia de departe.­­ Albina, care se legăna în vîr­ful unui crin, se mira că sîrgui­­­toarea ei vecină are chef de vor­­i­bă și coborî la rădăcina crinu­lui, ca să fie mnul aproape. — Da, e frumoasă vara, dar a­s­tunci se trec florile cele mai b­u­l A­moase — Eu și ce dacă se trec florile? — D-ta, care trăești la rădăcina lor, vecină dragă, nu poți să ți dai seama. Dumneata n’ai trecut nici­odată în zbor deasupra unei lunci, ca să vezi cum se­ apleacă de lene florile, cum se înalță și cum împart mirezie în legănare. Dumneata nu-ți ascunzi nici­odată capul la finul unei flori, să vezi ce dulceață și ce parfum și ce întuneric plin de taine e a­­colo!...­­ — Să lăsăm lirismul! rmn[ji fur­nica. Ai d-ta vr’un folos stă sta? toată ziua cu na­șu în flori,? — Firește, mierea! — Aha!... Aici am vru­t să ajung« Și punîndu-și mîinile ia șop duri, furnica începu satira : — Nu d­-e rușine să vorbeștî,­vecino? Păi te-alegi d-ta cut vr­uri strop de miere? Ți-o ma­nîncăl toată o­amenii și trîntorii, își bat­ joc >de d-ta ca de un ssilahor,­ neplătit—și mai al curaj să-mi dai sfaturi? Ptiu! Slugă ,neplă­tită! 4 Se vede că ironia n’a fost­ muș­t­­ătoare, fiindcă albina a­ scrîs cu­ blindete și i-a răspuns: — Nu t­e supăra, draga mea­, nici eu nu m-am supărat când mi-ai spus că trîntorii îmi m­ă­­nîncă mierea. Treaba lor, las’ s’o­ mănînce!... Eu n’adun mierea pentru mine. O adun, fiindcă munca asta­ mî place. Munca asta mă gonește din floare în floare, mă fa’d­e­ sprintenă; trăesc numai printre flori, care de care mai frumoase ști mai mirositoare, mă scald, îmi, azur, mă las în voia vîntului și­ strălucesc în soare. . .j­u „Dacă și­­ alții au vr’un folos după munca mea, atît mai bine, și acum, bună ziu>a. Ai noroc că m’ai găsit, în toane bunei fiind că-s primăvară. Alți mintepi, Doarîi­­ne ferește, mi-aș fi stricat! acul Pe bunătatea d-tale de pîntece!.... Și desfăcîndu-și aripile, albina1 se înălță, luminînd ca o sfântă a­ de aur. /■­­%ți ia. a. ră-pa­­rivit, VICTOR EFZ.TRIU Cronica jiiciari PROCESUL D-LUI ROZESCU. — Instrucția furtunoasă și plină de pe­­ripeții, făcută de judecătorul cabine­­tului, după reclamațiunea a două e­­pitro­pi din capul așezămintelor Ni­­fon Mitropolitul, contra celui de­­ al treilea d. loan Bozescu, s’a termi­nat: cu darea acestuia în judecata­ tribunalului corecțional sub inculpa­­țiunea că ar fi săvîrșit neregule în gestiunea sa, in calitate de preșe­dinte al casei de pensiuni a­­ profe­­sorilor seminarului Nifon și anume că deține fără drept o recipisă im valoare de 133.000 lei, reprezintînd­ fondul acelei case de pensiuni, de­­­pus la casa de depuneri. .Procesul s’a înfățișat orî înaintea tribunalului, secția l-a, prezidat de d. Ferechide. D. Bozescu a fost de față și a răspuns cu detalii asupra modului de manipulare a fondurilor încredințate lui, la întrebările mi­nuțioase puse de președinte. Intero­gatorul acesta a durat aproape 5 ore. S'au ascultat apoi o parte din martorii citați, între cari și dr. dr. Cornoiu. Inculpatul este apărat de d. Ote­­telișanu. Procesul a rămas in conti­nuare. UN CAZ CURIOS DE INTERNA­RE. — Un mare comerciant din Ga­lați, d. Albert Goldenberg, fusese internat în casa de sănătate a d-ru­­lui Șuțu, sub pretext că ar fi de­ment. Internarea s-a făcut după ce­rerea fraților numitului comerciant și cu avizul parchetului de Galați. Un denunț survenit în urmă și a­­dresat parchetului general, susține că bietul Goldenberg nu ar fi de loc dement și că ar fi vorba de o sim­plă sechestrare. In acelaș timp soția internatului fu pusă la cale să ceară interdicția soțului ei, pentru ca astfel starea sănătatea lui fiind constatată in mod public și sub controlul tribunalului adevărul să iasă la lumină și astfel să recapete pe nenorocitul ei soț, liber. ’’* Cererea de interdicție se făcu. Tri­bunalul de Covurlui­, dator fiind după lege a lua avizul unei comi­­siuni medicale, a găsit nimerit ca prin comisia rogatorie adresată tri­bunalului de Ilfov, acesta să nu­mească în comisiunea de examinare medici specialiști din București. Așa s'a făcut .D-nii d-r­: Mari­­nescu, Antoniu și Stoenescu, însăr­cinați cu examenul mintal al d-lui Goldenberg și-au depus raportul la tribunalul Ilfov secția 3-a și, prin care conchid că numitul este sănă­tos­ și că nu numai că nu trebuește pus sub interdicție, dar nici inter­narea nu este necesară. Raportul va fi înaintat cu toate actele tribunalului de Covurluî. —Tribunalul Ilfov secția I-a, jude­când era procesul fostului comisio­nar Adolf Rottman, inculpat și a­­restat pentru escrocherii în dauna unor case din străinătate, a amînat pronunțarea seniinței pe Sîmbătă 26 Septembrie. — D. Lazăr Ștefănescu, compozi­tor bisericesc, dînd în judecată ti­pografia cărților bisericești pendin­te­ de Casa Bisericei, pentru că s-ar fi tipărit rău și fără îngrijire o lu­crare a d-sale, tribunalul secția treia respinsese acțiunea de daune. Curtea de apel aceiași secție, la care d. Ștefănescu se adresă cu apel, a admis insă acțiunea in parte, o­­bligînd Casa Școalelor să plătească 5000 lei daune.

Next