Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)
1909-09-26 / nr. 2010
* i. ~X\ú. Lu-Ü PUBLICITATEA. CONCEDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI Sír. Karageorgcvlcl 13—Tele ton 8/1 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 SE3~ Apare zilnic o in cele din urmă știri ale üimoaia ü6 Septembrie l1 űg DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an..............................Lei 20 6 luni.......................................... .113 luni......................................... „6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONt Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ „ Provincia . „ 14,99 „ „ Străinătatea „ 12/40 ATENTATUL CONTRA LUI TAFT Familia președintelui Taft In America atentatul care s a încercat împotriva președintelui Taft, a produs o impresie adincă. Nimeni nu crede însă că ar fi vorba de un complot serios, ci că e mai probabil fapta unui nebun. Taft se bucură de mare popularitate, și pînă acum el n'a dat încă nici un prilej de răzbunare cuiva. Fotografia de mai sus reprezintă pe sofii Taft cu cei doi copii ai lor, în călătorie. Țăranul român din Ungaria și cel de la noi Românul din Romînia, călătorind printre frații săi din Transilvania și Ungaria, va fi izbit în primul rînd de starea de solidă prosperitate a păturei țărănești, care, cu toate că se află sub o dominațiune străină, progresează zi cu zi, avînd pămîntul sau și mica sa gospodărie, pe care o îngrijește cu o rîvnă și ardoare, ce uimește pe călătorul străin. Și cauza acestei prosperități a populației romînești din Transilvania și Ungaria nu este un mare secret pentru cei cari cunosc rostul lucrurilor de acolo. Starea înfloritoare a Romînilor de dincolo se datorește în primul rînd împroprietărirei țăranilor, care s’a făcut în mod cinstit la 1848, anul redeșteptărei popoarelor, odată cu desființarea iobăgiei, a dacei și dijmei. Această împroprietărire, ingenios și larg făcută — căci s’a dat țăranului și pămînt arabil, și islaz și pădure a fost reglementată mai ales prin patenta împărătească din 21 iunie 1854, care a regulat totdeodată și procedura despăgubire a foștilor proprietari, de la cari s’a luat pămînt și s’a dat la țărani. Și în Ardeal ca și la noi, luptele dintre țărani și proprietari au fost destul de violente, și acolo ca și la noi au fost proprietari cu dragoste de clasa țărănească, pe care doriau s’o vază cu un ceas mai curînd scăpată de sub jugul rușinos al iobăgiei. Iată, de pildă, cum vorbea în dieta Transilvaniei la 1847, adică cu un an înainte de ținut re deșteptărei popoarelor, baronul Kemeny Denes în contra faimoasei legi urbarîale care strivea pe țăran, făcîndu-i robul proprietarului: ,,Țăranului, dezbrăcat de drepturile omului și de demnitatea omenească, veniți acum, să-i mai impuneți sarcini, cari întrec nu numai venitul pămîntului ce lucrează, ci chiar toate puterile sale. Și dacă țăranul ar avea rfumaî un stăpîn, tot ar mai merge! Dar după ce stăpînul său i-a luat tot ce bietul om a muncit, apoi vine al douilea stăpîn, Statul, care îi impune sarcini și mai grele. ..Pe cînd nobilul proprietar își petrece vremea do ace falmente, țăranul suportă toate greutățile iareig plătește contribuție, face poduri și șosele și tot el plătește dare pe ele. Bietul țăran apără țara cu arma, pentru ca nobilul să poată domni și dormi în liniște. Țăranul plătește pe preot, pe învățător, pe primar, pe notar, — și tot i se mai cere! — ,,Și acest om, în zdrențele sale, e onest, blind, muncitor, iși iubește țara și o apără cu credință, deși el știe că nici pămîntul care îi va acoperi trupul nu este proprietatea sa. Aveți grijă! Dumnezeu nu poate suferi îndelung o asemenea stare de lucruri“ Și baronul Kemeny, mare ioprietar, care la noi ar pua fi comparat în bogăție cu chimisionarul George Grantacuzino, a avut dreptate, ici peste un an, la 1848, tăinui a intrat în drepturile sade om și a fost împroprierit. Cuă deosebire însă! Ceia, se petrecea in transilvania și Ungaria la 1848, la noî, în dulcea Romînie, se petrece, In anul 1908 ! ! Și tot nu s’a terminat încă ! Iată de ce starea țăranului român de dincolo este azi incomparabil mai bună, mai prosperă și mai solidă ca a țăranului nostru. Clasa țărănească din Ungaria a prins și înțeles principiul cooperațiunei încă de la 1872, cînd s’a înființat de către modestul învățător Visarion Roman, banca ,,Albina“ din Sibiu, cu un capital azi și fonduri de rezervă de peste 4 milioane și ale cărei titluri sînt cotate la bursa din Budapesta. ■ • Dincolo, toate societățile pe acțiuni și băncile populare urmăresc aceeași țintă sfîntă: consolidarea păturei țărănești. Acolo cooperațiunea este considerată ca adevărata fortăreață a conservarei naționale. Băncile romînești din Transilvania și Ungaria au ajuns la un capital de 60 de milioane, realizînd economii de peste 100 milioane, cu dobîndă de 4—6 la sută. Marele lor merit este că au muncit și ajuns la această stare înfloritoare fără concursul statului unguresc, care din contră, nu prea vede cu ochi buni această prosperitate a elementului romînesc. Ce ar trebui să fie la noi, unde toate aceste instituțiuni sunt copiii dezmierdați ai statului ? Și totuși progresele nu prea sunt în proporție cu sacrificiile făcute de stat. Cauza? Patronagiul statului distruge imboldul, emulația și energia de muncă. I. RUSU ABRUDEANU Halratencüar pspalarsin Botoșani SOSIREA CONGRESIȘTILOR BOTOȘANI, 24 Septembrie. — Astăzi Joi, cu trenul de 11, au sosit în localitate aproape 400 congresiști. •In gara Verești s’a făcut o frumoasă primire congresiștilor de către reprezentanții băncilor populare din Dumbrăveni, Burdușeni, Salcea, Fîntînele și federala ,,înfrățirea plugarilor“. Ingura Bucecea de asemenea au avut o frumoasă primire din partea băncilor din Corni, Vlădeni, Bucecea, Hănțești, Adîncata și Zvoriștea și Vîrful Cîmpului, al căror reprezentanți au plecat apoi spre Botoșani. La sosirea în gara Botoșani, congresiștii au fost primiți de către primarul, ajutorii de primari, senatorul V. I. Vasiliu, revizorul școlar, protoereul județului, polițaiul și de reprezentanții băncilor din Rftchiți, Popăuți, Naspăria d. Fotin Enescu directorul băncilor, d. Dumitrescu-Bumbești inspector, studenții botoșeneni, un mare număr de cetățeni. ■ In sunetul muzicei,. care intona imnul .,Deșteaptă-te române“, congresiști îl coboară pe peron. Publicul izbucnește în urale. D. Ioan Făureanu, în numele băncei ..Ștefan cel Mare“, urează bun sosit congresiștilor. Vorbesc apoi învățătorul Hangan, în numele băncer ,,Răchita“, studentul Ifrim în numele studenților botoșeneni. Mulțumește pentru frumoasa primire ce s’a făcut congresiștilor d. Grigore Popovici, învățător din podăești (Vasluiu). De la gară congresiștii au pornit în corpore, cu „muzica militară în frunte, spre grădina publică, de unde, pe județe, au fost împărțiți pe la gazdele lor. Albu Trecerea d-lui Take Ionescu prin Craiova CRAIOVA, 24 Septembrie.— Cu expresul de ora 1, d-na și d. Take Ionesc’ul, șeful partidului conservator-democrat, au intrat în țară, venind direct de la Paris. Deși d. Take Ionescu nu înștiințase pe prietenii d-sale de ziua sosire!, a fost totuși întâmpinat la gară de numeroși fruntași conservatori-democrați în cap cu d. Niculae Fleva, sosit în localitate în scopul acesta. Am remarcat printre cei prezenți pe d-nii Nicu Economu, senator, șeful conservatorilor-democrați din Dolj, general Gigurtu, Nicolae Oroveanu, Take Carianopol cu cei doi fii Ionel și Alexandru, loan Giulescu, Petrică Pleșoianu, farmacist Popilian, avocat Crocianu, Mihail Drăgănescu, Constantinescu-Jiu și alții. D. farmacist Popilian a oferit d-nei Ionescu un frumos buchet de flori. D. Take Ionescu, în timpul celor 10 minute cît a stat trenul în gară, s’a întreținut cu cei de față, interesîndu-se mai ales de starea semănăturilor din județ. D-sa a făcut mult haz de zvonul ce junimiștii au căutat să-l răspîndească ,cum că s’ar afla bolnav în străinătate. Din contra, d-sa arată foarte bine și e excelent dispus. Trenul a plecat în uralele celor de față. — Xam, Soția prințului moștenitor al Austriei, Prinz Ferdinand, principesa Sofia de Hohenberg, a fost ridicată la rangul de ducesă, cu atributul de alteță. Se știe că până acum ea nu purta acest titlu, căsătoria ei cu arhiducele fiind morganatică.Titlul acesta, i-a fost acordat tn vederea apropiatei vizite pe care ea urmează a o face la Berlin, pentru a se evita astfel greutățile ceremoniale. Sofia de Hohenberg Mișcarea dela lucrările publice Pe ziua de 16 Septembrie c., s’au făcut în corpul tehnic următoarele avansări: La gradul de inginer-șef cl. I Au fost avansați d-nii: Alexandru Periețeanu, inspector de mișcare la căile ferate; Nicolae Vasilescu-Carpen, șef de birou tehnic în direcția de poduri și șosele; Nicolae Ciuculescu, inginer șef la regia monopolurilor statului. La gradul de inginer-șef cl. II au fost avansați d-nii: Sava Sintescu C., sub-șef de serviciu la căile ferate, și Nicolae Bruneanu, șeful serviciului tehnic al județului Dîmbovița. ș.c D. Vasile Mera se numește electrician-șef la uzina portului .Constanța. La linia ferată Ploești—Vălenii de munte s’a confirmat următorul personal: 1D. inginer Nicolae Drugeanu a fost confirmat director general al liniei. D-nii: Ion S. Sorescu, confirmat casier; G. V. Neiciu, secretar, M. Slătineanu, impiegat de rezervă, G. I. Guțuleanu, controlor, G. Dobrescu, șef de depozit, A. Augustan șef de gară, G. Săucescu mecanic și Gh. Ciornei constimat ca obbei› Tekirați Criza din Grecia se agravează THEOTOKIS REINTRA IN ACȚIUNE. — OFIȚERII AMENINȚA SA ATACE PARLAMENTUL. Atena. 24 Septembrie.— Sosirea in Capitală a fostului ministru Theotokis a agravat situația. După cum se știe s’a alcătuit o majoritate compusă din elementele tuturor partidelor, cu scopul de a susține proectele militare și financiare ale guvernului. Theotokis plănuește să-și adune partizanii săi pentru a forma un grup compact care să nu sprijine proectele guvernului decît cu prețul unor anumite condițiuni foarte grele pentru acesta. Cum este aproape sigur că guvernul nu va admite condițiile lui Theotokis, acesta va provoca o retragere a cabinetului. Ofițerii sunt deciși însă să împiedece cu orice preț acțiunea d-lui Teotokis, de acela an și început a se profera amenințări foarte vehemente la adresa acestuia. Sunt indicii că dacă guvernul ar fi silit să se retragă ofițerii vor pune la cale un atac cu armele contra parlamentului. O TELEGRAMA CĂTRE IMPARAT Budapesta, 11 Septembrie.—Bosniacii de aci, au expediat era. cu ocazia aniversării anexării Bosniei, o telegramă de felicitare împăratului Franz Josef. O telegramă identică au trimis ei și baronului Rehrenthal. SENTINȚA DIN AGRAM Respingerea apelului procurorului Agram. 24 Septembrie. — Curtea de apel a respins apelul făcut de procuror contra achitării pronunțate contra unora din cei implicați în marele proces de trădare. Achitații au și fost puși în libertate. SÎRBII ȘI SENTINȚ Belgrad, 24 Septembrie. — Sentința în procesul din Agram a avut un ecou in sentința care s’a dat azi de Curtea de apel în procesul de spionagiu intentat maiorului pensionar Iancovici. El a fost condamnat la 16 ani închisoare., CARACTERUL GERMAN AL VIENEI —Un discurs al d-rumui Lueger— Viena, 24 Septembrie. — Azi a avut loc o serbare, la care a luat cuvîntul primarul orașului. D-rul Lueger a vorbit despre caracterul german al Vienei. El declară că va apăra prin toate mijloacele acest caracter al capitalei, aceasta fără nici o dușmănie față de celelalte naționalități. Va lupta apoi ca în Viena să nu existe nici un fel de alte școli, afară de cele germane. DEPUTAȚII RUȘI LA BERLIN Petersburg, 24 Septembrie. Deputații conservatori din Domnnul hotărît să facă o călătorie la Berlin. Aceasta pentru a șterge impresia pe care a făcut-o vizita deputaților ruși liberali ,la Londra. ÎNCHIDEREA ȘCOALELOR POLONEZE . Varșovia, 24 Septembrie. — Toate școlile poloneze ale uniunei catolice, au fost închise din ordinul ministrului școalelor,, WILHELM ȘI DUCESA DE HOHENBERG Berlin, 24 Septembrie. — împăratul a trimis o telegramă, în numele sau și în acel al împărătesei, arhiducelui Franz Ferdinand și ducesei de Hohenberg, felicitînd-o pe aceasta pentru înălțarea de rang pe care i-a acordat-o împăratul Franz Iosef. SCANDAL LA O ÎNTRUNIRE — Doiii ziariști omorîțî — Odesa, 24 Septembrie. — O întrunire care a avut loc azi aici a fost dizolvată, pentru motivul că unul din oratori, a exclamat la un moment dat: „Avem o Constituție!“ In învălmășala care s’a produs au fost uciși două corespondenți de ziare. CRIZA BUGETARA DIN ANGLIA Londra, 24 Septembrie. — Se afirmă că ar fi intervenit un compromis pentru votarea bugetului. Se spune că primul ministru Asquith ar fi declarat cum că are convingerea că bugetul va fi votat de Camera lorzilor. Un apropiat apel la popor este inevitabil. Camera va fi amînată pe timp de opt zile. Presa privește aceasta ca un armistițiu. Ziarele conservatoare cred că audiențele la rege din ultimele zile nu au nici o legătură cu criza. Presa liberală crede că regele este animat de dorința de pace, și că i-a făcut lui Asquith propuneri pentru rezolvarea cît mai echitabilă a crizei. CALATORIA ȚARULUI Londra, 24 Septembrie. — Starea țarinei s-a îmbunătățit simțitor. Călătoria țarului este definitiv hotărîtă. PRINȚUL GEORGE VA PLECA IN RUSIA Belgrad. 24 Septembrie.— Prințul George s’a hotărît să-și continuie studiile militare în străinătate și apoi să intre în armata rusă. Țarul îi va acorda un apanagiu anual. Reprezentantul Rusiei din Belgrad a făcut prințului o propunere în acest sens, și se crede că acesta va primi. Groasnică catastrofă minieră Vancouver, 24 Septembrie. — In mina de cărbuni din localitate s’a produs o explozie datorită aprinderei gazului grizon O parte din mină s’a prăbușit. Din cei 60 de luclători care se află la iind în momentul exploziei au putut fi salvați pînă acum patru. Ei sînt transportați la spital, întreaga mină e în flăcări. După declamațiile celor salvați, între 30 și 40 de lucrători au murit chiar în momentul catastrofei. Sunt puține speranțe că ceilalți lucrători vor putea fi salvați. MONUMENTUL LUI HEINE Hamburg, 24 Septembrie. — Monumentul lui Heine, care a fost ridicat de defuncta împărăteasă Elisabeta la Achileion în Corfu și care a fost pornit spre Hamburg, a sosit eri aci și a fost dus în casa particulară a d-lui Camp, pînă ce se va hotărî unde să fie așezat. ÎMPRUMUTUL SERBIEI i Belgrad, 24 Septembrie. — Tratativele pentru încheierea împrumutului de 120.000.000 lei, s'a fi terminat în mod favorabil, împrumutul se va face cu 89 de Ie suta. Dobînda «a fi de 4 și jumătate la sută. Prania își reține 25.000.000 lei .pentru furnitri militare. BANCA ROMANEASCA DIN CERNĂUȚI O dezmințire a d-lui Aurel Popovicî Viena., Și Septembrie. — ,,Deutsches Volksblatt" publică o dezmințire a d-lui Aurel Popovici în ceea ce privește zvonul că d-sa este promotorul iniințărei unei bănci romînești la Cernăuți. MEDICII POLONEZI, CONTRA MEDICILOR UNGURI și Un ecou de la congresul din Budapesta Viena. 11 Septembrie. ,, Vaterland" scrie că modul cum au decurs dezbaterile congresului medical din Budapesta a stîrnit mari nemulțumiri în rindurile polonezilor. In Krakovia s'a ținut zilele trecute o consfătuire a medicilor polonezi din Galiția, în care s’a remarcat înjosirea la care au fost supuși polonezii cu ocazia acelui congres. In comisiunile congresului n'a fost ales nici un polonez. Ziarele ungurești n’au publicat dări de seamă asupra conferințelor ținute de medicii polonezi, și referatele acestora au fost trecute sub tăcere. S’a luat apoi hotărîrea ca comitetul asociației medicilor polonezî să trimită comitetului din Budapesta o adresă exprimlndu-șî părerea de rău pentru această atitudine dușmănoasă. S’a hotărît de asemenea să se înainteze comitetului congresului care va avea loc anul viitor la Londra, un memorandum în care să se expună nemulțumirile arătate mai sus. ii- Din Serbia CONVOCAREA SCUPȘTINEI Belgrad, 24 Septembrie. — Peste cîteva zile se va convoca Scupștina printr’un ucaz al regelui. La deschidere discursul tronului va fi citit de primul-ministru Novakovici și apoi se va începe dezbaterea proectelor depuse de guvern. Naționaliștii și progresiștii vor anunța mai multe interpelări. Ei au hotărît să pornească o campanie contra ministrului de interne. CONVENȚIA CU AUSTRIA Belgrad, 24 Septembrie.— Călătoria în străinătate pe care avea intenția să o facă ministrul de externe Milovanovici, a fost amînată. Cauza acestei amînari se pune în legătură cu comunicarea pe care a făcut-o guvernului, în chestia convenției comerciale, contele Forgace, reprezentatul Austro-Ungariei. FALIMENTUL BANCEI BALCANICE Belgrad, 24 Septembrie.— Prima bancă balcanică, înființată acum trei ani a dat faliment. Această bancă fusese înființată în scopul de a întreține relații comerciale cu Turcia.. Ea se ocupa mai ales cu vînzări de cereale. ANIVERSAREA anexarei BOSNIEI — Meetingul din Belgrad — Belgrad, 11 Septembrie.—Azi dimineață s'a ținut un mare meeting cu ocazia aniversarei anexărei Bosniei de către Austria. Au luat parte la acest meeting eci de mii de oameni. Discursuri vehemente au fost rostite de stridenți, politicieni, artiști, ziariști și scriitori. S’a votat o rezoluție prin care se hotărește ca ziua aceasta să fie o zi de doliu pentru Serbia. Toate ziarele au apărut astăzi în doliu. La multe edificii s'au arborat drapele negre. Ziarele, în articolele de fond, își exprimă întristarea asupra eșecului pe care l-a suferit Serbia în politica ei externă,, și urează să vie vremuri mai bune pentru poporul sîrb. CRIZA DIN UNGARIA — Wekerle la împărat — Budapesta, 21 Septembrie.—Primul ministru Wekerle plecă azi după amiaza la Viena, și mîine va fi primit în audiență de împăratul Franz Iosef. In această audiență se va discuta chestia chemării la Viena a mai multor fruntași politici unguri, cu cari împăratul se va consulta asupra soluției și urmează a da crizei. Groaznica nenorocire dela reg. 3 artilerie -T UN SERGENT DECAPITAT — BRAILA, 24 Septembrie. — Azi dimineață, după ce soldații regimentari! 3 de artilerie isprăviseră exercițiile de tir pe cimpul de tragere, s’a întîmplat o nenorocire zguduitoare. Batalionul de obuzieră al regimentului 3 de artilerie executase tragerea pînă la orele 11 dimineața în urmă, comandantul batalionului dăduse ordin șefului de tun, sergentul Barta Ilie, să curețe țeava tunului. Sergentul se apucă de această operație la orele 12, însărcina pe brigadierul Gheorghe Șerbanu să introducă în țeava un cartuș, iar el umplu țeava cu apă. Intenția lui era ca prin acest procedeu să curețe bine țeava tuciului. Dar capsa fiind defectuoasă, cînd brigadierul îi dădu foc, nu se aprinse. Sergentul Barta Ilie veni atunci la gura turnului ca să vadă dacă s’a scurs apa și din ce cauză nu s-a aprins capsa. In acest moment însă, cartușul luă foc. Pulberea lovi în față pe sergent și îi reteză capul, risipindu-i creeri pe o distanță de doi metri. A sosit imediat la fața locului ofițerul de serviciu, care anunță pe medicul căpitan Gafencu; acesta dispuse transportarea cadavrului la morgă. A fost anunțat și comandantul corpului 3 de armată și parchetul din localitate. Sergentul Barta Ilie mai avea șease zile ca să se libereze. — Per. Din Călărași Furi.— V’ am scris despre furtul de la debitul de tutun al d-lui Paraschiva Tilică. Bănuelile au căzut după cum ara scris — asupra unui ucenic al coaforului Constantinescu, anume Alexandru Tudor, de care se zicea că dispăruse. Er a fost găsit chiar în debitul de tutun după mai mult de 15 ore de la comiterea furtului. Intr’adevăr precocele pungaș spărsese ,geamul, intrase înăuntru și furînd cei 72 lei, nu a mai putut eși din prăvălie, deoarece auzise zgomot Repede s’a ascuns după niște cutii goale de tutun unde după puțin timp adormi. La 10 ore apoi a fost simțit și prins. Asupra sa s-au găsit 72 lei intacți. A fost dus la poliție spre a-I se face actele de dare în judecată. Funcționarii comerciali se agită din cauza nerespectărei repauzului duminical. Se vorbește de o întrunire de protestare. Crimă. Pe la sfirșitul lunei August se găsește în porumb cadavrul locuitorului Vasile Moldoveanu din com. Bărbulești, care era pîndar la moșia d-lui Marin Ionescu. Se fac cercetări și bănuelile cad asupra lui Vasile Păun zis Turlă, că el ar fi omorît pe pîndar. Turlă neagă cu încăpăținare. După mai mult de 20 zile, femeile Nastasia, Z. Niculae și alta declară că l-au văzut pe Turlă lovind pe pîndar și apoi corpul acestuia din urmă a fost aruncat în porumbiște. Acum se continuă cu cercetările. , Consuluili Romînia D. Hacic Efendi Fapazian 1 Noul consul general otoman la Constanța, d. Papazian, a găsit Marți cu vaporul în acel oraș, pentru a-șî lua postul în primire. Familii intoxicate cu ciuperci Andrei Barta, de 65 ani, soția sa Anica de 60 ani, nepoatele sale Aneta Cătuneanu de 15 ani, Victoria de 10 ani și Valeria de 7 ani au fost intoxicate cu ciuperci pe care le culesese de pe cîmpul lui Grand. Deasemenea s-au intoxicat tot cu ciuperci culese de pe acelaș cîmip femeile Aneta Seci și Lenuța Petrescu.. Societatea de salvare a venit în ajutorul intoxicaților. TIMPUL Joi 21 Septembre In țară.— Timpul este pretutindeni frumos, liniștit și cald. Cea mai ridicată temperatură din țară a fost 26 gr., la Calafat și Corabia și cea mai coborâtă de peste noapte 5 la Huși, Vaslui și Sinaia. Presiunea atmosferică a mai crescut cu 3 la 4 mm., fiind în mijlociu către 7 mm.. N’a mai plouat în nici o parte a țărei. In Europa.Distribuția presiunei se menține aceeași ca și erî; temperatura a mai scăzut pretutindeni și a plouat în ultimele 24 de ore in Franța și Austro-Ungaria., NUVELELE „DÎMINEȚEI“ CĂRȚIIOARA de VICTOR EFTIMIU Primăvara venea încet. Cerul se înseninase, dar pe pămînt, stăruia încă zăpada. Pe ici, pe colo, crîmpee negre abureau în soare. Și-n adăpostul brazdelor, firele de iarbă își scoteau capul, sfioase ținuse mult iarna, în anul acela. Sărbătăciunile își päraseau pădurea, ca să caute înaltele muguri tineri și mănunchiuri de iarbă. O căprioară plecase din peștera ei, lăsîndu-și puii singuri. Seara venea, și căprioara nu se întorsese încă. Unde era ? Puii se uitau mirați, unul la altul, și nu știau că mama lor se rătăcise în pădurea vecină. Venise acolo să caute iarbă mai bogată și isvoare desghețate. Dar cînd vru să treacă iarăși puntea pe unde venise, puntea nu mai era acolo. Intíia, a rămas pe marginea prăpastiei, neștiind ce să facă. Apoi, începu să alerge de colo pînă colo, căutînd zadarnic un loc pe unde să sară. Muntele de dincolo însă era prea departe. Intre ei și ea se deschidea o prăpastie, în fundul căreia sta lungită puntea. Cine o tintise acolo? Căprioara privea în jos, se apropia o piatră de rostogoliști căzu peste punte. Căprioara se trase înapoi, speriată. Pământul șubred se surpă în urma ei și acoperi o jumătate din punte. Noaptea se lăsa încet. Era frig. Stelele sticleau pe cerul albastru, iar în depărtare, mugeau cerbii. O tristeță adîncă tulburase ochii limpezi ai căprioarei. Era singură în pădurea asta mare și străină, unde nu cunoștea nici un pori, nici o slincă, nici un adăpost. Se gândea la pui și inima 1ee strânse de durere. Nici nu s-a dus să pască or să doarmă. A rămas acolo, pe marginea pistrei și toată noaptea a, picând în fundul ei, cînd stelele nemișcate în depărtarea cerului. .A doua zi, cînd răsări soarele, o speranță îi limpezi ochii. In neștire, începu să caute,— și arce piatră întîlnită în cale, o împingea cu botul pînă la margiinea prăpastiei și o rostogolea deasupra pantei. începu s’adune crăci uscate, scormonite în zăpaidă, buturugi putrede și bucăți de zăpadă înghețată. Se rostogolea pe toate în prăpastie. Puntea se acoperea încet-încet, movila creștea necontenit. Căprioara se liniștise. Pînă vor înmuguri mesteacănii din pădurea ei, prăpastia se va fi umplut. Putea să tracă atunci și să intre în peștera ei dragă, unde o așteptau puii plăpînzi; acolo, ea avea isvoare prietene, din fundul cărora o privea o altă căprioară, avea tufe cu vîrfurile dunlci, și mușchiul verde, moale, pe stîncile semețe. Cînd flămînzea, căprioara pleca să cerceteze pădurea nouă. Găsise și alți livezi cari înverzeau și a crengi cui mugurii dulci, dar nu erau ca cel de dincolo. Intr’o zi, a băut apă dintr’un isvor și s’a mirat în apele limpezi, a văzut și aici o căprioară cu ochii blînzî. Și aici a găsit muscata moale și stîncî semețe și bolți cari se impleteau deasupra cărărilor. Se învăța,încet-încet, cu țara ei nouă.Nu se mai grăbea să umple prăpastia, ca altădată. Primăvara venea pe nesimțite. Aici erau mai muilte frunze ca dincolo. Ce pădure bogată era pădurea nouă și cît de săracă aceia pe care o părăsise!... Acolo lăsase pomi uscați, isvoare Înghețate. Seara, cînd vedea că podul crește și e gata să ajungă sus, c* copleșea șl părerile de râu. Se învățase atît de mult aici Ia Și în ziua cînd prăpastia fu plină de pietre, de crengi uscate, de zăpadă înghețată — căprioara a stat pe gînduri, acolo, la marginea pădurei,— și n’a mai trecut dincolo... FURNICA ȘI ALBINA După ce mănînci, nimica nu e mai ușor decît să fie de spirit. Așa s’a întîmplat c’a fost de spirit, odată, și biata furnică. V’aduceți aminte povestea.1 O știți din școală. Doar „Greierul și furnica“ nu e «singura pildă egoistă pe care o învățați de mici! O furnică își făcea digestia într’o seară de iarnă, cînd un nenorocit de greiere, flămînd și fără căpătâii, îi ceru o bucățică de pîine. Fărnica Ta dat afară într’un chip foarte glumeț. — Dar toată vara ce-am făcut? — Am cîntat! ! — Acuma joacă dacă poți! Și hohotind de rîs, înțeleaptă furnică și trînti ușa î1i nas. O fi stat pe gînduri bietul greiere, în ziua aceea, dar mai mult a stat furnica; se mira cum de a putut fi așa de spirituală. Nici nu-i venea să creadă. Căuta mereu prilejuri de glumă, dar cu celelalte furnici nu se prindea. Așteptă cît așteptă furnica și veni primăvara. Acum, toate gîngăniile pămîntuluî eșeau la soare și putea să s’agațe de ele. Cea mtai demnă de ironie Îi părea albina,— tot un fel de greiere fără scaun la cap. — Bună ziua vecină, îi zise furnica, te bucuri de primăvară, hai? — Mă bucur, soro, fiindcă iar s’a înseninat certul. Florile încep să miroasă și, să se legene în vînt. De-ai ști ce bine-mi pare! c’a venit primăvara... Par’că sînt: beată de bucurie!... ! — Mie-mi place mai mult vara, fiindcă găsesc grăunțe mai multe — răspunse furnica, luînd chestia de departe. Albina, care se legăna în vîrful unui crin, se mira că sîrguitoarea ei vecină are chef de voribă și coborî la rădăcina crinului, ca să fie mnul aproape. — Da, e frumoasă vara, dar astunci se trec florile cele mai bul Amoase — Eu și ce dacă se trec florile? — D-ta, care trăești la rădăcina lor, vecină dragă, nu poți să ți dai seama. Dumneata n’ai trecut niciodată în zbor deasupra unei lunci, ca să vezi cum se apleacă de lene florile, cum se înalță și cum împart mirezie în legănare. Dumneata nu-ți ascunzi niciodată capul la finul unei flori, să vezi ce dulceață și ce parfum și ce întuneric plin de taine e acolo!... — Să lăsăm lirismul! rmn[ji furnica. Ai d-ta vr’un folos stă sta? toată ziua cu nașu în flori,? — Firește, mierea! — Aha!... Aici am vrut să ajung« Și punîndu-și mîinile ia șop duri, furnica începu satira : — Nu d-e rușine să vorbeștî,vecino? Păi te-alegi d-ta cut vruri strop de miere? Ți-o manîncăl toată oamenii și trîntorii, își bat joc >de d-ta ca de un ssilahor, neplătit—și mai al curaj să-mi dai sfaturi? Ptiu! Slugă ,neplătită! 4 Se vede că ironia n’a fost muștătoare, fiindcă albina a scrîs cu blindete și i-a răspuns: — Nu te supăra, draga mea, nici eu nu m-am supărat când mi-ai spus că trîntorii îmi mănîncă mierea. Treaba lor, las’ s’o mănînce!... Eu n’adun mierea pentru mine. O adun, fiindcă munca asta mî place. Munca asta mă gonește din floare în floare, mă fa’de sprintenă; trăesc numai printre flori, care de care mai frumoase ști mai mirositoare, mă scald, îmi, azur, mă las în voia vîntului și strălucesc în soare. . .ju „Dacă și alții au vr’un folos după munca mea, atît mai bine, și acum, bună ziu>a. Ai noroc că m’ai găsit, în toane bunei fiind că-s primăvară. Alți mintepi, Doarîine ferește, mi-aș fi stricat! acul Pe bunătatea d-tale de pîntece!.... Și desfăcîndu-și aripile, albina1 se înălță, luminînd ca o sfântă a de aur. /■%ți ia. a. ră-parivit, VICTOR EFZ.TRIU Cronica jiiciari PROCESUL D-LUI ROZESCU. — Instrucția furtunoasă și plină de peripeții, făcută de judecătorul cabinetului, după reclamațiunea a două epitropi din capul așezămintelor Nifon Mitropolitul, contra celui de al treilea d. loan Bozescu, s’a terminat: cu darea acestuia în judecata tribunalului corecțional sub inculpațiunea că ar fi săvîrșit neregule în gestiunea sa, in calitate de președinte al casei de pensiuni a profesorilor seminarului Nifon și anume că deține fără drept o recipisă im valoare de 133.000 lei, reprezintînd fondul acelei case de pensiuni, depus la casa de depuneri. .Procesul s’a înfățișat orî înaintea tribunalului, secția l-a, prezidat de d. Ferechide. D. Bozescu a fost de față și a răspuns cu detalii asupra modului de manipulare a fondurilor încredințate lui, la întrebările minuțioase puse de președinte. Interogatorul acesta a durat aproape 5 ore. S'au ascultat apoi o parte din martorii citați, între cari și dr. dr. Cornoiu. Inculpatul este apărat de d. Otetelișanu. Procesul a rămas in continuare. UN CAZ CURIOS DE INTERNARE. — Un mare comerciant din Galați, d. Albert Goldenberg, fusese internat în casa de sănătate a d-rului Șuțu, sub pretext că ar fi dement. Internarea s-a făcut după cererea fraților numitului comerciant și cu avizul parchetului de Galați. Un denunț survenit în urmă și adresat parchetului general, susține că bietul Goldenberg nu ar fi de loc dement și că ar fi vorba de o simplă sechestrare. In acelaș timp soția internatului fu pusă la cale să ceară interdicția soțului ei, pentru ca astfel starea sănătatea lui fiind constatată in mod public și sub controlul tribunalului adevărul să iasă la lumină și astfel să recapete pe nenorocitul ei soț, liber. ’’* Cererea de interdicție se făcu. Tribunalul de Covurlui, dator fiind după lege a lua avizul unei comisiuni medicale, a găsit nimerit ca prin comisia rogatorie adresată tribunalului de Ilfov, acesta să numească în comisiunea de examinare medici specialiști din București. Așa s'a făcut .D-nii d-r: Marinescu, Antoniu și Stoenescu, însărcinați cu examenul mintal al d-lui Goldenberg și-au depus raportul la tribunalul Ilfov secția 3-a și, prin care conchid că numitul este sănătos și că nu numai că nu trebuește pus sub interdicție, dar nici internarea nu este necesară. Raportul va fi înaintat cu toate actele tribunalului de Covurluî. —Tribunalul Ilfov secția I-a, judecând era procesul fostului comisionar Adolf Rottman, inculpat și arestat pentru escrocherii în dauna unor case din străinătate, a amînat pronunțarea seniinței pe Sîmbătă 26 Septembrie. — D. Lazăr Ștefănescu, compozitor bisericesc, dînd în judecată tipografia cărților bisericești pendinte de Casa Bisericei, pentru că s-ar fi tipărit rău și fără îngrijire o lucrare a d-sale, tribunalul secția treia respinsese acțiunea de daune. Curtea de apel aceiași secție, la care d. Ștefănescu se adresă cu apel, a admis insă acțiunea in parte, obligînd Casa Școalelor să plătească 5000 lei daune.